1,006 matches
-
Bacău, baraca este un edificiu public, este un monument și o operă de artă, oricum și din orice-ar fi clădită: două-trei scînduri bătute pe patru pari; cîteva șipci lipite cu lut; doi-trei pereți de cărămidă, cu acoperiș de carton asfaltat, iată baraca băcăoană.[...] Pretutindeni, hîdă, murdară, puturoasă”.6) A doua chestiune frecvent atacată era, cu o vorbă de azi, infrastuctura. Un autor de cronici rimate sintetiza în felul următor contrastele locului: „Oraș cu străzi bogate-n praf,/Cu glod - cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sau de la poalele și de pe versanții munților. Atît de puternic este intrată În conștiință și În viața noastră de toate zilele, Încît În mod natural, toate celelalte frumuseți ale României: munții, cheile, defileele, depresiunile, cascadele și terminînd cu șerpuitoarele șosele asfaltate nu pot fi rupte sau separate de prezența pădurii. Oare putem concepe viața noastră fără a o lega de pădure și de efectele ei binefăcătoare asupra organismului nostru? Atribuindu-i diferite apelative de „plămîn al planetei”, „aurul verde”, „pădurea este
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
obiectivele de atracție turistică. De fapt nu putem vorbi de o activitate turistică modernă și intensă fără prezența unei numeroase și diversificate rețele de acces. În Carpații Meridionali, rețeaua căilor de acces se caracterizează prin: a) diversitatea formelor ei: șosele asfaltate, drumuri pietruite, poteci marcate și linii ferate, linii de telescaune, telecabine și telegondole etc.; b) densitatea și Într-o oarecare măsură armonioasa lor distribuție În teritoriu; c) accesibilitatea bună pe care o crează din toate direcțiile. 3.7.1. Rețeaua
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
poteci marcate și linii ferate, linii de telescaune, telecabine și telegondole etc.; b) densitatea și Într-o oarecare măsură armonioasa lor distribuție În teritoriu; c) accesibilitatea bună pe care o crează din toate direcțiile. 3.7.1. Rețeaua de șosele asfaltate și de drumuri pietruite pentru apropiera și pătrunderea În interiorul masivelor sau de traversare a acestora, oferă condiții satisfăcătoare pentru practicarea turismului În Carpații Meridionali. În primul rînd delimitarea de Carpații Occidentali pe linia Caransebeș - Orșova și de Orientali, Brașov
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lucrări, deși se cereau continuate au fost Însă Încetinite Începînd cu anii 1990-1992, aspect care a condus pe de o parte la nefinalizarea unor proiecte deosebite, iar pe de alta la accentuarea unui proces de deteriorare (ne referim la șoselele asfaltate și la liniile de cale ferată). Luînd În considerare această situație, cît și necesitatea obiectivă de amplificare a lucrărilor de amenajare a șoselelor principale, dar și a acelor tronsoane și segmente ce conduc spre unele obiective turistice deosebite, apreciem ca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turismului din județul Gorj și partea de est a Județului Caraș-Severin; - repararea șoselei 7.A Brezoi - Petroșani, pe segmentul deteriorat și cel Încă neasfaltat dintre Vidra - Obîrșia Lotrului și aproape de Petroșani. Prin finalizarea acestei lucrări, ar fi legate prin șosea asfaltată cele două văi transversale ale Carpaților Meridionali, respectiv cea a Oltului și Jiului, precum și În intensificarea mișcării turistice În Munții Lotrului, Căpățînei, Parîng și Șureanu; - modernizarea șoselei Obîrșia Lotrului - RÎnca - Novaci, peste Parîng, care pe lîngă rolul său strategic, va
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
E rodul unor meditații adânci și a unei viziuni de avangardă care ne scapă nouă, bieți și triviali oameni ancorați în nevoi mundane, utilitariste. E limpede acum, pentru vizionarii din Primărie șoseaua nu e doar un banal și nesărat drum asfaltat pe care, în liniște și fluid, ne deplasăm din Dancu până la Valea Lupului într-un timp rezonabil, ci cu mult mai mult și, aș îndrăzni a zice, cu mult mai adânc. Drumul e aici, în cetatea universitară, în templul spiritualității
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de primăvară, care acum începe să răsară. A început semănatul ovăzului. În măsura în care înaintăm întâlnim suprafețe tot mai mari rezervate pășunatului. După amiază dăm de o șosea neasfaltată. Lucru neobișnuit, și voi nota porțiuni din SUA care nu au fost încă asfaltate. Șoselele, în schimb, sunt joase fără șanturi, cu strat de pietriș peste care s-a trecut cu compresorul. Mergem astfel prin Dakota timp de două zile, după care vom da din nou peste asfalt sau beton, care începe să înlocuiască
