541 matches
-
găsi, pentru un sfat, frați din propria națiune. Dar, întrucât Curia romană a rămas mai mult timp la Lyon, a trebuit să-i trimită pe acei frați în provinciile lor. În acest timp, însă, frații au fost supuși la multe asupriri din partea lui Frederic, care fusese demis de Conciliul din Lyon și nu mai era recunoscut ca împărat; în multe provincii, unii au fost expulzați cu mare agitație, mulți au fost întemnițați, iar unii chiar uciși. Motivul a fost că au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care și-o face despre massă, despre nivelul ei de viață și despre problemele care o agită. Ciocnirile de clasă, datorită exploatării, sub formele variate Înfățișate În roman, nu se diversifică suficient În latura lor politică, nu scot la iveală asuprirea și nedreptatea sub atâtea fețe care fac parte dintr-o sferă mai largă decât cea a economicului. (Ă). Romancierul avea datoria să arate tocmai cum oamenii nelămuriți Încă, dezorientați, victime ale lui Mangâru, și Gavăț, dar gândind asupra problemelor vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o dăm minții și sufletului poporului nostru. Ea trebuie să dea forțe vii oamenilor, În mersul lor Înainte. Nu este rostul nostru s-o apărăm pe Maria Banuș», declară amabilii cavaleri londonezi, vajnici apărători ai asasinatelor În massă și ai asupririi popoarelor. Și mai departe: «E inutil să se discute chestiuni de adevărată literatură sau poezie, iar Măria Banuș Își pierde timpul și-și pune În pericol situația». „Atac?” „Apărare?” „Situație periclitată?” Sărmane jivine care vă zbateți În jungla capitalismului! Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a firmat că după 1918 s-ar fi deschis întregii populații din Transilvania, atât română cât și maghiară, noi izvoare de viață și noi căi de progres, nu a accentuat răspunderea politică a partidelor "istorice" în întreținerea urii șovine, în asuprirea națională la care a fost supusă în trecut populația maghiară din Transilvania și în provocările recente inițiate și organizate de partidele "istorice" (Dej: 1952, 92. subl. în orig.). Pătrășcanu se făcuse deci vinovat și de faptul de a nu fi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Rákosi și principalul colaborator al acestuia, fostul ministru al Apărării Naționale Mihály Farkas, modificarea uniformelor militare și revenirea la stema națională "din epoca lui Kossuth", "Libertatea totală de opinie și libertatea presei", eliminarea statuii lui Stalin, "simbolul tiraniei și al asupririi", din Budapesta și, în sfârșit, "Solidaritatea totală a maghiarilor" (Méray: 2000, 43-44). Guvernul va afla despre planul studenților de a ieși în stradă. Dezorientați, membrii Biroului Politic al PMM, care de abia se întorseseră din Iugoslavia, unde încercaseră să îl
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
continent. Tendințele care se manifestă în Occident de a atenta la suveranitatea unor state naționale și trecerea la formarea unor organisme supranaționale constituie, în esență, o formă nouă de aspirație la dominație asupra altor popoare, o încercare de a masca asuprirea de clasă, de a abate masele populare de la lupta pentru transformarea revoluționară a societății. Tocmai de aceea, în statele respective, comuniștii, forțele revoluționare, progresiste, sunt cele care se pronunță cu hotărâre împotriva dominației străine și pentru apărarea intereselor naționale. Salvgardarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de aceea, în statele respective, comuniștii, forțele revoluționare, progresiste, sunt cele care se pronunță cu hotărâre împotriva dominației străine și pentru apărarea intereselor naționale. Salvgardarea independenței și suveranitatea constituie o parte integrantă a luptei împotriva politicii imperialiste, a dominației și asupririi de clasă, pentru transformarea revoluționară a societății, eliberarea socială a maselor muncitoare și făurirea noii orânduiri sociale (Neagu: 1976, 61-62). Ajungem astfel la interpretarea romantic leninistă a drepturilor omului, înțeleasă în "interdependență" asimetrică cu "drepturile popoarelor" (Tinu în Vlad: 1981
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
liber, stăpân pe destinele sale (Ecobescu: 1983, 40). Democrația "burgheză" nu putea fi altfel decât falacioasă și ipocrită, cel mult "formală", deoarece constrângerile pe care le impune cetățenilor săi au ca finalitate beneficiul "unei minorități a societății pentru exploatarea și asuprirea majorității". În schimb, "democrația socialistă", care va fi discutată în următorul subcapitol, este "autentică" deoarece "servește poporului pentru asigurarea dezvoltării societății, a progresului ei continuu" (Prisca: 1978, 308). În ceea ce privește drepturile politice, acestea fuseseră deja implementate în numele "Eroic[ei] noastr[e
