8,316 matches
-
murit. Au adus pe lume copii sănătoși, care le-a umplut viața de fericire. - Tot ce spui tu e frumos, teoretic vorbind. - Tot teoretic vorbind, dar în același timp și practic, vei fi asistată la naștere de medici, de o asistentă pricepută, nu vei fi singură... - Țin să fie lângă mine și Olga, simt această nevoie. - Dacă ții tu! îți respect dorința, dar îți repet: fii atentă! Florile care ne apar ca fiind cele mai frumoase au și spini! - Te referi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
o ducă în sala de nașteri. Nu-mi pot stăpâni emoțiile... La prima naștere se întâmplă atâtea!... Olga transferă convorbirea pe alte planuri: - Este cineva din personalul medical aici? - Sigur, chiar am vorbit cu domnul doctor Pencu, a venit și asistenta la mine cu încurajări de parcă eu aș fi fost în situația Inei. Ce oameni drăguți! - Voi fi toată noaptea aici. Nu mă mișc o clipă de lângă ea, până naște și chiar și... după... - Mulțumesc Olga, mulțumesc... Un timp, mama Inei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
în altul. Olga ceru consimțământul doctorului Pencu să o transporte în sala de nașteri, convinsă fiind că Ina ajunsese la un pas de contracții. În același timp, Rafira țipa cât o ținea gura: - Da’ pe mine cine mă duce acolo? Asistenta constată repede că și Rafira trebuie condusă urgent în sala de nașteri. - Domnule doctor, e o situație de excepție, veni Olga cu părerea. S ar putea să avem două nașteri simultane... - În timp ce eu mă ocup de colega noastră, tu vezi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
înger și un demon. - Tu vezi totul în negru, Alex, spuse Ina. Ce poate ea să-mi cauzeze? Suntem colege de serviciu, ne vedem fiecare de treaba noastră... - Chiar faptul că tu ai fost promovată atunci, demult, în funcția de asistentă șefă, crezi că i-a căzut bine!? - Uite că nu ai dreptate! De cum a aflat vestea, a venit imediat la mine, m a îmbrățișat, m-a felicitat și mi-a urat să fiu dreaptă și bună cu toți cei pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Am iubit, am blestemat, am plâns, am fost îngenuncheată. Acum mi a rămas o singură soluție: să mă ridic de jos, să plec, să caut un drum care să fie numai al meu! După un timp, scrise o vedere unei asistente de la contagioase prin care pretexta, lapidar, că nu avusese timpul util de a-și lua rămas bun de la colegi și prieteni, dar că o va face cu proxima ocazie. Se înțelegea că plecarea ei nu este temporară. În exasperarea ei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
recent sosit din import: o mătase plinuță, cu irizări solare de un corai superb. Olga lipi țesătura de corpul său. Culoarea o prindea de minune. Nu știa ce fericire venise pe capul ei, de parcă n-ar fi fost o biată asistentă medicală, ci o prințesă din suita reginei Marii Britanii. Comanda se perfectă, stabilindu-se prima probă peste o săptămână. Vă mai așteptăm la noi și cu prietenele dumneavoastră. E bine să știți că magazinul nostru e magazinul dumneavoastră! Salutând politicos, Victor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
bine. Doctorul Popa părăsi salonul sfătuind-o pe Olga să fie tare. Convorbirea cu doctorul Popa declanșă în sufletul Olgăi o adevărată furtună. Niciodată o nenorocire nu vine singură, își spuse ea. Toate încurajările pline de bunăvoință și înțelegere ale asistentelor, ale pacientelor, nu reușiră să-i oprească izvorul lacrimilor. Plângea înăbușit în pernă ca să nu tulbure liniștea și viața celorlalte ocupante ale salonului. Dar nici o încurajare nu era în măsură să-i ușureze suferința. * Când Victor veni acasă, hotărât de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ușile spitalului și să întrebe în dreapta și în stânga, cu un glas care depășea cadrul și decența, unde este maternitatea? Culoarele i se păreau adevărate labirinturi și nu îndeajuns de luminate. În cele din urmă, ajunse în fața unui oficiu, unde o asistentă îl întâmpină cu un zâmbet plin de înțelesuri, întrebându-l cu ce îl poate ajuta? Victor își exprimă în cuvinte trunchiate dorința de a o vedea pe doamna Olga Stamate, soția sa. Fata în halat alb îl sprijini să ajungă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pe doamna Olga Stamate, soția sa. Fata în halat alb îl sprijini să ajungă în preajma salonului. Îl privi încă o dată și îl rugă să aștepte câteva momente. Aceasta pătrunse în salonul unde se afla Olga. În cei câțiva pași făcuți, asistenta gândi că nu era singurul bărbat întâlnit în activitatea ei care brava la obținerea titlului de tată. Unii bărbați făceau în așa fel, încât drumul lor spre maternitatea orașului să treacă mai întâi pe la un restaurant sau bufet unde se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
