580 matches
-
nu-i nici o pagubă... Averea pământească nu are nici o valoare. Pregătește-ți sufletul pentru înfricoșata judecată de dincolo, unde nu vei duce nimic de pe pământ... Așa este, părinte, dar vezi că unii, pe lângă faptul că au averi fără margini, mai asupresc pe alții, cărora la o adică le iau și cenușa din vatră... Să nu judecăm pe alții, că are cine să-i judece, așa cum scrie în Sfânta Scriptură...Mai bine hai să ne uităm la casele din jurul mănăstirii Dancu, care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
actualitate și să le reîmprospătezi? Se gândi la cei de etnie shona și la faptul că se tot plângeau de ceea ce le făcuseră ndebele sub Mzilikazi și Lobengula. E adevărat că fuseseră atrocități - la urma urmei erau zuluși și-și asupriseră dintotdeauna vecinii - dar, în mod sigur, văicăreala lor necurmată nu avea nici o justificare. Ar fi mai bine să uite tot ce-a fost odată pentru totdeauna. Își aminti de Seretse Khama, omul politic, Șeful Absolut al poporului bamgwato, primul președinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pași de ascultătorul apatic. „Cunoști scenariul. Operațiuni în doi timpi. Austriei i se propusese o reformă internă, apoi s-a pretins că nu și-a respectat-o. Cehoslovaciei i s-au cerut Sudeții, apoi s-a luat apărarea slovacilor, cică asupriți de cehi. La sfârșit: ultimatum. Asta însemna după Führer tehnica gradației.“ Degeaba încerca ascultătorul să ramina absent, să nu audă nimic, se prăbușea, ca o muscă, drept în fața transatlanticului, care nu era altceva decât impunătoarea labă 46 a pantofului Gafton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la pămînt. 15. Voi surpa casele de iarnă și casele de vară; palatele de fildeș se vor duce, și casele cele multe se vor nimici, zice Domnul." $4 1. Ascultați cuvîntul acesta, juncane din Basan, de pe muntele Samariei, voi care asupriți pe cei sărmani, zdrobiți pe cei lipsiți, și ziceți bărbaților voștri: "Dați-ne să bem!" 2. Domnul Dumnezeu a jurat pe sfințenia Lui, și a zis: "Iată, vin zile pentru voi, cînd vă vor prinde cu cîrligele, și rămășița voastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
în pelin? 13. Vă bucurați de lucruri de nimic și ziceți: Oare nu prin tăria noastră am cîștigat noi putere?" 14. De aceea, iată, voi ridica împotriva voastră, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor, un neam, care vă va asupri de la intrarea Hamatului pînă la pîrîul pustiei." $7 1. Domnul Dumnezeu mi-a trimis vedenia aceasta. Iată, făcea niște lăcuste, în clipa cînd începea să crească otava; era otava după cositul împăratului. 2. Și după ce au mîncat ele cu desăvîrșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
ăla. Și de tine, chiar așa se spune. Că Goncea te-ar fi trimis, ca să scape de tine, la Chiru dintre ape și el te-a ajutat să pleci. Așa cum îi ajuta și pe alții, pe care tot Goncea îi asuprea. Ba, a apărut la televizor unul acuma, nepot de-al unuia, care chipurile anchetează moartea, dispariția, ce-o fi fost, a ăluia, și a început să spună că teroriștii care au fost la Revoluția de la Județeană ar fi fost instruiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să fiu cu mine însămi. EU ȘI ATÂT. NUMAI EU. Neavând destul, se mulțumeau cu puțin, volumetrice și esențe de constantă. Geometria creației era stabilizată. Eram arhitect, supervizându-mi cu ochi critic toate elucubrațiile. Mă relaxam sau insistam cu gravitate asuprea vreunui proiect. Cream. Și aceasta mă făcea să-mi câștig singularitate. De la o vreme, nu o mai vedeam pe Mama dedublărilor, o bănuiam. Aceasta însemna o izbândă. Nu mă împiedica în demersurile mele joaca de-a Demiurgul. Nu mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
școală. Nu mai erau deloc, de fapt. Soarele se ridica din ce în ce mai mult pe bolta cerească și umbrele ce sălășluiau în curtea interioară începeau să se subțieze și să se retragă spre pereții care ne despărțeau de cei care ne-au asuprit atât timp și care ne-au controlat și ne-au programat viitorul fiecăruia dintre noi. Bănuind reacțiile celor dinăuntru, l-am chemat pe George printr-un mesager ca să punem la cale planul pe care-l vom aplica. Aveam în minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
