4,163 matches
-
Vai, trec prin oraș - timpul Se ține după mine că un câine Violonist sârman, azi și-a amanetat Arcușul pe o pâine Privește cu durere spre vioară Poate mâine... Mă-ntorc prin locuri unde am mai fost Toți mi se aseamănă Nu mă mai recunosc Spulber în jur un pumn de praf din rai Poetul nu mai cade din tramvai Timpul s-a plictisit să mă urmeze că un câine Și-a scrijelit cu gheara pe copac Un lant și-o
POATE MÂINE… de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384887_a_386216]
-
sonete...”, gânditorul politic din „Iuliu Cezar”, istoricul din „Richard aș III-lea”, înțeleptul din „Furtuna”, psihologul pătrunzător din „Macbeth”, în general comentatorul și rapsodul atâtor pasiuni și neliniști, al atâtor căutări și înțelesuri asupra existenței umane? Drama vieții lui se aseamănă cu drama vieții lui Homer. Amândoi răscolitori de pasiuni și amândoi negați. Nu se poate, zic unii critici, ca într-un om să fi existat atâta putere de muncă. Ei contestă oamenii nu și opera lor. Câmpul operei shakespearieane este
ETERNUL SHAKESPEARE-400 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384975_a_386304]
-
Despre creștinism, Bergson spune că noi îl respirăm. Are materialitatea aerului. Seamănă cu aerul. Noi suntem creștini fără să vrem. Și când suntem atei suntem creștini: că respirăm creștinismul cum respirăm aerul. 23. Creștinismul nu este ideologie, că atunci se aseamănă cu marxismul. Religia este expresia unui mister trăit, or ideologia este ceva construit. 24. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, este inaplicabil tocmai pentru că e absolut. 25
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
tainele care îi învăluiesc deopotrivă și pe sacerdot, și pe credincioși. Ca să fii cu adevărat liber, trebuie să înlocuiești infinitul și autonomia gândirii cu credința în Dumnezeul creștin: ''Robește-mă Doamne, ca să fiu liber!'' (Imitatio Christi) 56. Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric. Bipolaritatea libertății. După creștini, libertatea este vehicolul cu care poți să cobori în
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
ce pleacă cu găleata să aducă apă de la puț, însă uită să mai vină, stând la povești cu suratele, de se arde și mămăliga pe sobă. Nu de puține ori se lăsa cu „scărmăneală” între noi, băieții, din cauza acelei codane, asemănându-ne cu cocoșii înfoiați în pene, arțăgoși, puși pe harță și bătaie, ori de câte ori vreun pretendent țanțoș și plin de îngâmfare, înainta cu îndrăzneală, spre colțul cu pricina. Ca să ajung la șezătoarea din Găujani, satul unde m-am născut și mi-
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
Toate Articolele Autorului De când lumea, în pragul oricărui nou an, oamenii se străduiesc să respecte anumite tradiții, în speranța că anul care vine va aduce mai mult noroc, bunăstare, sănătate și fericire. Obiceiurile care se practică cu această ocazie se aseamănă la multe popoare și se transmit dintr-o acută dorință de prosperitate și depășirea a unei condiții anterioare. Dansul în aer liber la trecerea dintre ani este unul dintre obiceiurile întâlnite în multe țări, care, se spune că atrage norocul
ANUL NOU ÎN SUPERSTIŢII ŞI OBICEIURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384580_a_385909]
-
în discuție teme fundamentale ale existenței umane într-un moment când valorile spirituale ale poporului român riscă a se pierde sub presiunea economică și mediatică a globalizării.” Și, tot domnia sa, consemnează un ceva demn de reținut, un ceva care se aseamănă foarte mult cu un semnal de alarmă: „Sincer să fiu, nu cred că inițiatorul acestei teme s-a gândit să facă un fel de politică pro și contra drumului pe care, se pare,se îndreaptă omenirea, globalizare, deși, în paralel
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
Sfânta Muceniță Ecaterina, fecioara de împărat cea înțeleaptă, cu minunată trăire, care a primit pentru jertfa sa inelul de logodnă cu Hristos, fecioara din ale cărei răni mucenicești a curs lapte în loc de sânge. Acele vremuri de cruntă rătăcire spirituală se aseamănă, întrucâtva, vremurilor pe care cu toții le trăim, când necinstea este ridicată la rang de cinste, când simpla rostire a adevărului sună a blasfemie, când nonvaloarea este considerată virtute. Multe sunt vocile care s-au ridicat împotriva vremurilor, împotriva orânduirilor, puține
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – OCTOMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382302_a_383631]
-
rămâne-un flutur în retine și-or să te doară corzile vocale. Parfumul tău îmi amintește, iată, De un pelin de mai și herghelii. Grăbiți, lăsasem ușa descuiată, Și ne-au surprins abulici, doi scatii. Metalul luciului din buze te-asemăna cu Cleopatra, Când se plimba printre ecluze. (Era pe-atunci în clas-a-patra). Și părul tău ca de păpușă făcând să scapere magnolii, Ți-l tot prindeai ades în ușă și-n scârțâitul unei molii. Iar sânii tăi des instigați de
FARAONICĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382363_a_383692]
-
Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Eu te privesc cireș bătrân, Cum stai în mijlocul furtunii, Te-ndoi de vânt, te-apleci oftând... Mă văd pe mine-n fața lumii. Ce mult noi ne asemănăm! Trăim iubind această lume, Destinu-n ramuri ne purtăm Și înflorim pentru mulți oameni fără nume... În iarna lungă-nviforată, Tu singur plângi cu țurțuri fini, Durerea ta înăbușită O-alini cu-n tremur, când suspini. Cin te aude când cu frunze
FRATE CIREȘ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382465_a_383794]
-
cântă ciocârlia, Copiii-și fac din flori cununi, Tu-mparți cu ei copilăria... Spre seară tineri amorezi Sub umbra ta își dau săruturi, Tu taci și simplu le zâmbești, Și scuturi flori ca mii de fluturi... Ce mult noi ne asemănăm! Trăim cu-n scop: ca să iubim. Ne uită lumea când oftăm, Ne caută când înflorim... Frate cireș, ce mult îmi semeni! Tot singur în necaz rămâi, Te-agăți de frunze, eu de nimeni Cu floare ta mă tot mângâi... Eu
FRATE CIREȘ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382465_a_383794]
-
ȘI ÎNȚELEPCIUNE Dunărea, fluviul ce nu-și uită niciodată drumul, fluviul ce a avut răbdare să asculte ani și ani lacrimile și zâmbetele oamenilor a fost mereu o pildă în păstrarea învățăturilor strămoșești, a tradițiilor fără de care omul s-ar asemăna unui copac fără rădăcini, unui copac ce se ofilește cu prima rafală de vânt, a unui copac ce nu are un nume care să-i definească originea. Dumitru Radu Popescu în nuvela „Duios Anastasia trecea“ insistă asupra importanței păstrării obiceiurilor
DUNĂREA, O PILDĂ DE RĂBDARE, STATORNICIE, DRAGOSTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382599_a_383928]
-
tăcerea cuvintelor iubirii Din nopțile cu luna și stele aurii, Pe care știu să le rostească numai mirii Când daruindu-se își zămislesc copii. Tăcerile din mari chiar inainte de furtună, Fug de nesincera și prefăcuta lor duplicitate, Care se- aseamănă doar cu tăcerile din luna, Cănd fără de încredere ne-ascude-o jumătate. Și sunt tăcerile mormintelor fără de nume În care lutul a- nghitit copii pierduți eroi, Suflând tristă tăcere a dorințelor postume, Ca un preludiu al disperării tăcerilor din noi. Neurletul acestei
LA INCEPUT A FOST... de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382618_a_383947]
-
a fost orb din naștere și a fost vindecat de Iisus. Bătrâna și-a dorit un pachet de biscuiți, dar palma lumii a lăsat-o fără bani, mai mult decât atât, i-a adus moartea. Moartea bătrânei aș putea-o asemăna cu moartea vrabiei din poezia lui Zaharia Stancu „Odată am ucis o vrabie / Am tras cu praștia-n ea și am lovit-o / Pe urmă o zi / Și-o noapte întreagă / Am tot plâns-o și am tot jelit-o
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
aceea - continuă același sfânt - „nu te speria chiar dacă vei cădea în fiecare zi și nu te depărta de la calea lui Dumnezeu ci stai cu bărbăție și fără îndoială că îngerul tău păzitor va cinsti răbdarea ta... nimic nu se poate asemăna cu mila lui Dumnezeu, nimic nu este mai mare ca ea” (Ibidem, Cuv. 5, 38). În Patericul egiptean citim că un frate a întrebat pe Avva Sisoe: „ Ce voi face avvă că am căzut? I-a răspuns lui bătrânul: Scoală
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
plină/ Poleindu-l îl străbate,/ El aprins de-a ei lumină/ Simte-a lui singurătate. Tremurând ca unde-n spume/ Între trestie le farmă,/ Și visând o-ntreagă lume,/ Tot nu poate să adoarmă...”; Pădurea: „În al umbrei întuneric/ Te asemăn unui prinț/ Ce se uit-adânc în ape/ Cu ochi negri și cuminți”; Floarea: „Și te-ai dus, dulce minune,/ Ș-a murit iubirea noastră -/ Floare-albastră! floare-albastră!../ Totuși este trist în lume!” Nu știm, dar ne imaginăm că leit-motivul florii în
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
e chiar murg, și e educat în limba negustorilor. Dacă îl strigi „ira!... ira!...”, nechează de oriunde ar fi, ca să-l auzi. Așa că pe ăsta n-ai cum să-l pierzi. În rest îți înțelege comenzile pentru că limbile noastre se aseamănă... Ce mai, zis și făcut, peste câteva zile prințul Vlad se afla în Burgundia împreună cu un alai de 70 oșteni ( unii zic că erau 700 dar eu nu-i prea cred. N.A.) ,îmbrăcați de nuntă și leșinați de foame și
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