tată. Unii bărbați făceau în așa fel, încât drumul lor spre maternitatea orașului să treacă mai întâi pe la un restaurant sau bufet unde se puteau aghezmui, găsind că numai așa pot cinsti cum se cuvine evenimentul. - Doamnă, i se adresă asistenta Olgăi, soțul dumneavoastră ar dori să vă vadă! Sunteți de acord? - Desigur! Apoi fata, ieșind pe culoar, i se adresă bărbatului care manifesta o oarecare stare de surescitare, părându-i-se prea îndelungat timpul de așteptare. - Doamna vă așteaptă! Victor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
îl sfătuia cu calm să plece acasă, el ținea cu tot dinadinsul să-și vadă copilul, să se bucure și el... era doar tată...! Cu greu îl convinse Olga că cerința lui nu poate fi îndeplinită, cel puțin deocamdată. O asistentă ce se afla din întâmplare în preajmă îi spuse că acum copilul doarme și unui bebeluș nu trebuie să-i fie întrerupt somnul. Deși nu înțelese prea bine motivația asistentei, Victor acceptă până la urmă, după ce i se promise că la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cerința lui nu poate fi îndeplinită, cel puțin deocamdată. O asistentă ce se afla din întâmplare în preajmă îi spuse că acum copilul doarme și unui bebeluș nu trebuie să-i fie întrerupt somnul. Deși nu înțelese prea bine motivația asistentei, Victor acceptă până la urmă, după ce i se promise că la vizita următoare va putea, cu siguranță, să se bucure de odorul lui. Olga nu îndrăznise să-i mărturisească despre handicapul copilului și câtă suferință acumulase la aflarea cumplitei vești. De
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
neatenție, se împiedică de pragul ușii. Întoarse instinctiv capul să vadă dacă Olga l-a observat. Pășea rar, prudent, mersul se arăta a fi destul de dificil, aburii alcoolului nu se evaporaseră și echilibrul său instabil îi mai crea încă probleme. Asistentele, strânse ciucure în salon comentară întâlnirea acestui domn, proaspătul tată, cu soția sa: - Ai văzut, tu, n-a venit măcar cu o floare! - Era cuc și altă pasăre, cum ți-ai închipuit că l-ar fi dus mintea până la o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fi cerut poate detaliat, o colegă de serviciu îi relată Inei o serie de informații care-i încețoșară multă vreme tihna zilelor și somnul nopților, umplându i cerul vieții cu mâhniri și îndoieli. Întâlnind-o întâmplător pe Ina, Adela, o asistentă de la contagioase, începu o discuție aluzivă, afișând cu dezinvoltură că cele ce urmau a fi spuse au valoarea unui fapt divers: - Ina, tu o cunoști pe Elvira? - Care Elvira, tu!? - Ei, trebuie s-o știi, nu-i spune nimeni pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
-mi, ce ai mai făcut în ultimul timp, ce ți fac copiii? Olga avu o clipă de rătăcire, dar reuși să îngaime: - Care copii, nu știi, parcă ți-am scris, Petrișor, a avut un accident chiar în incinta spitalului. O asistentă neglijentă a lăsat liber căruțul în capul scărilor stând la taifas cu alta și bietul de el s-a prăvălit de la o înălțime considerabilă, până jos. Dacă nu se lovea la cap, poate nu murea pe loc. Ea face acum
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se pregăti, pentru treburile programate aseară. Dușul i-a dezmorțit. Le-a prins foarte bine, înviorându-i și sporindu-le apetitul pentru ce aveau a rezolva peste zi. El era impiegat de mișcare, la stația CFR de pe teritoriul localității; ea - asistentă medicală, la spitalul din complexul de tratament și agrement din același loc. El a urcat la volanul mașinii sale și a plecat la tură; ea, ceva mai târzior, în propria mașină, cu feciorul de cinci ani alături, s-a îndreptat
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
montare care i-a indispus... De ce să confundăm omul, cu opera ? Emițătorul, cu receptorul? Și de ce oare nu ne ntrebăm niciodată dacă greșeala nu-i cumva și la noi ?... Pe afișul spectacolului bucureștean Celălalt Cioran, descopăr, nesigur, o funcție nouă : ”asistentă de spectacol ” . O fi asistenta de regie? Consiliera? Consultanta? Sau doar o spectatoare? Toate răspunsurile-s posibile. Din păcate, pentru cei care-au supervizat afișul... Un critic teatral , vorbind despre o scenografă cunos cută a Naționalului ieșean, folosește formula „Axentei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