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se considera, drepturile omului și ale poporului căruia omul îi este întotdeauna circumscris sunt, departe de a fi respectate și încurajate să se dezvolte, negate în substanța lor intimă. Datorită acestui fapt, se ajunge la "continuarea politicii de înrobire, de asuprire, de învrăjbire și de dominație a popoarelor" (Pânzaru în Cazacu: 1984, 94-95; vezi și Plopeanu în Practici imperialiste...: 1982, 19-24; Roșu Hamzescu: 1988, 274-275; SR/Romania: 11 March 1977, 10). În general, "Societatea capitalistă este, în fapt, o societate a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
făcea altceva decât să răspundă ofensivei ideologice burgheze, de care începea să fie înconjurat din toate părțile într-o manieră care îi reconfirmă, dacă mai era nevoie, substanța revoluționară. Ceea ce leninismul romantic opunea "diametral" "așa-zisului umanism burghez bazat pe asuprire și exploatare, pe inegalitate și nedreptate socială" era umanismul socialist. Înțelegând "omul ca ființă socială, aflată în strânsă legătură și interdependență cu semenii săi, cu masele largi populare", umanismul socialist avea ca obiectiv central "realizarea fericirii personale în contextul făuririi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deturnate semantic și devin o parte a arsenalului leninist în lupta cu realitatea "burgheză". "Comunismul a dat omului nu numai cel mai înalt ideal din istoria umanității", putem citi într-una dintre broșurile propagandistice ale PCR, "deplina eliberare de orice asuprire și exploatare, cucerirea demnității umane, deschiderea drumului spre fericire, ci a pus și bazele unei morale în concordanță cu acest ideal" (Etică și echitate...: 1972, 402). "Etica socialistă", pe de altă parte, înțeleasă ca moralitate extinsă la nivel social, s-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în termeni plurali. Analizând, în spiritul "Programului PCR de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate..." la care s-a făcut trimitere mai sus, Elena Florea ajungea la concluzia că [...] în România socialistă s-a pus capăt pentru totdeauna relațiilor de asuprire socială și națională, politicii de învrăjbire naționalistă și de exploatare. Politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român de repartizare rațională a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării și de lichidare a discrepanțelor și inegalităților între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rod al luptei celor mai largi mase populare, al acțiunii energice a tuturor popoarelor lumii noua ordine internațională va exercita, la rândul său, odată transpusă în practică prin loviturile puternice pe care le va da politicii imperialiste, vechilor relații de asuprire și exploatare -, (sic!)o uriașă înrâurire pozitivă asupra mersului istoriei, asupra dezvoltării întregii omeniri pe calea progresului social, va contribui la crearea unor condiții mai favorabile luptei popoarelor pentru transformarea revoluționară a societății, pentru trecerea de la capitalism la socialism (Caraciuc
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
O atenție sporită va fi acordată relevării faptelor și aspectelor prin care întreaga evoluție internă și internațională confirmă justețea concepției materialist dialectice despre lume și viață, superioritatea orânduirii socialiste singura în măsură să înlăture inegalitatea și inechitatea socială, exploatarea și asuprirea maselor populare, să pună în slujba omului, a înfloririi personalității sale întreaga dezvoltare a forțelor de producție. Totodată, se va acționa pentru combaterea fermă, argumentată a tezelor propagandei burgheze, a oricăror încercări de denigrare a socialismului, și se va lua
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Desigur, nu suntem chiar atât de idealiști, înțelegem realitățile, știm că dezvoltarea colaborării internaționale, accentuarea cursului destinderii nu se înfăptuiesc de la sine, că mai sunt forțe care se opun acestui proces, că mai sunt popoare care se află încă sub asuprire străină, care luptă pentru eliberarea națională, că politica imperialistă, colonialistă și neocolonialistă mai provoacă suferințe popoarelor. De aceea considerăm că trebuie depuse eforturi susținute din partea tuturor popoarelor pentru a pune cu desăvârșire capăt vechii politici și România sprijină activ lupta
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nici o nedreptate, nici o încălcare a normelor sociale nu pot lăsa indiferent pe un membru de partid...", "Internaționalismul presupune în mod necondiționat existența liberă și egală în drepturi a națiunilor...", "...în România socialistă s-a pus capăt pentru totdeauna relațiilor de asuprire socială și națională....". Și lista poate continua. Respectarea absolută a deciziilor PCR și a legilor RSR, și adoptarea, din convingere, a "justeții" și infailibilității lor, evitarea pe cât posibil a contactelor cu străinii, denunțarea abaterii de la "morala socialistă", "sabotarea proprietății socialiste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
