544 matches
-
fond forestier și de vânat remarcabil. Soiuri de arbori: stejar, carpen, arțar, salcâm, tei etc. Vânat: porci mistreți, căprioare, vulpi, iepuri și fazani. Are un potențial turistic încă nevalorificat. Actualmente drumul, de cca. 35 km, Cluj-Napoca - Vișea, prin Jucu, este asfaltat, localitatea este complet electrificată, dispune de apă potabilă curentă, gaz-metan, linii telefonice, TV cablu și acces la internet. Denumirea localității provine de la numele unei personalități slave, "Visoslav". Prima atestare documentară s-a păstrat din anul 1326 sub forma de "silva
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
distanța de circa 30 m și la o diferență de nivel de 5 m. Lungimea lui este de 32 m, lățimea de 31 m, suprafața de aprox 1.000 m² și adâncimea actuală de 14 m. Drumul de acces este asfaltat, iar la 50 m de lac se află râul Gurghiu, bogat în păstrăvi, lipani, cleni, mrene ("umbrene" în limba locului), grindei ("porcoleți"), raci și țipari, fiind un râu ideal pentru pescuitul sportiv. Lacul constituie un punct de atracție pentru turiști
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
Botoșana și Codru. Rețeaua de drumuri comunale este legată de drumul județean DJ 178D, care parcurge ruta Suceava, Todirești, Cajvana, Arbore și apoi spre Solca sau Rădăuți, astfel încât este o bună legătură rutieră cu principalele orașe ale județului, drumul județean asfaltat în ultimii ani scurtând și mai mult distanțele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cajvana se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,88%). Pentru 1
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
atât în domeniul locativ cît și în plan economic. Trecutul istoric însă rămâne a fi omniprezent prin existența Muzeului de Istorie și Etnografie. Chiar și prezența drumurilor pavate cu piatră, starea cărora este mult mai funcțională decât cea a drumurilor asfaltate de astăzi, ne vorbește clar despre vremurile de odinioară. Monumentele existente în orașul Florești sunt memoria vie a evenimentelor și perioadelor istorice faste ori nefaste: bustul cronicarului Miron Costin, Columna Independenței, monumentele intru comemorarea victimelor deportărilor în Siberia, a celor
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
falimentul băncilor. Islanda are un nivel foarte ridicat de deținere de autovehicule pe cap de locuitor, cu un autovhicul la fiecare 1,5 locuitori; aceasta este principalul mijloc de transport. Islanda are circa de drumuri în administrare, dintre care sunt asfaltate. Multe drumuri rămân neasfaltate, mai ales drumurile rurale mai nefolosite. Limitele de viteză sunt de în localități, pe drumurile de pământ și pe cele asfaltate. În Islanda nu există căi ferate. Șoseaua 1, sau „Drumul Inelar” (în islandeză, "Țjóðvegur 1
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
Naționale din România (CNADNR) a decis să scoată la licitație reabilitarea DN 67C. Lucrările au început efectiv în 2009, investiția licitată ridicându-se la 1.3 miliarde de lei. La începerea lucrărilor de modernizare, în 2009, drumul dinspre Novaci era asfaltat numai până la Rânca (), iar cel dinspre Sebeș numai până la Lacul Oașa. Șoseaua a fost dată parțial în circulație în 2010. Lucrările au încetat în 2013, o dată cu declararea insolvenței firmei Romstrade, antreprenorul contractat de CNADNR. Astfel, traseul tronsonului de gol alpin
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
-lea, apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj având . Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a asfaltat abia după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată Bumbești-Jiu - Livezeni având 38 de tuneluri. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia și Ardeal, din zona Gorj și Hunedoara, era Pasul Vulcan, "drumul lui
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
între vârfurile "Dealul Mare" (909 m) și "Farcu Mic" (1364 m) din Munții Nemira - aflate la sud și, "Piciorul Arsurii" (1050 m) și "Obcina Lapoșului" (1337 m) din Munții Ciucului - aflate la nord. Este circumscris pe latura nordică de DJ123, asfaltat până la gura de vărsare a Bărzăuței dar deteriorat de exploatările forestiere intensive din zonă. Lacul are o lungime de 3,75 km, o suprafață de 334 hectare și un volum de 98 milioane metri cubi apă, cu adâncimea maximă de
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
