867 matches
-
selecției legislative și cazul special al colegiilor necompetitive Subiectul abordat de prezentul capitol în context românesc selecția pentru candidaturi pe poziții eligibile sau în colegii necompetitive este în general puțin studiat în literatura de specialitate. Una dintre principalele cauze este asumpția potrivit căreia aceste locuri sunt întotdeauna rezervate liderilor partidului (Strom 1997, 166), existând astfel prea puțină variație care să merite a fi explicată. Tema rămâne la fel de neatractivă în cazurile în care realegerea sigură este la îndemâna oricărui parlamentar așa cum se întâmplă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Reif și Schmitt 1980), cum sunt cele pentru Parlamentul European. Contextul creării colegiilor necompetitive Un colegiu "sigur" (necompetitiv) este definit drept colegiul în care candidatul a fost ales în mod direct, în urma câștigării a mai mult de 50% dintre voturi. Asumpția din spatele acestei conceptualizării este aceea că partidele (prin organizațiile lor locale) au știut în mod clar colegiile unde vor putea câștiga direct, doar prin simpla lecturare a rezultatelor obținute în localitățile respective la alegerile locale, desfășurate câteva luni mai devreme
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în determinarea succesului parteneriatelor școală - familie. Parteneriatele școală - familie nu pot produce de la sine elevi de succes, ci activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel încât să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice în obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt încurajați să muncească mult pentru a-și îndeplini rolurile școlare, sunt motivați să facă tot posibilul pentru a învăța să citească, să calculeze
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
succes școlar este de necontestat. Parteneriatele școală-familie-comunitate nu pot produce de la sine elevi de succes. Mai degrabă activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel încît să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice în obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt încurajați să muncească mult pentru a-și îndeplini rolurile școlare, sînt motivați să facă tot posibilul pentru a învață să citească, să calculeze
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
oferit de Andrei Tsygankov 15 în analiza studiilor asupra politicii externe rusești. El identifica lucrări ce au studiat politică externă rusă și procesul construirii acesteia din fiecare din cele trei perspective realistă,16 liberală 17 și constructivista.18 Tabel 1. Asumpții ale principalelor școli de gandire din relațiile internaționale. Sursa: Joshua S. Goldstein și Jon C. Pevehouse, Relații Internaționale, editura Polirom, Iași, 2008, p. 97, 172-175 Problematică Natura umana Cei mai importanți actori Cauzele comportamentului statului Natură sistemului internațional Realism Egoistă
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
transmit denotații, dar mai ales conotații. Morfemele fluide, aflate în perpetuă regenerare și transmorfoză în mediul epigenetic al limbajului online, capătă nu numai rol de semn, ci și de semnificație (conform cu distincția formulată de Peirce, 1990, pp. 60-63). Dacă această asumpție este corectă, rezultă că: (T3) Semioza generează semantoză, deoarece dismorfoza creează transmorfoză. Mai precis, mutațiile la palierul semnelor "fluidizate" prin atrofie produc para-semnificații lingvistice în cadrul comunicațional al grupurilor de emițători-receptori online. De aceea, ne este lesne să vorbim nu numai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
post-pozitiviste: este vorba de teoria critică, feminism, postmodernism etc. Despre toate aceste curente "reflectiviste" va fi vorba pe larg în această carte. Ele nu pot fi considerate ca alcătuind o paradigmă unitară, diferită de realism și liberalism, deoarece nu împărtășesc asumpții comune, ci doar critica radicală față de fundamentele ontologice și față de poziția despre cunoaștere a teoriilor raționaliste. De aceea, ele vor fi tratate separat, cu caracteristicile lor care le diferențiază atât de curentul principal (mainstream), cât și unele de altele. Această
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
poate degenera rapid în acte violente. Prin urmare, dezvoltarea umană nu poate fi decât foarte limitată, "iar viața omului e solitară, săracă, neplăcută, brutală și scurtă". (paragraful 10). Logica conflictului poate fi evitată doar dacă una sau mai multe dintre asumpțiile modelului fie nu sunt satisfăcute, fie sunt contrabalansate de alte forțe. Inegalitățile de putere fundamentale conduc în mod caracteristic la impunerea unei ordini ierarhice, care atenuează substanțial conflictul și violențele. Instalarea unui guvern internațional ar merge și mai departe, încheind
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o "teorie bună", în sensul unei logici riguroase a interacțiunii, este o teorie "bună de aplicat" în orice caz particular depinde nu de teorie, ci de faptele concrete, contingente. Dacă nu se ajunge la un rezultat prezis pe cale teoretică deoarece asumpțiile teoriei nu au fost în totalitate satisfăcute în situația în cauză, o asemnea "eroare" trebuie atribuită în întregime analistului. Dacă asumpțiile importante sunt satisfăcute, dar rezultatul prezis nu are loc, eroarea trebuie atribuită teoriei. Cea mai interesantă situație este, totuși
