1,004 matches
-
prelungește, discret, în Variațiuni rococo (Editura Alfa, Iași, 2008). Acest ultim volum semnat de Mircea Popovici (exceptând, firește, interesanta antologie de autor intitulată, sugestiv, Cabinetul de stampe, Editura Alfa, 2009) adâncește viziunea și potențează retorica specifică, atenuând doar din impulsivitatea atitudinală de odinioară. Când nu e filtrată printr-o pânză a distanțării autoironice, benigne totuși, melancolia e aici datoare, de cele mai multe ori, lucidității triste a situării într-o vârstă și o epocă pe care poetul le înțelege cu amărăciune. Poemele ocazionale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poetic deschis de Singurătatea în doi pare a-și exprima tranșant conștiința superiorității sale vădite, demonstrându-și-o uneori într-o manieră agresivă. La fel de temerar va rămâne poetul și în volumele următoare; atât limbajul, adesea deloc ceremonios, cât și codul atitudinal pe care și-l impune par a demonstra că el pune preț pe cunoscuta plăcere aristocratică de a displăcea unui public sancționat adesea pentru neînțelegere. De aici, revalorizarea marilor teme, imagini sau mituri poetice, inclusiv a acelora pe care congenerii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alte alme/ ducând prin fum și chiu elipsa/ spre vinurile reci și calme". Numeroase texte de maturitate artistică ale lui Valentin Talpalaru păstrează, ca și aici, pecetea demnă a obiectivării, a detașării (auto)ironice, pe care o preferă oricând poncifelor atitudinale și retoricilor desemantizate, dar bombastice. O schimbare decisivă de tematică și tonalitate poetică înregistrează scrisul său în Poemele Deltei. Rodion (Editura Opera Magna, Iași, 2012). În fapt, un macropoem parabolic, cu nervuri mistice și bătaie intertextuală, care brodează, pe un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cavaleri), din a căror încrucișare de spade ia naștere însăși poezia. Dacă această angajare existențială prelungită în text îl apropie în mod cert de alte nume debutate în anii '90, lipsa decepționismului, a dezabuzării percepută ca "sensibilitate" obligatorie a codului atitudinal și existențial îl diferențiază totuși, destul de evident, de acestea. Puseele cu adevărat deprimiste nu sunt tocmai frecvente, iar când totuși par traduse liric, sunt repede îndepărtate. Anihilarea acceselor de gen este posibilă prin apelul la mijloace melioriste dintre cele mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al însumării contrariilor. Apare, transparent formulată, însăși ideea unei androginii originare, mereu reiterată în formele cosmice și adesea reflectată în atitudinile mentale proprii interiorității auctoriale. Conștiința acesteia perpetuează, în textele dintre cele mai diverse, schema unui veritabil joc între extremele atitudinale, extins și asupra raporturilor cu exterioritatea, în care predomină, fatal, tot distanțarea și apropierea continuă de celălalt, văzut fie ca o tentație, fie ca un obstacol al sinelui, în orice caz ca dublet (natural, complementar) al acestuia, deși nu de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fără orgoliu, "(Eu sunt) inocentul, cel subțire și palid/ ca o înserare pe cerul Mamei", își construiește, ca într-un tipic Mic tractat despre omul bun și frumos (Kalokagathos), un autoportret oximoronic, structurat în esență pe o serie de antinomii atitudinale. Dacă ființa poetică datorează ceva, cuiva, nu este vorba decât de un dat ce a înscris-o într-o serie generică absolut binecuvântată, înnobilând-o apoi printr-un proces conceptual unic și ulterior printr-o naștere unicizantă. Dintre ele, mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fidelitateaă Îi este proprie, Îl Îndeamnă către sârguință, strădanie, dărnicie și modestie, ferindu-l, În același timp, de viciile lenei, bicisniciei sau mișeliei (cap. VĂ; În sfârșit, este Înzestrat cu răbdare, paciență, blândețe, care se recunoscu după manifestări În plan atitudinal, precum dragostea față de adevăr, minte vitează față de dușmani, dar și spirit iertător și capacitate de a nu răspunde la rău cu rău. În Învățătura metafizicii, În partea a III-a: „Etica sau Învățătura obiceiurilor” Peripatethice Analiza lui Samuel Micu asupra
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
