569 matches
-
va sosi, atît În micile mistere eleusine cît și În cele ce presupuneau revelația ultimă; dorință contrară legilor de la Eleusis; micile mistere se celebrau În luna Anthesterion, iar cele mari În Boedromion; pentru a concilia legea religioasă și voința macedoneanului, atenienii au trebuit să schimbe numele lunii În care se găseau, declarînd-o Anthesterion; și cînd cuceritorul a fost inițiat În micile mistere, aceeași lună a fost decretată Boedromion. Desigur, toate acestea au valoare În măsura În care mă ajută să pun ordine În sentimentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
pe deplin lămurit asupra aventurilor lui, Tezeu iese din labirint cu mîinile goale. De fapt, unica sa biruința certă a fost aceea postumă, citată de Platon În Fedon. Tezeu făgăduise lui Apolo că, de va scăpa cu viață din labirint, atenienii vor face În fiecare an o procesiune la Delos. Și a rămas lege ca, din clipa plecării corăbiei spre Deîos și pînă la Întoarcerea ei, orașul să rămînă nepîngărit și nimeni să nu fie executat. Iată pentru ce Socrate a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
și pe Asclepios. De fapt, cel mai potrivit nume e Muntele. Primul lucru pe care-l Întîlnesc dimineața uitîndu-mă afară e marea. În fiecare zi alta și totuși, În Învățăminte, aceeași. Aceasta are o anumită importanță. E la fel cum atenienii se scoală În fiecare dimineață cu imaginea albă a Acropolei În față; și e timpul să recunosc acestui privilegiu tot ce i se cuvine. Pelasgii se rugau privind În jos, crezînd că zeii stau În viscerele pămîntului, În vreme ce aheii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
Heracles alungă monștrii sau Îi ucide, după care se odihnește sprijinit În măciuca sa acoperită În parte de pielea leului din Nemeea și ținînd În mînă merele din grădina Hesperidelor cum Îl Înfățișează cea mai frumoasă dintre statuile sale datorată atenianului Glycon și descoperită În Cinquecento la Roma. El Încarnează un principiu de ordine al lumii elenice. Tot ce e urît pentru gîndirea greacă e pentru el monstruos. Tot ce e irațional e demn de dispreț. Tot ce e accidental trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
pentru a ne atrage atenția asupra unor Învățăminte. Ar fi trist să reducem istoria la partea ei epică. Sau să credem Împreună cu Tucidide că sîntem destinați să nu Învățăm nimic din ea. Deși uneori e greu să-l contrazicem pe atenian. Dar el trebuie contrazis. Chiar cînd nu e vorba de istorie, ci numai de un om, iar acest om sînt eu sau altul ca mine care ar sta aici pe țărmul acesta cu miros de alge și de gutui verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
înconjurat în prezentul continuu de Andante Sistemo e Misterioso din partea a II-a a Sonatei care ne doare frumos pentru că natalul Bărăgan cântă în limba română. Mioara se apropie delicat de Maestrul preocupat de a imortaliza cu inflexiunile melodice corul atenienilor din Oedip, actul al IV-lea. Heterofonia, contopind mișcarea cu nemișcarea, brăzda spațiul atemporal, urmărită cu încântare de toate ființele din apa netedă a oglinzii. Eram în gândurile Povestitorului! Nu vreau să plec, e prea frumos, Mitică! Adun în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
al acestui stat. Trebuia ca Cirus să-i găsească pe perși nemulțumiți de stăpânirea mezilor, iar pe aceștia să-i afle moleșiți și slăbiți de o pace îndelungată. Tezeu nu putea să-și dovedească însușirile, dacă nu-i găsea pe atenieni lipsiți de unitate. Așadar, prilejul favorabil a îngăduit acestor oameni să reușească în acțiunile lor, iar însușirile lor strălucite i-au făcut să recunoască întotdeauna prilejul favorabil; astfel țara lor a fost înălțată și a devenit pe deplin fericită. Aceia
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
dacă, după cum am spus, trebuia ca poporul lui Israel să fie sclav în Egipt pentru ca virtutea lui Moise să fie cunoscută; și dacă, pentru a cunoaște spiritul măreț al lui Cirus, trebuia ca perșii să fie asupriți de mezi, și atenienii risipiți pentru ca Tezeu să și arate marile lui merite; tot astfel acum, când vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuia să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuia să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca ea să fie mai sclavă decât evreii, mai înrobită decât perșii, mai risipită decât atenienii; trebuia să fie fără conducător, fără orânduire, învinsă, jefuită, sfâșiată, cotropită, și să fi îndurat nenorociri de tot felul. Și, cu toate că până astăzi s-a arătat într-adevăr cineva care părea că aduce o rază de speranță, încât să poată