s-a construit o clădire modernă cu etaj care are rolul de a adăposti chiliile monahilor, bucătăria și trapeza. Mult timp, drumul de acces la mănăstire era un drum de pământ, nemodernizat, dar în vara anului 2003, el a fost asfaltat pe o porțiune de circa 3 kilometri. Hramul Mănăstirii Hlincea este sărbătoarea Sf. Gheorghe, prăznuită în fiecare an la data de 23 aprilie. Biserica Mănăstirii Hlincea impune prin proporțiile sale armonioase. Ea se înalță în mijlocul unei incinte spațioase, în formă
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
județele Iași și Suceava, cum ar fi deputatul social-democrat Valer Dorneanu. Cele trei clopote au fost lucrate la Cernăuți, fiind donate de câțiva credincioși din orășelul Crasna, o localitate situată nu departe de Vicovul de Sus. De asemenea, s-a asfaltat drumul pnă la mănăstire pentru a face accesibilă ajungerea pelerinilor la mănăstire. În ziua de 22 ianuarie 2003, la ora 19,30, a izbucnit un năprasnic incendiu la Mănăstirea Hadâmbu, în care au ars 28 chilii. În acest incendiu a
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
pentru făină, alimente și furaje. Între cele două șiruri a fost construită o piață, O plantație de copaci în centrul pieții a fost realizată abea în 1940. Din păcate această plantație nu a fost întreținută iar în prezent piața este asfaltată. Gostinîi Dvor din Kostroma este considerat a fi cel mai bine prezervat centru comercial de provincie din Rusia. Un prim magazin de acest gen este Gostinîi Dvor din Sankt Petersburg construit în 1785. Situată la intersecția dintre "Nevski Prospekt" și
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
prin satul Plaiu Șarului, străbate parțial satul Șaru Dornei și merge spre comună Panaci . Legătură dintre satul Șaru Dornei, sătul de reședință Neagră Șarului și satul Gură Hâiții se face prin DJ174F , iar acesta continuă până la caldera Călimanilor. Drumul este asfaltat în totalitate. Alte căi de acces sunt drumurile comunale pietruite, care fac legătura dintre sate și cătune, fiind în administrarea comunei. Lungimea drumurilor publice este de 98 km, din care drumuri modernizate 33 km și drumuri de pământ 65 km
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
din satul de reședință cu același nume. Primul document care povestește existența comunei datează din 1750. Până în 1918, făcând parte din Bucovina, a cunoscut stăpânirea austriacă. După al II-lea război comună s-a refăcut treptat introducându-se curentul electric, asfaltându-se drumul județean 209. Până la desființarea județelor de către autoritățile comuniste a făcut parte din județul Rădăuți. În prezent comună Straja face parte din județul Suceava. Teritoriul comunei Straja a fost locuit încă din epoca pietrei, după cum arată urmele arheologice. Primul
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
comunei păduri și poieni rămânea la fosta URSS, azi la Ucraina, slăbind considerabil potențialul economic al localității. După război comună s-a refăcut treptat. S-a introdus electrificarea, s-au construit un local de școală și trei magazine, s-a asfaltat drumul județean 209, s-a construit un pod peste râul Suceava, s-au construit case noi. După 1990 s-au înființat mai multe societăți comerciale. Comună Straja din județul Suceava este situat în partea de nord a județului Suceava, în
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
timp în care s-a dezvoltat prelucrarea lemnului. Accesul in comuna Valea Moldovei se face numai pe cale rutiera. Lungimea drumurilor publice pe teritoriul comunei este de 19 km. Drumul principal al comunei cu statut de drum județean a fost modernizat - asfaltat de la limita cu comuna Capu Cîmpului și pâna în centru iar în curs de asfaltare este întegul sector de drum principal. Pe viitor se vor asfalta drumurile care fac legătura cu comuna Slatina și drumul ce leagă comuna Valea Moldovei
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
19 km. Drumul principal al comunei cu statut de drum județean a fost modernizat - asfaltat de la limita cu comuna Capu Cîmpului și pâna în centru iar în curs de asfaltare este întegul sector de drum principal. Pe viitor se vor asfalta drumurile care fac legătura cu comuna Slatina și drumul ce leagă comuna Valea Moldovei de drumul european E85 pe o porțiune de 1,44km. Comuna dispune de retea de distributie a apei potabile si este în proiect realizarea retelei de
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
în interiorul complexelor palațiale atestă acumularea produselor și funcția redistributivă a monarhiei cretane. După un început tumultuos, a urmat o perioadă pașnică și prosperă pentru minoicii care au continuat relatiile comerciale cu Egipt și Orientul Mijlociu. Au construit o rețea de drumuri asfaltate pentru a conecta centrele culturale importante. Această perioadă marchează , de asemenea, dezvoltarea unor așezări în afara palatelor și sfârșitul utilizarii la scară largă a mormintele tholos. Palatele au fost distruse în 1700 î.Hr. de către forțe necunoscute de istorici. Sunt speculații cum