această libertate înțelegându-se existența opțiunilor suplimentare pe care le avem la îndemână, ca soluții alternative: abandonul sau sinuciderea. Nu ne dă fiori? Eseistul, filozoful român Petre Țuțea (1902-1991) spunea că „Libertatea omului este partea divină din el” și o asemăna cu „o frânghie agățată de undeva, de sus; te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric - bipolaritatea libertății...”. Și mai profețea „Socrate al românilor”: „Oamenii vremurilor noastre se pregătesc
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
sfidarea și risipa stăpânilor, și revolta supușilor, limitele morale și gnoseologice ale omului autonom”. Țuțea pleda pentru ordinea creștină care se va putea instala prin grația divină, când vor dispărea cultul forței, orgoliul, ura și maniheismul. „Eșecurile reuniunilor umane se aseamănă cu grămădirea oilor la umbră, pentru a scăpa de arșiță. S-ar putea ca Dumnezeu să trezească omul prin teama de război sau prin război, făcând astfel cunoscută ordinea Lui”. Înalt Preasfințitul Pimen - Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților - vorbind, în 2012
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
târziu „O, rămâi” scrisă în 1979, în care poetul aude glasul pădurii care-i șoptește: „O, rămâi, rămâi la mine,/ Te iubesc atât de mult!/ Ale tale doruri toate/ numai eu știu să le-ascult./ În al umbrei întuneric/ te asemăn unui prinț. Ce se uit- adânc în ape/ cu ochi negri și cuminți/ Și prin vuietul de valuri,/ Prin mișcarea naltei ierbi,/ Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi...” Copilăria s-a pierdut undeva în ceață
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Mă aplec, mă înalț și mă rup...mă adun, Am coroana de frunze adunată pe cap, Când cu vara în taină ades mă cunun... Cine sunt eu? Sunt o frunză, de vânt răscolită, Plutesc stingheră între cer și pământ, Mă asemăn cu-o inimă cu aur tivită, Când toamna îmi smulge un ultim cuvânt... Cine sunt eu? Sunt o mângâiere pe suflete, De multe ori lacrimă, de multe ori chin, Sunt putere, credință și blânde cuvinte, Pentru pruncii ce-n brațe
CINE SUNT EU? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383422_a_384751]
-
clasic, poezii cu formă fixă, la poezie cu vers liber și a apreciat efortul depus de doamna Elisabeta Iosif în realizarea acestei cărți, calitatea selecției, a structurării materialului și a corecturii. Victor Gh. Stan parafrazând un vechi proverb românesc a asemănat apariția unei antologii cu săpatul fântânilor primăvara: „Dacă toamna se numără bobocii, primăvara se numără fântânile.” Fântânile sunt zidite primăvara, deoarece atunci este momentul când îți dai seama de unde răsare izvorul, ceea ce presupune muncă, pricepre, har. După părerea dumnealui, doamna
LANSARE ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI DE PE TOATE CONTINENTELE, COORD. ELISABETA IOSIF de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383444_a_384773]
-
prezentat câteva aspecte ale devenirii sale poetice și ale activității literare a românilor din diaspora și le-a recomandat scriitorilor să fie mai curajoși pentru rezolvarea problemelor țării, deoarece în afară de poeți trebuie să ne naștem și luptători. Florin Grigoriu a asemănat viața scriitorilor cu niște șine de cale ferată paralele care se întâlnesc din când în când prin intermediul creațiilor și, în mod deosebit, al antologiilor. S-a dovedit încrezător în revigorarea spirituală a poporului român asemănat cu grâul care semănat toamna
LANSARE ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI DE PE TOATE CONTINENTELE, COORD. ELISABETA IOSIF de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383444_a_384773]
-
și luptători. Florin Grigoriu a asemănat viața scriitorilor cu niște șine de cale ferată paralele care se întâlnesc din când în când prin intermediul creațiilor și, în mod deosebit, al antologiilor. S-a dovedit încrezător în revigorarea spirituală a poporului român asemănat cu grâul care semănat toamna, răsare an de an primăvara și dă roadă vara. Victorița Duțu, poet și pictor, a exprimat gânduri luminoase și optimiste cu privire la viitorul spiritual al poporului român. Doamna Elisabeta Iosif le-a mulțumit tuturor scriitorilor care
LANSARE ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMANI DE PE TOATE CONTINENTELE, COORD. ELISABETA IOSIF de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383444_a_384773]
-
Exod. 25, 18-21), sau de a se turna un șarpe de aramă ca semn a lui Hristos (Numeri 21, 8-9). Iată un citat clasic a Sfântul Teodor Studitul (Antiorh I) „O ce nebunie! Negația (închinări la idoli), oprește a se asemăna Dumnezeu cu o făptură din cele ce sunt, cu soarele, cu luna, cu stelele, sau cu alceva dintre celelalte, care este una cu construirea de idoli; afirmația vrea să ridice pe Israel pe o cale simbolică, prin anumite clipuri și
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]