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
fruct tropical.Se eliberează un loc.Femeia se așează.Poate să-i observe trăsăturile;poate să facă speculații privind vârsta.Vreo 30 de ani?! Se eliberează un loc lângă ea.Necunoscutul cere permisiunea și se așează.O privește discret. Profil atenian,păr negru,ochi albaștri verzui,buze subțiri și roșii.Necunoscuta îi surprinde privirea.Surâde.Dinți albi,plăcuți.” Sunt bărbați care nu pot cuceri o femeie,decât dacă se prezintă singuri la concurs și nu o pot păstră decât dacă nu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
-l achita. Înainte de asta, Socrate nu pregetase să pună în cauză multe adevăruri comode și, probabil, între cauzele atât de încîlcite ale celebrului proces a jucat un rol important și faptul că filosoful a sfârșit prin a-i contraria pe atenieni. El a depășit "măsura", a mers "prea departe", a dorit sau a spus "prea mult", iar această îndrăzneală care periclita limitele concetățenilor săi nu i-a fost iertată, ducîndu-i, în cele din urmă, în fața tribunalului și a paharului de cucută
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
scenă din tragedia la care tocmai lucra, Oedip la Colonos. Iar judecătorii, nu numai că l-au achitat, l-au însoțit până acasă în semn de admirație. Dar se pot da, știu, și alt fel de exemple. Într-o dimineață, atenienii au ieșit pe plajă să ia scoici pe care regula era să le depună în urnă. Dacă aveau să fie mai multe cele pe care scria numele său, Aristide trebuia să plece în exil. Când s-a ajuns la vot
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ieșit pe plajă să ia scoici pe care regula era să le depună în urnă. Dacă aveau să fie mai multe cele pe care scria numele său, Aristide trebuia să plece în exil. Când s-a ajuns la vot, un atenian care era analfabet i s-a adresat chiar lui Aristide, neștiind că era el, rugîndu-l să-și scrie propriul nume. Acesta l-ar fi întrebat: "De ce vrei să-l trimiți pe Aristide în surghiun? Ți-a făcut ceva?" " Nu mi-
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și pot face din antichitate un timp arbitrar, din care să iau ce-mi lipsește. De fapt, nu cred că mă contrazic. Dacă Alcibiade, impetuosul comandant militar, aventurier și seducător pe care Atena l-a adorat, i-a trădat pe atenieni în favoarea spartanilor, apoi pe spartani în favoarea perșilor, apoi pe perși în favoarea atenienilor (și, dacă perșii nu l-ar fi asasinat, șirul trădărilor ar fi continuat, probabil), fără să scadă în ochii contemporanilor, de ce n-am avea dreptul și noi romanticii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
ce-mi lipsește. De fapt, nu cred că mă contrazic. Dacă Alcibiade, impetuosul comandant militar, aventurier și seducător pe care Atena l-a adorat, i-a trădat pe atenieni în favoarea spartanilor, apoi pe spartani în favoarea perșilor, apoi pe perși în favoarea atenienilor (și, dacă perșii nu l-ar fi asasinat, șirul trădărilor ar fi continuat, probabil), fără să scadă în ochii contemporanilor, de ce n-am avea dreptul și noi romanticii să "trădăm" orice rigoare obișnuită, acționând după logica paradiselor pierdute pe care
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
bună, inteligent, fără a se ridica Însă vreodată nici la măreția tutorelui său (Pericle) și nici la cea a mentorului spiritual (Socrate). Mult prea risipitor cu darurile oferite de zei, extravagant, egocentric, de o ambiție nesăbuită, Alcibiade rămâne În amintirea atenienilor drept bărbatul „cel mai neînfrânat și arogant”, „Îmbătat de putere”, „Îngâmfat de laudele ce i le aduceau nu puțini dintre cei puternici”1. De unde atunci faima sa peste veacuri? De unde fascinația exercitată cu precădere asupra lui Byron sau Baudelaire? Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
să Îl poată surprinde și, astfel, cuceri. Cum altfel să se lase interpretat, de pildă, unul dintre cele mai cunoscute gesturi, când taie fără milă frumoasa coadă a câinelui cumpărat cu 7000 de drahme, lăsându-i muți de uimire pe atenieni? Dorință de a sfida, cruzime absurdă, un gest pervers? „Felinitate, narcisism de clasă, pasiune pentru pariuri și jocuri, prodigalitate, temperament.” Sunt doar câteva din trăsăturile acestui dandy avant la lettre, pe care le analizează cu finețe Roger Kempf 2. Li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
