2,868 matches
-
să fie învățat să practice ascultarea activă. În argumentarea celor susținute, profesorul universitar Pânișoară amintește observațiile lui David Berlo, potrivit cărora un vorbitor, oricât de bun ar fi, el nu va reuși să strălucească la adevărata valoare în lipsa unor buni ascultători. În consecință, dascălii și părinții, deopotrivă, trebuie să fie ei înșiși model de buni ascultători, și nu numai, pentru cei mici, pentru a le putea cere și lor aceeași performanță, care le va aduce mari satisfacții în viața de adult
Părinți de succes: Mintea unui copil nu este o tablă nescrisă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/61732_a_63057]
-
observațiile lui David Berlo, potrivit cărora un vorbitor, oricât de bun ar fi, el nu va reuși să strălucească la adevărata valoare în lipsa unor buni ascultători. În consecință, dascălii și părinții, deopotrivă, trebuie să fie ei înșiși model de buni ascultători, și nu numai, pentru cei mici, pentru a le putea cere și lor aceeași performanță, care le va aduce mari satisfacții în viața de adult. În plus, cei responsabili de educația copilului trebuie să se asigure că rolul de model
Părinți de succes: Mintea unui copil nu este o tablă nescrisă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/61732_a_63057]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu VOCEA ROMÂNIEI, sezonul 3 a ajuns sâmbătă la cea de-a treia gală. 16 artiști s-au duelat pentru a câștiga voturile publicului, inimile ascultătorilor și admirația antrenorilor. În a doua zi de Crăciun, VOCEA ROMÂNIEI va pune punct sezonului, când va fi desemnat câștigătorul premiului în valoare de 100.000 de euro, oferit de Cosmote. Până atunci însă, cei patru jurați au decis să
VOCEA ROMÂNIEI: Vezi cine s-a calificat în semifinale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62864_a_64189]
-
senzație acolo și care nu sună deloc rău nici în afara taberei. Densă, acută, aceasta ar fi putut figura, compozițional și independent, în cuprinsul Vieții de aruncat. Foarte interesant, în ce-o privește, e că, deși nu trădează vreo cheie ascunsă, ascultătorii așa o percep. Ca pe-o povestire politic aluzivă. Adolescenții devin dintr-o dată prudenți, încercând să se pună în mintea decidenților. Se scuză, parcă, înainte de a fi acuzați de cineva. N-o vor face pe aceasta câștigătoare, gândesc Mihai & Co.
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
un concert de cameră. Nu există nici un accent în răspăr, nu pătrunde nici un fel de cinism, de umor bine compus și recognoscibil. Mi se pare un fel de poveste pe care o spune cu față către sine însuși. Al cărei ascultător este chiar el. Nu există, după părerea mea, nici o mască sub care să se ascundă chipuri de complezență, care să dea bine, care să stîrnească emulație spirituală cu orice preț sau rîsul provocat de trucuri bine ticluite. Citesc aceste fragmente
O noapte de insomniac by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5306_a_6631]
-
filmul său se adresează în egală măsură istoriei cinematografului, dar și istoriei privirii, o istorie culturală prea puțin cunoscută. Directorul cinematecii, Manuel (Manuel Martinez Carril), vorbește la radio despre film, o emisiune care probabil că nu mai are prea mulți ascultători. Ușor pedant, discursul său însă relevă o exemplară lecție de a privi un film, de a înțelege resorturile intime ale unui film și a felului în care el educă privirea, de la cadre la secvențe, de la prim plan la planul secund
Cinemateca – o poveste de dragoste by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5439_a_6764]
-
Marenne încearcă să obțină bunăvoința sultanului. Un bun prieten, începe acesta, i-ar fi relatat cum, aflat la vânătoare, s-a trezit deodată înconjurat de urși. Companionii erau departe, armele erau și ele departe, cale de ieșire n-avea. Intrigat, ascultătorul cade în plasă și-ntreabă cum a scăpat, totuși, prietenul în cauză (care era nimeni altul decât buclucașul Alecu Ruset). Răspunsul e deconcertant: „După cât îmi povestea prietenul meu, maiestate, altceva nu se putea întâmpla decât să-l mănânce urșii. Ceea ce
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
internet mai multe mesaje anti-UE. Noi nu recunoaștem imnul și steagul Uniunii Europene. Sunt simbolurile sclaviei într-o uniune politică pe care poporul britanic o respinge”, a scris Paul Nuttall, unul dintre protestatari. Pe 17 mai, Nigel Farage a șocat ascultătorii unui post de radio din Londra atunci când a dezvăluit că nu vrea să aibă vecini români, într-un interviu acordat LBC.