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de consum din comună a început să primească însemnate cantități de produse industriale și necesare pentru agricultură. Cooperativa vindea și prin filialele sale sătești la prețurile stabilite de stat: bumbac, pânză, încălțăminte, stofe, pluguri și alte unelte agricole, tablă, carton asfaltat și alte produse necesare pentru refacerea gospodăriilor țărănești. începând din 1951 s-a introdus sistemul de contractări și achiziții și cel al cotelor obligatorii în raport cu suprafața de teren deținută. Astfel, sătenii din comună erau obligați să contracteze cu statul cereale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se află acum case și drumuri și locul care se numește „în Livadă și alte locuri care se numesc „Pe Dealul Stadolei și „La Brazi. 3. Parcul dendrologic și curtea Ion Franc Nu departe de centrul comunei Hudești, pe drumul asfaltat ce duce către satul Alba pe partea stângă se află parcul dendrologic și curtea boierului Ion Franc. Acest parc este situat în apropierea livezii boierești care a fost defrișată de-a lungul timpului. în parc mai pot fi văzute, pe lângă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ies din incintă și mă îndrept spre plajă. Trec pe lângă hotelul în care am stat acum douăzeci și două de veri, în calitate de concurent la Gala Tânărului Actor. Pe-afară, hotelul arată exact la fel ca atunci. Ajung pe o potecă asfaltată, paralelă cu faleza. Poteca e strâmtă și plină de piei roșii. Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea. Câteva
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
bicicleta prin parc și trece din când în când pe lângă mama lui. Uite, mami, fără picioare. Se mai plimbă un timp. Uite, mami, fără mâini. Mai trece un timp. Uite, mami, fălă dinfi.) Îmi pun mâinile pe ghidon. Brusc, fâșia asfaltată se termină. Drumul continuă, dar e doar o adunătură de pietre ascuțite. Văd o potecă îngustă de pământ uscat care șerpuiește pe lângă drum. Intru pe ea și pedalez încet, atent la cioburile care apar din când în când în fața mea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
până la Viena. Nu se gândise că va zbura vreodată pe distanțe atât de lungi. În timp de pace zbura de la un aerodrom la altul, câteva sute de kilometri. Abia se înălțau că și trebuia să coboare. Pista nu era totdeauna asfaltată, încât aterizarea se executa dificil, cu zdruncinături mari. Odată a aterizat cu avionul pe burtă. Era unul nou-nouț, trenul de aterizare se ridica automat. O defecțiune mecanică n-a permis coborârea lui. Au zburat o oră în jurul aerodromului. În cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un capăt la altul ca teren de joc, am pătruns într-un nou orizont. Până să intru la școala primară, n-am trecut cu jocul (cerc, șodron, vara - patine, iarna, pe zăpada înghețată, sau frecatul ghețușurilor, profitând de lățimea trotuarelor asfaltate și chiar de asfaltul carosabil) de limitele ei. Societatea copiilor era aici mult mai bogată și mai „selectă“, cu conture mai distincte - din cauza sporitei mele capacități de percepție - decât ceea ce cunoscusem „în trecut“. Pe perimetrul curții, m-am împrietenit îndată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Comuna Șipote se învecinează la nord cu județul Botoșani , la vest cu comuna Plugari, la sud cu comunele Focuri și Gropnița,iar la est cu comunele Andrieșeni și Vlădeni. Este traversată de drumul județean 282 B, orientat NV-SE, (drum asfaltat),precum și de drumul județean 282 (drum pietruit),spre jud. Botoșani. Teritoriul comunei are în componența sa mai multe sate,răspândite atât pe dreapta, cât și pe stânga văii Miletinului — Iazu-Vechi, Șipote, Mitoc,Hălceni, în bazinele unor afluenți ai Miletinului - Iazu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
perioada 1995- 1999 și2000-2004”, rețeaua rutieră a comunei este formată din drumuri județene și comunale în lungime totală de 58,09 km, în diferite stări tehnice. Drumurile județene și comunale sunt pavate (pe o lungime totală de 1,40 Km ), asfaltate (pe o lungime de 10,91 Km ), pietruite (pe o lungime de 14, 69 Km), iar cele din pământ însumează o lungime de 22, 89 Km. În afară de drumurile menționate, comuna mai dispune și de o rețea de drumuri de țară
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
folosite în industria chimică sunt: vata de sticlă, vata de zgură, vata minerală, diatomitul, alfolul, masele plastice, pluta etc. Vata de sticlă se folosește sub formă de saltele cu grosimi de 15- 60 mm; se protejază la exterior cu carton asfaltat, tablă galvanizată sau cu un strat de gips. Temperatura maximă de utilizare este de 600oC. Vata de zgură se obține prin pulverizarea cu aer sau abur a zgurei topite de la cuptoarele siderurgice. Se folosește până la temperatura de 750oC și trebuie