uscat și pe apă. După cum tot În Plutarh stă scris despre risipa năprasnică de daruri, ospețe, spectacole prin care Își cucerește prietenii, dar și dușmanii, despre felul cum, spre a le intra pe sub piele spartanilor la care se refugiază, nobilul atenian obișnuit cu luxul renunță la mantiile scumpe din stofă de Milet, la parfumuri și podoabe. Se spală În apa rece a râurilor de munte, Își lasă părul să crească, mănâncă „vestita fiertură neagră”, vorbește puțin și aspru. În timp ce În Tracia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
neamuri trăitoare Înaintea lor. Considerat sacru, acest număr se regăsește În relația dintre laturile pentagramei - steaua În cinci colțuri, asimilată ideii de perfecțiune - și stă la baza celor mai celebre edificii arhitectonice ale lumii, Începând de la piramide și de la Parthenonul atenian construit de marele Phidias, continuând cu impunătoarele catedrale medievale și ajungând până În zilele noastre, la edificii reprezentative ale modernității. Foarte interesant este Însă faptul că această proporție magică este prezentă și În natură, În distanța dintre frunzele copacilor, În spiralele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Nu-mi convine nici mie să-mi cunosc toate scorburile sufletești Nenorocirea e că mintea omului înghite și ceea ce nu poate digera. Tainele universului sunt asemenea prostituatelor de lux: țin la preț. Judecata globalistă nu este niciodată corectă. Greci erau atenienii dar și spartanii. Caut cărarea care nu se va sfârși odată cu mine. Spiritele mari interoghează tăcerea. De aici și de dincolo. Și munții au semnul întrebării pe frunte. Spânzurătorile sunt întrebări, nu răspunsuri. Nu e nevoie să ridicăm alte piramide
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mileniu. Între buletinele de știri externe și creșterea colesterolului, continuă să existe o emoționantă tandrețe. Stresul reprezintă un perfid impozit pe dezvoltare. Pe oameni îi interesează pâinea de astăzi, nu soarta culturii de mâine. Nu murmurați, pământeni! Avertismentul transmis cândva atenienilor a devenit planetar. Trăim într-o lume a opțiunilor largi. Nici oamenii de geniu nu mai sunt acceptați de toată lumea. Mileniul al treilea ne-a găsit mângâindu-ne frustrările. Modernitatea poate fi adoptată în chip bigot, ori respinsă resentimentar. Progres
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Acropole oamenii vor putea înălța, probabil, un Acropole aidoma celui din antichitate. Dacă ar învia, Pericle s-ar simți, cu siguranță, acasă, între zidurile sale. Ar putea reface atunci oamenii chiar și stânca din apropiere de pe care le-a vorbit atenienilor Sfântul Apostol Pavel, iar Pericle, cu ochii în zare, îl va aștepta pe acesta să apară, dintr-o clipă în alta, pentru a-i mai binecuvânta încă o dată secolul de aur. Dar niciodată, nicio tehnologie, nicio minune din lume nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
al acestui stat. Trebuia ca Cirus să-i găsească pe perși nemulțumiți de stăpînirea mezilor, iar pe aceștia să-i afle moleșiți și slăbiți de o pace îndelungată. Teseu nu putea să-și dovedească însușirile, dacă nu-i găsea pe atenieni lipsiți de unitate. Așadar prilejul favorabil a îngăduit acestor oameni să reușească în acțiunile lor, iar însușirile lor strălucite i-au făcut să recunoască întotdeauna prilejul favorabil; astfel țara lor a fost înălțată și a devenit pe deplin fericită. Aceia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dacă, după cum am spus, trebuia ca poporul lui Israel să fie sclav în Egipt pentru ca virtutea lui Moise să fie cunoscută; și dacă pentru a cunoaște spiritul măreț al lui Cirus trebuia ca perșii să fie asupriți de mezi și atenienii risipiți pentru ca Teseu să-și arate marile lui merite; tot astfel acum, cînd vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuie să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vrem să ne dăm seama de însușirile unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuie să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca ea să fie mai sclavă decît evreii, mai înrobită decîtperșii, mai risipită decît atenienii; trebuia să fie fără conducător, fără orînduire, învinsă, jefuită, sfîșiată, cotropită și să fi îndurat nenorociri de tot felul. Și cu toate că pînă astăzi s-a arătat într-adevăr cineva care părea că aduce o rază de speranță, încît să poată
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]