1,573 matches
-
într-o seară când Alexandru o chemă pe nume ca să-i arate un puișor de vrabie prins în scorbura unui nuc din livadă, deschise ochii și încercă să răspundă la chemarea fratelui. Dar tuburile ce-i străpungeau plămânii și-i astupau căile respiratorii, aproape că o făcură să se sufoce și începu să se zbată înspăimântată. Elena, sora mai mare se repezi să o țină de mâinile care se străduiau să își smulgă tuburile iar Alexandru aproape că demolă casa alergând
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
de recurs. Norocul meu a fost că fata nu a murit. După vreo trei săptămâni și-a revenit. Când a început să vorbească, a povestit cum a fost atacată de un individ apărut brusc în fața ei. Era întuneric. I-a astupat gura și a lovit-o după ce s-a despărțit de mine, aproape de curtea ei. Nu i-a văzut fața, dar a declarat că era mai scund decât mine și că avea părul mare. Eu am purtat întotdeauna părul tuns scurt
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
cuvânt grijania, grijania...O imagine imprimată în ochi de copilă, care o găsesc în goliciunea drumurilor mele. Nu am căutat fericirea ca să pot zâmbi, știam că după surâs venea mereu plânsul. Am îngropat lacrimi în pământ, lângă urzici, le-am astupat cu iarbă apoi am mers înainte. M-am luat la întrecere cu viața și m-am trezit bătrână. Am întrebat nimicul ce culoare are iubirea și a răspuns astfel: pe iubire să o cauți oarbă căci ea te va găsi
...MIROS DE IUBIREA TA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/373076_a_374405]
-
fiind astfel ocupați “creator” cam o oră, iar Gică a rămas să mai supravegheze, din când în când, sculele de pe mal. Peștii erau frecați pe corpul exterior cu sare din abundență, băgați în saci din plastic și apoi în gropile astupate cu pământ, ca și în seara precedentă. Toate aceste măsuri de precauție le luam ca să prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
iar hainele aterizează una câte una în poalele bărbatului de dedesupt,mirat și el de tot ce se-ntâmplă. O pereche de chiloți roșii rămâne agățată de nasul mare,coroiat,ce străjuia deasupra mustății lui stufoase.Iar gura i-e astupată-n întregime.Nici ochii nu i se mai văd. N-aș vrea să îl întreb ce vede ,mai mult l-aș întreba cam ce-și imaginează. - Bravo mototolule,acum mi-ai atârnat și chiloții pe fața dumnealui ! Știam eu că
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
fiind astfel ocupați “creator” cam o oră, iar Gică a rămas să mai supravegheze, din când în când, sculele de pe mal. Peștii erau frecați pe corpul exterior cu sare din abundență, băgați în saci din plastic și apoi în gropile astupate cu pământ, ca și în seara precedentă. Toate aceste măsuri de precauție le luam ca să prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
mea himere dansează tango pe tavan ai uitat în cuptor un dovleac copt de pe masa muștele decolează mi-e foame și nimic nu pare comestibil copiii au crescut și au zburat din cuib urmele de gloanțe din perete le-am astupat cu pâine la ferestre am pus gratii ca să nu sărim în gol sau goi de noi înșine că golul din stomac propun să mângâi aripile îngerului ciuruite de nonsensul din priviri în sfârșit adorm pe ecran cu mine însumi număr
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
cu vase murdareîn camera mea himere dansează tango pe tavanai uitat în cuptor un dovleac coptde pe masa muștele decoleazămi-e foame și nimic nu pare comestibil copiii au crescut și au zburat din cuiburmele de gloanțe din perete le-am astupat cu pâinela ferestre am pus gratii ca să nu sărim în golsau goi de noi înșineca golul din stomacpropun să mângâi aripile îngerului ciuruite de nonsensul din priviriîn sfârșit adorm pe ecran cu mine însuminumăro altă zi trecută...... IV. JOCURI EROTICE
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
fundalul senin pe care se va proiecta extraordinara capacitate de a ierta a acestor năpăstuiți. Iar când cortina cade mai greu ca o tristețe peste această stranie “panoramă a deșertăciunilor”, iar tăcerea pare a fi mai mult ca un oftat, astupând gura aplauzelor de obște, îți țiuie în ureche doar șoapta meditativă a Arlechinului, părăsit și el, într-un colț al scenei întunecate: “- Cât de puțin îi trebuie unui om ca să fie fericit!” (pag. 130) Ritmul însuși al acestui “jurnal” este
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