coord.), România. Douăzeci de ani de diplomație multilaterală, București, Editura Politică, pp. 46-129. Neagu, Romulus (1976), Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, București, Editura Politică. Negreanu, Marcel (1981), "Democrația burgheză între aparețe și realități", în Capitalismul, orânduirea exploatării și asupririi umane, București, Editura Politică, pp. 92-97. Nelson, Daniel (1981), "Romania", în Welsh, William (ed.), Survey research and public attitudes in Eastern Europe and the Soviet Union, New York, Pergamon Press, pp. 436-481. Nelson, Daniel (1988), Romanian politis in the Ceaușescu era
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a înțelege mai bine locul și rolul ei social, contribuția ei la apărarea și consolidarea cuceririlor socialiste ale României. * * * Poporul român, greu încercat în decursul existenței sale seculare, luptând împotriva vechilor rânduieli sociale - sub conducerea partidului comunist - a scuturat jugul asupririi naționale și a instaurat puterea populară, în cursul unor puternice încleștări de clasă, declanșând procesul construirii noii orânduiri socialiste. Instaurarea puterii populare a însemnat ridicarea proletariatului la rangul de clasă conducătoare în societatea românească, care și-a făurit, în acest
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să țină seama de condițiile concret istorice. Partidul Comunist Român și-a cucerit poziția de forță conducătoare în patria noastră în focul luptelor revoluționare desfășurate de-a lungul întregii sale existențe împotriva claselor exploatatoare, pentru eliberarea celor ce muncesc de asuprire socială și națională. Vasta activitate desfășurată de Partidul Comunist Român în toate domeniile vieții sociale a fost factorul politic fundamental care a asigurat edificarea victorioasă a socialismului în România. Raportată la necesitățile concret istorice ale patriei noastre, afirmarea partidului ca
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
trimiterea în judecată a membrilor unei bande teroriste subversive ce acționase în Munții Severinului se menționa, printre altele, că „...acuzații au încercat să pregătească rebeliunea armată, cu scopul de a doborî regimul de democrație populară și a restaura regimul de asuprire burghezo-moșierească”. O altă bandă, subversiv-teroristă, care a acționat în zona Câmpulung-Muscel, urmărea „sprijinirea unei eventuale intervenții străine și restaurarea monarhiei”, folosind ca mijloace de luptă „manifestele antidemocratice, diversiunea și sabotajul, zvonurile tendențioase, acțiunile armate”. Identificarea, localizarea, blocarea și distrugerea acestor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Piquart drept �un caracter nobil�35. Lui Iorga �i pl? ceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea totu? i cuvinte aspre despre emigran? i, pe care �i numea Mahalaua (un cuv�nt de origine turc? cu sensul de �pleava cea mai de jos�). Asuprirea demoralizeaz? , dar nu numai evreii erau demoraliza? i. Dac? un evreu manifestă cel mai mic interes fă?? de cultură rom�neasc? , Iorga �l prezenta drept un exemplu str? lucit at�ț pentru rom�ni c�ț ? i pentru evrei, sper�nd c? va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
el, na? iunea, �cea mai natural? dintre toate societ?? ile omene? ți�, se bizuia pe ?? răni: �ap? r? torul ? i cel care lucreaz? p? m�ntul rom�nesc�, datorie pe care ? i?a �mplinit? o sub toate jugurile str? ine sau asupririle nedrepte. ??ranul era �cel mai demn de cinste ? i cel mai curat ? i cel mai harnic dintre to? i locuitorii acestei ?? ri, a? a cum fusese �ntotdeauna�. ??rănii r? m�neau cinsti? i, �n contrast cu boierii ipocri? i, care se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la administrarea respectivelor lor ?? ri�. ?i, �n continuare: �Ceasul eroicilor ap? r? tori ai Rif? ului nu a sosit �nc? �186. Nu po? i s? nu sesizezi sub simpatia profrancez? a lui Iorga prezen? a rom�nului care cunoscuse at�ț de mult? asuprire ? i domină? ie str? în? �n lupta lui pentru libertate. Iar Iorga a exprimat acest lucru c�ț de mult a �ndr? znit el s? o fac?. Ce rezult? din toate acestea? Acela? i lucru că �ntotdeauna. Vre? i s? cunoa? te
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de a accepta autodeterminarea rom�nilor ? i manevrele menite s? duc? la revizuirea tratatelor de pace. A pus la st�lpul infamiei caracterul reac? ionar al institu? iilor maghiare medievale, a atacat �cultură subgerman? � a ungurilor ? i le? a amintit de asuprirea din trecut a rom�nilor, �ncheind: �vr�nd s? restabileasc? monstruoasele ? i imposibilele grani? e medievale (ale Ungariei), oamenii ace? tia (care doresc a? a ceva) nu?? i dau seama de implică? iile politice ? i sociale ? i de eventualul pre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi creat? cu ajutorul a c�torva discursuri�. Supt trei regi, Bucure? ți, 1932, p.�242 22 R.�W.�Seton-Watson (admirator al lui Kossuth ? i prieten al ungurilor) a venit �n Ungaria la �nceputul secolului că s? resping? acuză? iile aduse Ungariei de asuprire a celorlalte na? ionalit?? i. C�nd a v? zut situa? ia din Transilvania ? i din alte p? r? i ? i-a schimbat radical pozi? ia ? i a permis Mării Britanii ? i �ntregii lumi s? afle realitatea. R.�W.�Seton-Watson, A History
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]