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
capacitate de 2000-2500 kilograme cărbune. Calea ferată, începând de la gara Comănești și până la gara Agăși și Brusturoaea avea un terasament înalt de la sol de 10Ă12 metri față de șoseaua națională, iar pe lângă calea ferată, pe partea stângă, se afla șoseaua națională, asfaltată. Pe partea dreaptă, a fost instalată, la nivelul satului, calea ferată îngustă, de la Comănești la gara Asău. Apoi, de acolo se îndrepta spre munți, până la mina Livada. Pentru că distanța între localitatea Lăloa ia și mina Livada era mare, minerii nu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
îndrăgostit de Voroneț, îi ridică din paginile Istoriei povestite, curtea, armatele lui Ștefan cel Mare și ale lui Petru Rareș? Astfel m-am plimbat eu, ducînd pe tălpi praful Istoriei Florenței și în urechi vocea legendelor ei. Cînd regăsesc străzile asfaltate și aglomerația mașinilor luxoase, descopăr cît îmi este de foame. Vrînd să-mi iau rămas bun și să mă întorc la "Las Vegas" la traista mea cu merinde, micul meu însoțitor constată cu voce gravă că nu poți cunoaște un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
același, mereu la fel... Miron Radu PARASCHIVESCU Jeep-ul frînează brusc între palmierii ce străjuiesc decorativ intrarea hotelului și mă arunc în el cu entuziasmul copilului căruia i se oferă în sfîrșit jucăria mult visată. Pornim la drum pe șoseaua asfaltată, tăiată vîrtos printre cactuși, nisip și chiparoși. Lunecăm în tăcere, ore întregi, în amiaza fierbinte, motorul mîrîie monoton, egal, adormitor. Aproape de o curbă neașteptată, zărim atîrnat de un chiparos... un afiș: desen primitiv, cu aspect de pictură rupestră. Atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
bugetară pentru comuna sau orașul lui. Cel de la Bruxelles nu poate face așa ceva. El nu poate merge la nu știu ce instituție a Uniunii și să spună, știți, comuna mea este săracă, oamenii sunt necăjiți și le-ar prinde bine un drum asfaltat sau niște bani pentru căminul cultural. El poate doar să promoveze interesele României ca țară, și nu ale vreunei localități anume. Fondurile comunitare se dau pe proiecte și numai pe proiecte, nu pe ochii frumoși ai vreunui europarlamentar. Așa încât, a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
învecinează cu stațiunea Bran, de la un kilometru la vest de castel, pe șoseaua națională, până la limitele cu comuna Fundata, cam la zece kilometri mai spre vest și mai sus, în apropierea drumului spre Șirnea. Drumul Șirnei, acum și el parțial asfaltat, are, de asemenea, o oarecare vechime, întrucât din el se desprindeau mai multe cărări și poteci, ce duceau nu numai spre satul din proximitatea masivului Piatra Craiului, ci și peste culmea Carpaților, în depresiunea Dâmboviței, prin satul Ciocanul, spre Dâmbovicioara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
unele porțiuni, învecinate cu platforme mai mici sau mai mari, unde s-ar putea pune fundamentul unei construcții, există pericolul transformării fostului drum în cale de acces spre construcția respectivă, ștergându-se încet-încet și această mărturie a veacurilor. Noua șosea asfaltată, modernă, intersectează, în cel puțin șapte puncte bătrâna cale de comunicație. Acolo unde cerințele mașinilor moderne, viteza impusă de deplasările actuale au reclamat pante rezonabile, s-au construit serpentine generoase, dublând distanțele între localități. Actuala șosea națională a renunțat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
în secolul XXI, în România, în acest sud blestemat și barbar, în acest primitivism al capitalismului...balcanic. Locația o fostă unitate militară, un perimetru ferit de privirile multora. Întreaga curte are în jur de 6000 de metri pătrați, două alei asfaltate ce închid un oval de gard viu. Aici se găsește corpul spitalului vechi, morga improvizată și alte două clădiri auxiliare a căror destinație nu o cunosc... Am părerea că acestea din urmă sunt ieșite din uz, după felul cum arată
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
necrezut poate, am mâncat acolo în niște condiții deosebite, aproape ca la restaurant, doar că mult mai ieftin și sănătos. Cu moralul ridicat, lăudând mereu cantina în care ne și odihnisem, am pornit-o pe drumul spre Tușnad, care fiind asfaltat ne-a încântat. Ca fapt divers, trebuie spus că ne-a depășit un autocar din Luxemburg. În Tușnad în ciuda insistențelor noastre, n-am găsit cazare și ne-am continuat drumul până la Bixad. Ne-au primit niște localnici tare amabili, într-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]