cucul în viața voastră. Să nu-mi spuneți că l-ați văzut în poze și că...știți cum arată. Cei din jur încetară râsetele. Tânăra insistă: -Dacă l-a văzut vreodată careva, îl rog să-l descrie. Bunul simț le astupă gura la toți. Prin pânza tăcerii care-i învăluia, doar izvoarele ciripiturilor se scurgeau lin peste ei. În depărtări, cunoscutele silabe alergau ghidușe și se jucau de-a v-ați ascunselea prin urechiile lor, ca o confirmare că nimeni nu
CU-CU! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379755_a_381084]
-
aplicat băncii impasibile de lemn, care-l pedepsi la rândul ei cu severitate, fracturându-i degetul inelar. Lea auzi destul de clar trosnetul osului, urmat de strigătul înăbușit al lui Carlos care-și privea oripilat mâna deformată. Scăpă un strigăt alarmat, astupându-și gura cu palmele împreunate: - Doamne... iubitule, ce ai făcut? murmură speriată, repezindu-se într-o cursă nebună pe scări, în ajutorul lui. Ajunse în grădină desculță și răvășită, unde îl găsi pe Carlos palid de durere, ghemuit pe iarba
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
de rame cu faguri aurii, încărcate cu miere. Atunci, bunicul închise ușile și geamurile de la odaia cea mare unde scotea mierea, își suflecă mânicile cămășii, luă un cuțit lat ca o daltă, și începu să des-căpăcească fagurii de ceara care astupa mierea din celule. Ionuț intrase și el în odaia unde bunicul scotea mierea, deși nimeni nu-l chemă, ros de-o mare curiozitate, numai ochi la tot ce se întâmpla. Bunicul pregătea câte patru rame deodată, le punea cu grijă
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
plutire vezi pian răsturnat cu piciorul cu coada pe sus ciocănel rămânându-i captiv corzii-ntinse a registrului grav gravitând după el tot pământul pe-un bănuț apărat doar de pușcă s-a pierdut s-a uitat acordajul și-ți astupi din urechi băgând capu-între umeri murmurând rugăciuni imn închini spre iertare imn te leagă de imn psalmi acoperă stâlpi într-o mare de-mpreunare voci angelice așteptând din eter acordaj de pian în sonată acordaj dintre lume și stare
SONATA LUMII CU INSTRUMENTE DEZACORDATE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374157_a_375486]
-
plutire vezi pian răsturnat cu piciorul cu coada pe sus ciocănel rămânându-i captiv corzii-ntinse a registrului grav gravitând după el tot pământul pe-un bănuț apărat doar de pușcă s-a pierdut s-a uitat acordajul și-ți astupi din urechi băgând capu-între umeri murmurând rugăciuni imn închini spre iertare imn te leagă de imn psalmi acoperă stâlpi într-o mare de-mpreunare voci angelice așteptând din eter acordaj de pian în sonată acordaj dintre lume și stare
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
haită mare, Flămânzi și fără milă mi-atacă gândul bun, Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare, Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun. Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc, Dar ochii sunt închiși și urechile astupate Mesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc, Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate. Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns, Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare, Simt că și Tu suspini văzându-mă
OARE M-AI PĂRĂSIT?! de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378722_a_380051]
-
Șarpele,(că de'...e șarpe!),cum să doarmă el la noapte? Vorbe rele tot socoate,să le-ascundă-n "măr" pe toate! Se târâ prin colți de lupi, și prin acele din stupi, Prin adâncuri de pământ de ai vrea să le astupi, Prin hidoase uși de-ocară,prin veninul cel presoară Și umplură-ncet în taină toată cămăruța goală! Când să vină Creatorul.: -Ce-ai făcut șarpe cu Omul? Din sculptura cea frumoasă ai făcut-o rău hidoasă! Sarpele,(că de'...e șarpe
VORBE DULCI SAU VENINOASE..? de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378762_a_380091]
-