Nigel Farage, protest incredibil împotriva UE chiar în plen by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/53963_a_55288]
-
care simțul justi- țiar al vorbitorilor își alege o țintă falsă. La o analiză grăbită, parțială și excesiv raționalistă, unele dintre faptele de limbă par absurde sau contradictorii. Acum o jumătate de secol, Alexandru Graur observa indignarea unor cititori sau ascultători față de presupusa folosire improprie a termenilor a deservi și deservire. Tema a fost reluată în „Capcanele” limbii române, carte din 1976, reeditată în 2009 sub îngrijirea lui Liviu Groza: „Ni se spune că de fapt a deservi înseamnă «a face
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
Andrei Moisoiu (Google) Nigel Farage, liderul partidului britanic extremist UKIP, a șocat ascultătorii unui post de radio din Londra atunci când a dezvăluit că nu vrea să aibă vecini români, într-un interviu acordat LBC. "Am fost întrebat dacă aș fi îngrijorat în cazul în care un grup de români s-ar muta lângă
Lider extremist: Nu vreau să am vecini români! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/54227_a_55552]
-
în Anglia, și în America, în diverse locuri, despre toată situația de la noi și că sperăm ca lucrurile să se poată drege într-un fel. E complicată chestiunea asta, o știu. Majestate, încă o dată vă mulțumesc pentru această reîntâlnire cu ascultătorii noștri la postul de Radio 3ZZZ și poate, ca să scurtăm aceste întâlniri la un an, un an și ceva, poate vă vom telefona și poate ne veți acorda câteodată și câteva cuvinte prin telefon. Aș mai putea să adaug, pentru
Regele Mihai: „Pentru România, eu personal găsesc că tot monarhia este sistemul cel mai adecvat...“ () [Corola-journal/Journalistic/5183_a_6508]
-
mai sus, care pune cap la cap diferitele tentative de decelare a grupurilor și subgrupurilor în „superioare” și „primitive” - de la cele din spațiul academic, una dintre cele mai faimoase aparținând lui Samuel Huntington, până la cele cotidiene, în care sunt aruncați ascultătorii de manele, trecând și prin politicile franceze cu privire la români („Hai să fim serioși, nici cel mai incult francez nu poate crede că «păduchioasa» echipă de fotbal a României sau împuțitul București sînt doar insule de țigănie într-o mare senină
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5234_a_6559]
-
O parte vine de la buget cu destinație foarte precisă pentru transmisie și relee (emițătorii din teritoriu), o altă parte pentru formații muzicale și Radio România Internațional și o foarte mică parte vine din publicitate. Deci sursă principala este taxa radio. Ascultătorii ne finanțează și pentru ei muncim. Iar faptul că realizăm un produs media foarte bun se reflectă în audiențele mari pe care Radio România le înregistrează zilnic. Într-un cuvânt publicul ne finanțează și noi îi întoarcem programe de calitate
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
un produs media foarte bun se reflectă în audiențele mari pe care Radio România le înregistrează zilnic. Într-un cuvânt publicul ne finanțează și noi îi întoarcem programe de calitate care plac și sunt ascultate (avem aproape cinci milioane de ascultători pe zi). Gestionăm banul public cu mare responsabilitate și încercam permanent să fim echilibrați și eficienți. Când am preluat anul trecut mandatul, Societatea Română de Radiodifuziune era pe minus, și... mai mult, era și pe un trend descendent de audiență
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
crescută a determinat conducerea Asia - Pacific Broadcasting Union (ABU) să ne invite să devenim membri asociați ai acestui important forum de cooperare mondială din zona Asia - Pacific (230 posturi de radio și televiziune cu audiență de aproape 4 miliarde de ascultători și telespectatori). Și tot mulți ani de muncă și viziune constantă se află în spatele faptului că, ăn de an, la Paris, premiile radio ale celui mai mare concurs audiovizual „le Grand Prix Internațional URTI” sunt decernate în cadrul unei ceremonii în
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
le asocieze cu numele nostru: Oră de educație muzicală în școli, Ascultă 5 minute de muzică clasică, Ora de educație teatrală sunt proiecte generate de Radio România Cultural și Radio România Muzical prin care noi ne-am dus concret către ascultătorii tineri, fie în clasele din școli, fie în laboratoare sau în sălile de festivități, acolo unde acestea se mai găsesc, fie în spații neconvenționale - mall-uri, aeroporturi. Pretutindeni am încercat să construim o relație prietenoasă între o temă culturală, dar
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
să o facem. Și lista poate continua cu excepționalele apariții ale Editurii Casă Radio: carte tipărită, audiobook-uri, compact discuri. În tot ceea ce face, în tot ceea ce se vede sau nu se vede, Radio România servește misiunea publică și milioanele de ascultători care vin zilnic pe frecvențele noastre.