care-i ești ca o umbră de când ai venit, nu? Ce? L-ai omorât?" "Gata, copii. Nu suntem la grădiniță. Calm!" "Vino rapid la etaju' 3! Ne atacă!" Iar ne atacă? Cu ce? Și noi de ce nu ripostăm dacă suntem asupriți? Am urcat rapid scările din colțul din față al clădirii și l-am găsit pe Vladimir așteptându-mă la capătul lor. Mă salută înclinându-și capul. Era ceva ciudat în felul în care a făcut-o. Din clasa din stânga a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
efective care să supravegheze și să ajute armata estică în încercarea acesteia de a stăvili trupele rebele. Așa cum bine știm, împăratul Felix Amadeo a fost ucis, în timpul rebeliunii care i-a dărâmat domnia, de către acei oameni pe care i-a asuprit. În America de Sud, cercetătorii..." Imediat au început reacțiile. "Leverif!" "Uau! Împăratul trăiește..." "Super! Rebeliune... la fel ca noi." "Îți dai seama..." În mintea Împăratului meu încolțiră de asemenea idei și gânduri de liniște sufletească. Nu mai eram singuri! Undeva, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
supărări. Romanii au ținut bine seama de aceste lucruri în provinciile pe care le-au cucerit; ei au întemeiat acolo colonii, i-au amăgit cu vorba pe cei mai mici și nu le-au dat mai multă putere, i-au asuprit pe cei mari și nu au îngăduit ca vreun străin cu multă putere să câștige autoritate. Îmi este suficient, în cazul acesta, exemplul Greciei. Romanii i-au amăgit pe ahei și pe etolieni; tot ei au micșorat puterea statului macedonean
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
acesta se cucerește fie prin favoarea poporului, fie prin a celor mari. Într-adevăr, se întâlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe când cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se naște în orice stat unul dintre cele trei efecte ale lor, și anume principatul, libertatea sau abuzurile de tot felul
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Într-adevăr, se întâlnesc în orice cetate aceste două tendințe politice diferite și ele se nasc din faptul că poporul nu vrea să fie nici guvernat și nici asuprit de cei mari, pe când cei mari vor să guverneze și să asuprească poporul; iar din aceste două voințe diferite se naște în orice stat unul dintre cele trei efecte ale lor, și anume principatul, libertatea sau abuzurile de tot felul. Principatul este creat fie prin voința poporului, fie prin a celor mari
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
pe cei mari nu poți să-i mulțumești în mod cinstit și fără a le face rău celorlalți, pe când poporul îl poți mulțumi astfel; căci dorințele poporului sunt mai cinstite decât ale celor mari, întrucât aceștia din urmă vor să asuprească, iar celălalt vrea să nu fie asuprit. În sfârșit, un principe nu se poate socoti niciodată în siguranță dacă poporul îi este dușman, deoarece acesta este prea numeros; pe când împotriva celor mari se poate apăra, ei fiind puțini. Lucrul cel
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
mulțumești în mod cinstit și fără a le face rău celorlalți, pe când poporul îl poți mulțumi astfel; căci dorințele poporului sunt mai cinstite decât ale celor mari, întrucât aceștia din urmă vor să asuprească, iar celălalt vrea să nu fie asuprit. În sfârșit, un principe nu se poate socoti niciodată în siguranță dacă poporul îi este dușman, deoarece acesta este prea numeros; pe când împotriva celor mari se poate apăra, ei fiind puțini. Lucrul cel mai grav la care un principe se
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
deoarece, în momentele grele, ei vor contribui la răsturnarea lui. Prin urmare, acela care ajunge principe prin favoarea poporului trebuie să și-l păstreze prieten, lucru care îi va fi ușor, deoarece poporul nu cere altceva decât să nu fie asuprit. Dar acela care ajunge principe împotriva voinței poporului și prin favoarea celor mari va trebui să caute să câștige de partea lui poporul, ceea ce îi va fi ușor dacă îl va lua sub oblăduirea lui. Și, deoarece firea oamenilor este
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
dintre acelea care se pot săvârși împotriva poporului, și toți, în afară de Sever, au avut un sfârșit trist. Sever a avut într-adevăr însușiri atât de mari încât, păstrându-și prietenia soldaților, a reușit să domnească tot timpul fericit, cu toate că a asuprit poporul. Însușirile lui îl făceau să pară soldaților și popoarelor lui atât de minunat, încât acestea din urmă stăteau uimite și ca încremenite în fața lui, pe când cei dintâi se arătau plini de respect și mulțumiți. Și, pentru că faptele lui au