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
creearea infrastructurii: dezvoltarea distribuției și furnizării energiei electrice prin construirea generatorului în Canalul Turbinei, realizarea digului pe Mureș, precum și construirea unui sistem de alimentare cu apă și canalizare. Tot atunci s-a modernizeazat abatorul din strada Tamás Ernő, s-a asfaltat 117 de străzi, s-a amenajet alei, parcuri și piețe. În 1904 s-a construit fabrica de cărămidă pentru a putea acoperi necesitățile de materiale de construcție care vor fi necesare la marile șantiere în anii următori. Marosi Barna, cercetătorul
Istoria Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/304039_a_305368]
-
de curând posibil. Consiliul Local a hotărât să înainteze un memoriu prin care a fost urgentată aprobarea cererii venite de la Oradea încă de la 31 ianuarie 1899. Memoriul a fost motivat de pavajul deteriorat al străzii Principale: aceasta nu putea fi asfaltată până la montarea șinelor de cale ferată. Aceeași era situația în fața Palatului Finanțelor (acum Policlinica nr. 2) și în Piața Bémer (azi, Ferdinand), unde trebuiau deschise străzi noi, în timp ce altele urmau a fi lărgite. În luna decembrie a aceluiași an, 1899
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
Tocmai necredința îi duce pe semenii noștri la pierzanie, și exemplele le regăsim peste tot locul. De aceea, Biserica trebuie să-și regăsească locul, iar păstorii de suflete să gasească calea cea mai sigură. De multe ori, drumul nu este asfaltat, nici chiar pietruit, dar cine îl caută cu adevărat nu dă greș niciodată"" , mărturisește tânărul episcop.
Antonie Tătaru () [Corola-website/Science/311679_a_313008]
-
Telenești este Vadim Lelic (PLDM), reales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Telenești (17 de consilieri) ales în 14 iunie 2015 este următoarea: Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 45,2 km, dintre care 17,5 km sunt asfaltate și 27,7 sunt în variantă albă. Orașul dispune de un sistem centralizat de aprovizionare cu apă alimentat din 15 fântâni arteziene. Lungimea totală a apeductului este de 23,6 km. În anul 2003 orașul a fost gazificat. Populația totală
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
recensământului populației din 2004: După independența națională, câștigată în 1991, satul cunoscuse o perioadă de dezvoltare mai lentă, decit cea din Uniunea Sovietica. Infrastructura necesită investiții medii, astfel, străzile principale sunt iluminate pe timp de noapte, și unele drumuri sunt asfaltate sau pavate în unele cazuri. Satul Ulmu este situat în apropiere de șoseaua M1, fapt ce simplifică procesele de transportare a mărfurilor, în special pentru producători. Primăria satului încearcă să modernizeze cât mai mult, în fiecare an infrastructura satului. Primarul
Ulmu, Ialoveni () [Corola-website/Science/305187_a_306516]
-
mărginește cu satul Curătura și la sud - cu Mateuți. În partea de sud-vest se găsește satul Mihuleni, iar la vest de Alcedar este situat satul Șipca. Drumurile ce ies din sat duc spre centrele comerciale: Șoldănești, Rezina, Rîbnița. Acestea sînt asfaltate și sînt într-o stare relativ bună. Satul propriu-zis este așezat într-o ravenă pe versanții căreia sînt localizate casele oamenilor. În interior, localitatea se împarte în mai multe mahăli, dar două sînt principale: cea de pe partea de est a
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
la gura Văii Ordâncușa. De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trece prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la . Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar. Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa până la Ghețar lung de 12 km
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]
-
1776 dintre care 1046 sârbi și 491 de români. Multe s-au schimbat în sat. Pe parcursul anilor întreg satul a fost electrificat, prin strada principală trece drumul asfaltat care leagă cele două centre urbane Zrenjanin-Vârșeț. Drumurile prin străzi au fost asfaltate iar pe lângă case, trotuarele betonate. Au ajuns și telefoanele. Primul telefon l-a avut Erne Maroc încă în anul 1922 iar fiica acestuia, Dudica, a avut un studio de fotografiat unde, dar și în parcul casei de o frumusețe rară
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]