Interviu cu Ovidiu Miculescu, președintele SRR: Sursa principală de venit e taxa radio. Publicul plătește și noi îi dăm calitate by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/66676_a_68001]
-
emoția nici nu mia poate fi descrisă. Piesa românească „Silence” (un cover după The MOOod), interpretată de Lucia-Maria Popescu exprimă acea eleganță unicat, unde trioul special constituit dintr-0 voce de excepție, sunetele desăvârșite ale pianului și versurile emoționante, oferă ascultătorului transpunerea într-o lume magnifică. „Piesa am auzit-o pentru întâia oară la primul concert The MOOoD la care am fost vreodată și anume la Balul bobocilor organizat de liceul meu în anul 2010”, a declarat Lucia realizatorilor emisiunii Top
Lucia, o interpretă de nota 10 -Video () [Corola-journal/Journalistic/66996_a_68321]
-
zis să se facă auziți la scară globală. Astfel, din 24 februarie 1942, SUA și-a mutat vocea pe radio, moment marcat de inaugurarea postul “Voice of America”. În secolul 21, această “voce” se aude de către 123 de milioane de ascultători în 44 de țări, cu 1 500 de ore de știri și diverse emisiuni în fiecare săptămână. Gata, următoarele evenimente nu vor mai avea atâtea cifre. Autor: Răzvan Băltărețu Fapte diverse: 24 februarie 303 - Împăratul roman Galerius publică edictul prin
Istoria la zi. Ce s-a întâmplat pe 24 februarie () [Corola-journal/Journalistic/67231_a_68556]
-
Brinzica Ioana Vocea senzuală a lui Barry White ajunge la inima multor ascultători, dar, mai curios, și la urechile păsărilor flamingo roz. Conducerea unei grădini zoologice din Sussex, dezamăgită că păsările flamingo roz nu se înmulțesc, au încercat o metodă deosebită pentru a le încuraja să se împerecheze. Coincidență sau nu, în curând
Păsărilor flamingo roz le creşte cheful de împerechere când aud vocea lui Barry White by Brinzica Ioana () [Corola-journal/Journalistic/66000_a_67325]
-
nu imposibil”, a declarant un agent de poliție. Potrivit Mediafax, incidentul petrecut joi a stârnit numeroase comentarii pe internet, norvegienii susținând că ezită să creadă că prietenele lor ar reuși să repete “cascadoria”. Românca a fost poreclită “Coapse-Tunet” de un ascultător al unei emisiuni de radio. Femeia de 31 de ani se află în prezent în custodia poliției și este interogată cu privire la alte furturi comise în Norvegia. Furtul este cel mai cel ciudat furt comis în ultimii 10 ani din Peninsula
Româncă arestată la Oslo, după ce a sustras un televizor sub fustă by Tole Lavinia () [Corola-journal/Journalistic/66047_a_67372]
-
și vorbită (România liberă, Observatorul cultural, România literară, Radio România Cultural, Curierul de Vâl-cea, Spații culturale - Râmnicu Sărat, Căminul Românesc - Elveția, și cu siguranță și alte titluri de care nu am luat cunoștință) care și-au avertizat prompt cititorii și ascultătorii asupra pericolului în care ne aflam." Spe-rînd că totuși instituțiile statului vor găsi fonduri pentru sprijinirea acestei reviste simbol, Cronicarul urează revistei Memoria apariție îndelungată și sigură. Seara Alexandru Tomescu Nu de mult, la Teatrul Act a fost "Concertul de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
Tenacitatea lui Marcel Iureș de a cumpăra pentru Teatrul Act un pian Steinway - ceva ce mi s-a părut o bizarerie multă vreme - o dată ce și-a atins scopul, pianul există și îi bucură enorm atît pe muzicieni, cît și pe ascultători, a purces la alt proiect, acesta cu muzica. Pentru care a găsit și omul potrivit: Delia Pavlovici, un pianist important, un profesor cu vocație, cu căldură, un om de o calitate morală și profesională cu totul excepțională. Din fantezia lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
Imposibil. Găsesc pe unde ce vreau și, mai ales, ce nu vreau. Muzicalul, lipsă. Pe cine doare? Pe foarte mulți. Cui îi pasă?... Poate doar realizatorilor care se străduiesc cu o modestie remarcabilă să transmită muzică de calitate și nouă, ascultătorilor. Acest post nu este doar un refugiu spiritual rapid și la îndemînă. Este un fel de insulă pe care libertatea și frumusețea sunetelor se însoțesc armonios, redînd ființei puterea interioară de a rezista. Problema nu a fost niciodată că un
Unde ne întâlnim? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6585_a_7910]
-
ignar și agramat, care l-a „condamnat” pe el, intelectualul „cu figură juvenil-copilărească”". Momentul descris de Patapievici se încheie cu "flegma" primită pe obraz. "Aici dl Patapievici împinge sus de tot maneta prostirii în față, considerând că prea puțini dintre ascultătorii săi își vor pune întrebarea logică: dar cetățeanul care l-a scuipat - și care l-a întrebat doar cum îl cheamă - nu putea să citească pur și simplu cartea „Politice” a d-lui Patapievici și nu (numai) articolul meu ca să
"Patapievici face un fals premeditat cu ticăloșie". Cum demontează CT Popescu dezinformarea și manipularea filozofului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64831_a_66156]