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
potrivite pentru aceasta. Și dacă, după cum am spus, trebuia ca poporul lui Israel să fie sclav în Egipt pentru ca virtutea lui Moise să fie cunoscută; și dacă, pentru a cunoaște spiritul măreț al lui Cirus, trebuia ca perșii să fie asupriți de mezi, și atenienii risipiți pentru ca Tezeu să și arate marile lui merite; tot astfel acum, când vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuia să fi ajuns în situația extremă în care o
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogați în credință și moștenitori ai Împărăției pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6. Și voi înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă tîrăsc înaintea judecătoriilor? 7. Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtați? 8. Dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: "Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți", bine faceți. 9. Dar dacă aveți în vedere fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
om, iată că au zărit una din aceste cete, și au aruncat pe omul acela în mormîntul lui Elisei. Omul s-a atins de oasele lui Elisei, și a înviat și s-a sculat pe picioare. 22. Hazael, împăratul Siriei, asuprise pe Israel tot timpul vieții lui Ioahaz. 23. Dar Domnul S-a îndurat de ei și a avut milă de ei, Și-a întors Fața spre ei din pricina legămîntului Său cu Avraam, Isaac și Iacov, n-a vrut să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Îndepărtat al omului. Și, pe măsură ce Înainta În evocare, cuvintele sale apăreau din ce În ce mai diferite de tezele lui Gioacchino. Acum, teologul vorbea despre epoca Îngerilor, care se răsculaseră Împotriva lui Dumnezeu, a Uriașilor, care se născuseră din oasele Îngerilor și stăpâniseră Pământul asuprindu-l cu puterea lor. Despre o epocă a Profeților, care primiseră darul de a vedea și muriseră orbiți de ceea ce Întrezăriseră, și a Anticilor, care ridicaseră monumente nemăsurate, Însângerându-l cu bătăliile lor. În sfârșit, despre epoca Celor din Urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
E suficient că-l comparăm pe Lucifer din imaginarul Evului Mediu cu Satan al romanticilor. Un adolescent „tânăr, trist și Încântător” (Vigny) ia locul animalului cu coarne. „Frumos, de o frumusețe nepământeană” (Lermontov), solitar și puternic, Îndurerat și disprețuitor, el asuprește cu neglijență. Dar scuza lui e durerea. „Cine ar Îndrăzni să-l invidieze, spune Milton, pe acela pe care poziția cea mai Înaltă Îl condamnă la un șir nesfârșit de suferințe pe care trebuie să le Îndure”. Atâtea nedreptăți suferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
vine toată Basarabia în curtea voastră“. Traversând scuarul din dreptul Ateneului, m-a luat dintr-odată pe după gât. „Frate Simioane, știi ce dor îmi e uneori de tata? Tatăl meu, de el mi-e dor, oricât de mult m-a asuprit. Știi tu, frate Simioane, cum e dorul după tată? Cum e să vrei să te duci în genunchi la el și să-i spui că l-ai iertat și să-l întrebi de ce te prigonește, că doar ești al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
odinioară mi-o trăiesc acum doar în lentoarea unor astfel de clipe de magmă răcită. În contemplare neputincioasă și în gol de gânduri. Îmi pare rău că îmbătrânesc într-o lume urâtă, între oameni înglodați în meschinării și temeri. Oameni asuprindu-se unul pe altul dintr-o neînțeleasă patimă a supremațiilor. Închipuiam cândva să notez ceea ce n-am înțeles din ceea ce nu fac oamenii din jurul meu. Să le înțeleg spaimele de ei înșiși, frica de a-și trăi bunătatea, unicitatea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu familia și prietenii la foișor”. „întotdeauna mi-am dorit o grădină cu flori. Am făcut casa și apoi am zis : «gata cu animalele, eu vreau ghivece de flori».” „Lumea nu mai face azi cotețe, nu mai vrea să se asuprească să crească animale. Mai degrabă face așa, ceva frumos.” Modernitatea și frumosul merg astfel mînă în mînă : — Trebuie să ținem și noi pasul cu moda, să fim în rînd cu lumea ! — Adică ce înseamnă să fii în pas cu moda
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]