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu de teorie, ci de faptele concrete, contingente. Dacă nu se ajunge la un rezultat prezis pe cale teoretică deoarece asumpțiile teoriei nu au fost în totalitate satisfăcute în situația în cauză, o asemnea "eroare" trebuie atribuită în întregime analistului. Dacă asumpțiile importante sunt satisfăcute, dar rezultatul prezis nu are loc, eroarea trebuie atribuită teoriei. Cea mai interesantă situație este, totuși, cea în care presiunile prevăzute pe cale teoretică intervin, dar ele sunt copleșite de alte forțe. Semnficația celui de-al treilea tip
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deosebit de puternică. Dacă o gamă largă de variabile exogene relativ slabe modifică în mod regulat efectele variabilelor endogene, teoria nu este tocmai "greșită" presiunile prezise operează totuși dar nici nu este foarte utilă. Orice teorie trebuie să emită ipoteze simplificatoare. Asumpțiile fructuoase nu iau în considerare factori care sunt de obicei mai puțin importanți pentru determinarea rezultatelor decât cei evidențiați de teorie. Multe dintre dezacordurile dintre realiști și criticii lor pot fi văzute, în fond, ca dispute asupra frecvenței și semnificației
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestea, teoria sa, așa cum admite și el, "este bazată pe presupuneri ce vizează statele", "construită pe motivațiile presupuse ale statelor" (1979:1918; 1996:54). Dar este o diferență uriașă între ignorarea tuturor particularităților și asumarea unora dintre ele. Iar substanța asumpțiilor realiste despre state este răspunzătoare pentru mare parte a caracterului distinctiv al teoriei. Anarhia, singură, nu produce războiul lui Hobbes al tuturor împotriva tuturor. El apare din competiția între indivizi egali, împinși de competiție, neîncredere și dorința de glorie, ce
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pregătiți. Înainte de a examina gradul în care liberalismul a influențat contururile economiei mondiale de astăzi și impactul terorismului islamic, este important să recunoaștem că experiența capitalismului de laissez faire din secolul al XIX-lea a pus sub semnul îndoielii numeroase asumpții liberale privind ființele umane, piața și rolul statului. Acest lucru este deseori uitat sau nu este bine înțeles de liberalii economici contemporani. Critici precum Polanyi au pus în evidență măsura în care câștigul material egoist este ceva necesar pentru supraviețuirea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tipuri de societăți internaționale cu scopul de a face lumină în relația dintre ordine și dreptate în afacerile globale. Într-un eseu timpuriu (1966a), Bull făcea distincția dintre concepțiile "solidaristă" sau "groțiană" și "pluralistă" ale societății internaționale. El susținea că "asumpția centrală groțiană este aceea a solidarității sau a solidarității potențiale a statelor care formează o societate internațională, cu privire la consolidarea normei de drept" (Bull 1966a: 52). Solidarismul este vizibil în convingerea groțiană că există o distincție clară între războaiele drepte și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a solidarității sau a solidarității potențiale a statelor care formează o societate internațională, cu privire la consolidarea normei de drept" (Bull 1966a: 52). Solidarismul este vizibil în convingerea groțiană că există o distincție clară între războaiele drepte și cele nedrepte și în asumpția "din care derivă dreptul intervenției umanitare ... aceea că ființele umane individuale sunt subiecți de drept internațional și membri de drept ai societății internaționale" (1966a: 64). Pluralismul, așa cum era prezentat de Vattel, jurist internațional din secolul al XVIII-lea, respinge această
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o a patra dimensiune a fost revolta economică împotriva formelor de inechitate și exploatare, asociate cu sistemul comercial și financiar global dominat de Occident. A cincea revoltă, cea culturală, a fost un protest împotriva tuturor formelor imperialismului cultural occidental, incluzând asumpția că Occidentul era în măsură să decidă cum trebuie să trăiască alte popoare, prin universalizarea concepțiilor liberal-individualiste despre drepturile omului. Bull susținea că primele patru dimensiuni ale revoltei lumii a treia își găseau ecoul în concepțiile occidentale de libertate și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
observații. În primul rând, cu toate că Marx și Engels erau în mod cert conștienți de globalizarea vieții economice și sociale, ei considerau conflictul de clasă în cadrul societăților separate, dar nu autonome, drept declanșator al marilor revoluții politice din epocă (Giddens 1981). Asumpția lor era aceea că revoluția se va răspândi rapid de la societatea în care a erupt prima dată la restul societăților capitaliste de frunte. Conform acestei viziuni asupra lumii, activitatea capitalistă transnațională, în dezvoltare, spulbera iluzia societăților aparent separate o iluzie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