De ce să confundăm omul, cu opera ? Emițătorul, cu receptorul? Și de ce oare nu ne ntrebăm niciodată dacă greșeala nu-i cumva și la noi ?... Pe afișul spectacolului bucureștean Celălalt Cioran, descopăr, nesigur, o funcție nouă : ”asistentă de spectacol ” . O fi asistenta de regie? Consiliera? Consultanta? Sau doar o spectatoare? Toate răspunsurile-s posibile. Din păcate, pentru cei care-au supervizat afișul... Un critic teatral , vorbind despre o scenografă cunos cută a Naționalului ieșean, folosește formula „Axentei Marfa”. Personal, aș prefera Marfei
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
interiorul misterioasei camere de primiri: "Tu ce faci, dragă? Te antrenezi pentru concediu? Ce-i aici, mă, azil de bătrâni sau urgență?!". O fetișcană fardată cam strident, de ai fi zis că e practicanta unei alte meserii decât aceea de asistentă medicală, se iți zăpăcită-n ușă. Întrebă candidă, în timp ce-și strecura în buzunar telefonul scump: "Îl preiau eu pe pacient pentru toaletare?". "Păi, pentru ce altceva? Vrei să-i ții un curs de Tantra sau ce? Ai grijă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
un lighean." Oftă cu o figură exasperată: Da, duduie Ștefania, pe măsuța aia." Femeia dădu din umeri: "Întrebam și eu, dom' doctor. La noi, la dermato, nu era așa. Mai bine întreb decât să greșesc, nu?" Absolut corect, dragă! Bravo!" Asistenta se reîntoarse în cealaltă încăpere dând ochii peste cap și înjurându-l pe mutește pe medic. După o jumătate de minut, se întoarce cu masa plină de tot felul de instrumente care lui nea Vasile i se părură niște obiecte
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
silabisind: "E o urgență!". Fany îl luă de mânuță pe nea Vasile căruia nici să arunce o privire în decolteul ei nu-i mai ardea. După o scurtă plimbare cu liftul ajunseră și la radiologie. "Bună Delia!", făcu bucuroasă nevoie-mare asistenta. "Bună, Fany!", răspunse cu același elan de simpatie cealaltă. Și imediat se țocăiră pe obraji vorba vine, amândouă pupară aerul de teamă să nu-și strice rujul și fondul de ten. Se întrebară în aceeași secundă: "Ce faci, tu?". Râseră
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ce poate. Auzi la ea, tataie!". Amândouă se puseră la taifas, așteptând să vină medicul de pe unde era plecat. Portarul se gândi că doctorii ăștia umblă brambura peste tot, numai în cabinetul lor nu stau. Adevărul că, de, și cu asistente d-astea, mă rog, cam greu să stai pă loc. Mai umbli și tu, ca bărbatu', nu? Că toate e bunăciuni, e fâșnețe și să vede cu ochiu' liber, vorba aia, că să trage", cugetă el cu un soi de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu ochii mijiți spre Fany: "Dacă-mi umple cabinetul de sânge, pe tine te pun să cureți tot. Auzi, măi, făptură minunată? O picătură dacă văd, îți iei mopu' și găleata și treci la șmotru. Carte multă nu să cere...". Asistentă îl privi amuțită și brusc ochii i se umeziră. O luă la refec și pe Delia: "Văd că ai fost ocupată până peste cap. Poate nu-i aparatu' încărcat!...". "Este, domnu' doctor!", se repede asistenta să-l asigure. Îi făcu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Carte multă nu să cere...". Asistentă îl privi amuțită și brusc ochii i se umeziră. O luă la refec și pe Delia: "Văd că ai fost ocupată până peste cap. Poate nu-i aparatu' încărcat!...". "Este, domnu' doctor!", se repede asistenta să-l asigure. Îi făcu semn lui nea Vasile să pătrundă în camera unde se afla aparatul radiologic. Portarul se opri zăpăcit în fața mașinăriei. "Stai, bre, pe patu' ăla!", îi strigă din spatele unui paravan doctorul. Nea Vasile se așază în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
două laterale." N-a durat mult. Medicul se uită atent pe jos și la pat. Niciun strop de sânge. Delia îl îndrumă spre ieșire pe Vasile. Radiologul o căută din priviri pe Fany: "Unde-i moaca aia, mă?", își întreabă asistenta. "De Fany ziceți?" "Da' de cine?" "A! S-a dus să-și ia o cafea." "S-a dus să-și ia o cafea!? Băi, frate, asta nu e sănătoasă la cap? Cum adică s-a dus să-și ia o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]