moartea. Orice contact cu un śudra îl impurifică pe brahman. Dacă un śudra citește Vedele, trebuie să i se toarne ulei clocotit în gură; dacă le ascultă citindu-se i se toarnă uleiul în urechi, care trebuie apoi să fie astupate cu ceară. 5) Nici o castă nu-și poate depăși sarcina atribuită ei; pentru cele mai triviale aspecte ale vieții, fiecare își are legile și regulile ei speciale. Diferențierea între caste se face printr-o infinitate de dispoziții, deosebiri, moduri de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Găndhi, București, "Cartea Românească", Cunoștințe Folositoare, Serie A, N. 70, p. 7). E o datorie pentru discipolul virtuos a nu se asocia cu acei care-i bîrfesc învățătorul: "Acolo unde are loc bîrfeala sau ocara învățătorului (guru), trebuie să-ți astupi urechile, sau să te duci de acolo aiurea" (339, 6). Ceea ce nu implică nicidecum atitudinea de "iurare in verba magistri", căci același indian prescrie că "puterea dușmanului trebuie recunoscută, cusururile maestrului trebuie criticate" (328, 7). Puterea înțeleptului este de-a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
preocupațiuni, a păstrării neamului și țării. E drept că prezentul, cu graiul lui viu, cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față cu meritele unui trecut a cărui gură o astupă pământul. Și cu toate acestea fost-ar-fi cu putință de-a vorbi chiar de neatârnarea statului român fără a sufla praful așezat pe tractatele noastre vechi și de pe cronicele noastre? O ilustrare curioasă a manierei de-a-și atribui un merit care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
preocupațiuni, a păstrării neamului și țării. E drept că prezentul, cu graiul lui viu, cu ambițiile și pretențiile lui, e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale, fie reale fie închipuite, față cu meritele unui trecut a cărui gură o astupă pământul. Și cu toate acestea fost-ar-fi cu putință de-a vorbi chiar de neatârnarea statului român fără a sufla praful așezat pe tractatele noastre vechi și de pe cronicele noastre? O ilustrare curioasă a manierei de-a-și atribui un merit care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de sub comanda sa ștergerea numelui M. Sale din formula de jurământ milităresc înscrisă în livretul soldatului. Ce caractere la acești domni, ce oameni întregi! Unul vedea odinioară o prăpastie între națiune și M. Sa Domnitorul și peste puțin prăpastia fu astupată cu un portofoliu pe care bravul domn îl schimbă astăzi pe un post de advocat la căile ferate. Altul detronează odinioară pe Domnitor - din norocire în efigie numai - și proclamă o republică, și peste puțin îl vedem galant polițai făcând
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de amanetat gestiunea financiară a partidului liberal se va arăta în toată spăimântătoarea ei goliciune, deși partidul are obiceiul de-a se retrage de la putere când se-nfundă lucrurile și de-a lăsa ca alții să le descurce, alții să astupe golurile. Cum e problematică răscumpărarea din punt de vedere economic, tot așa e și banca de scont și circulațiune. Așa-numita ariditate a materiilor economice și financiare consistă în împrejurarea că cestiunile se tratează nu ca prin viu grai și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
azi coleg al partidului politic pe care foaia sa-l combătuse atâta; știm asemene că prezidentul unei republici oarecare e azi o persoană de încredere și a partidului și a Coroanei; știm asemenea că abisurile dintre nație și tron se astupă adeseori c-un portofoliu ministerial; dar d. baron îndeosebi formează totuși un caz caracteristic de convertire politică și, daca ne felicităm că principiile solide izbutesc a face atât de iluștri prozeliți, ne e totuși permis a ne mira de-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
războie nemiloase: "Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină / Când oardele-i barbare duc moarte și ruină..." (Preot și filozof). Piatra cetăților devine doar fin nisip ridicat și risipit de vânturi: "Ș-atunci vântul ridicat'a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu el orașe, ca gigantice sicriuri..." (Egipetul) Ultima formă a zidului este cenușa. Ea trimite încă sensuri ca o ultimă pâlpâire a unei pile electrice spre ceva care a fost: * spre războaiele dintre regi care au ars și nimicit cetăți
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
sine timpul cu miile-i decade" (Mureșanu) Nu este nici o notă de revoltă, nici un avertisment în scrierea acestor tablouri. Înțelegerea Ecclesiastului memento, homo, quia pulvis et in pulverem reverteris este subînțeleasă: "Și-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri Astupând cu el orașe, ca gigantice sicriuri" (Egipetul) sau: "Se pare Că cerul e-un palat de imperator, Deșert pustiu căci Dumnezeu e mort" E un "timp mort", în care nu mai e nimic ce să moară: "desigur, totul este o
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]