creat legături naționale care țineau în frâu formarea identităților de clasă separatoare. Mai târziu, capitalismul a izbucnit din granițele sale naționale. Exploatarea sporită în epoca globalizării capitaliste a dat naștere la sentimente internaționaliste și la alianțe în rândul proletariatului industrial. Asumpții oarecum simpliste despre modul în care internaționalizarea capitalistă ar fi urmată de internaționalismul socialist au fost regândite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, din cauza revirimentului naționalismului și a pericolului ridicat de război major. În acest context
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acumulat de statele capitaliste dominante. Teoria imperialismului capitalist a fost discreditată din cauza reducționismului său economic însă, în ciuda lipsurilor sale, aceasta privea întrebarea principală despre modul în care comunitățile politice s-au autoizolat în acea perioadă o preocupare inevitabilă, dată fiind asumpția marxistă anterioară că tendința dominantă era aceea de cooperare sporită între proletariatul diferitelor națiuni (Linklater 1990b: Capitolul 4). Teoria imperialismului a dezvoltat analiza lui Marx și a lui Engels asupra relației dintre naționalism și internaționalism, și dintre globalizare și fragmentare
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
naționalismul. Internaționalismul proletar era mult mai important decât crearea comunităților politice multiculturale. Teoriile privind imperialismul împărtășeau credința marxistă conform căreia capitalismul era o forță progresistă pentru că urma să aducă dezvoltare industrială și o bază pentru prosperitatea materială a tuturor popoarelor. Asumpția era că modelele capitaliste occidentale și ulterior dezvoltarea de tip socialist urmau să fie imitate de alte regiuni ale globului. Ideea lui Troțki privind dezvoltarea combinată și inegală a capitalismului putea duce la posibilități diferite: întâlnirea între regiunile capitaliste și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aspect pe care numeroși marxiști l-au admis în anii 1970 și 1980. Se consideră adesea că esența poziției lui Marx poate fi regăsită în observația sa că statul în societatea capitalistă este pur și simplu "comitetul executiv al burgheziei". Asumpția lui era că puterea în sfera producției este elementul cheie în ceea ce privește puterea asupra societății în general (Marx și Engels 1977: 223). În anii 1960 și 1970, marxiștii s-au îndepărtat de acest reducționism simplu. Mulți au susținut că statul trebuia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
altor formațiuni și structuri istorice în relațiile internaționale, toate poartă implicații normative cărora nu li s-a dat importanța cuvenită. Una din cele mai importante contribuții ale teoriei critice internaționale a fost extinderea domeniului relațiilor internaționale, nu doar către includerea asumpțiilor ontologice și epistemologice, ci și către explicarea legăturii acestora cu afilierile politice anterioare. Această secțiune evidențiază modul în care teoria critică abordează afirmațiile despre cunoaștere în relațiile internaționale. În primul rând, ea evaluează problema epistemologică, descriind modul cum a fost
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se întreabă cum a apărut această configurație, ce costuri aduce cu sine și ce posibilități alternative rămân imanente în istorie. Teoria critică este esențialmente o critică a dogmatismului pe care îl găsește în modelele tradiționale de teoretizare. Această critică descoperă asumpțiile neexaminate care ghidează modelele tradiționale de gândire și expune complicitatea acestora cu condițiile sociale și politice predominante. A te rupe de modelele dogmatice de gândire înseamnă a "de-naturaliza" prezentul, după cum a spus Karin Fierke (1998: 13), a "privi din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de acord cu Hutchings, ea susține mai degrabă o "fenomenologie a vieții etice" decât o "etică abstractă despre aplicarea regulilor" (Robinson 1999: 31). Însă viziunea sa asupra unei "etici globale a preocupării" implică și supunerea la o judecată critică a asumpțiilor de bază ale discursurilor morale și politice deja existente. Hutchings și Robinson sunt de acord cu Linklater că orice teorie critică internațională trebuie să folosească un model de critică imanentă. Acest lucru înseamnă că teoreticianul trebuie să abordeze critic asumpțiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asumpțiilor de bază ale discursurilor morale și politice deja existente. Hutchings și Robinson sunt de acord cu Linklater că orice teorie critică internațională trebuie să folosească un model de critică imanentă. Acest lucru înseamnă că teoreticianul trebuie să abordeze critic asumpțiile normative care structurează judecățile noastre etice, într-un efort de a genera o potrivire mai coerentă între modelele de gândire și formele de organizare politică, și fără a se baza pe un set de principii etice abstracte. Sarcinile teoriei critice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]