descriptiv-constatativ-repetitivă de a vorbi despre politică, partide, ideologii, oameni politici? S-ar putea și altfel? Ar fi posibilă o gândire-acțiune eco-sistemică, comprehensivă și terapeutică? Plecând de aici, sunt avansate două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților în spiritul unei gândiri-acțiuni eco-sistemice, comprehensive și terapeutice ar putea contracara, într-o anumită măsură, partidocrația și deficitul ideologic; 2) în acest context, propun: paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat" și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe care și l-a propus" (Pasti 1995, 21-22). Altfel spus, parcurgem o tranziție instituțională orientată spre exterior, urmând normele, legislația și beneficiind de programele de restructurare, ajustare și asistență în varii domenii venite din Occident, dublată de o tranziție atitudinală orientată spre interior, mult mai complexă și dificilă, vizând dezvoltarea și modernizarea societății românești în profunzimile mentalului său colectiv și individual. Spre deosebire de tranziția instituțională câtre democrație și economia de piață, în linii generale realizată, tranziția atitudinală este "tranziția de după tranziție
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dublată de o tranziție atitudinală orientată spre interior, mult mai complexă și dificilă, vizând dezvoltarea și modernizarea societății românești în profunzimile mentalului său colectiv și individual. Spre deosebire de tranziția instituțională câtre democrație și economia de piață, în linii generale realizată, tranziția atitudinală este "tranziția de după tranziție". Este vorba despre un proces, esențialmente, instructiv-educațional, incipient, într-o societate ce nu și-a consumat, pe deplin, modernitatea. Când spun acest lucru, am în vedere cele două tentative istorice de modernizare a României liberal-capitalistă și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
esențialmente, instructiv-educațional, incipient, într-o societate ce nu și-a consumat, pe deplin, modernitatea. Când spun acest lucru, am în vedere cele două tentative istorice de modernizare a României liberal-capitalistă și comunist-etatistă -, prima brutal întreruptă, a doua funciarmente eșuată. Tranziția atitudinală. Interogații, opțiuni, ipoteze În contextul unei necesare și posibile tranziții atitudinale, cercetarea partidelor și ideologiilor din România postcomunistă ridică anumite întrebări. O primă întrebare ar fi următoarea: ce fel de partide și ideologii există și cum interacționează acestea într-o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe deplin, modernitatea. Când spun acest lucru, am în vedere cele două tentative istorice de modernizare a României liberal-capitalistă și comunist-etatistă -, prima brutal întreruptă, a doua funciarmente eșuată. Tranziția atitudinală. Interogații, opțiuni, ipoteze În contextul unei necesare și posibile tranziții atitudinale, cercetarea partidelor și ideologiilor din România postcomunistă ridică anumite întrebări. O primă întrebare ar fi următoarea: ce fel de partide și ideologii există și cum interacționează acestea într-o societate excomunistă ce nu și-a consumat pe deplin modernitatea și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deficit ideologic. În aceste circumstanțe, se impune o a doua întrebare, aceea din titlul acestui capitol: "s-ar putea și altfel?" Desigur, depășirea partidocrației și deficitului ideologic din România postcomunistă s-ar putea realiza printr-o autentică și complexă tranziție atitudinală așezată pe baze instructiv-educaționale solide. Pentru un filosof al politicului, o transformare atitudinală de asemenea profunzime și anvergură declanșează o serie de alte întrebări: ce opțiuni politice și epistemologice, ce remodelări conceptuale și restructurări mentale presupune o tranziție atitudinală? Mai
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
titlul acestui capitol: "s-ar putea și altfel?" Desigur, depășirea partidocrației și deficitului ideologic din România postcomunistă s-ar putea realiza printr-o autentică și complexă tranziție atitudinală așezată pe baze instructiv-educaționale solide. Pentru un filosof al politicului, o transformare atitudinală de asemenea profunzime și anvergură declanșează o serie de alte întrebări: ce opțiuni politice și epistemologice, ce remodelări conceptuale și restructurări mentale presupune o tranziție atitudinală? Mai poate fi analizat deficitul ideologic din practica politică actuală, plecând (numai) de la conceptul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tranziție atitudinală așezată pe baze instructiv-educaționale solide. Pentru un filosof al politicului, o transformare atitudinală de asemenea profunzime și anvergură declanșează o serie de alte întrebări: ce opțiuni politice și epistemologice, ce remodelări conceptuale și restructurări mentale presupune o tranziție atitudinală? Mai poate fi analizat deficitul ideologic din practica politică actuală, plecând (numai) de la conceptul modern de ideologie? Mai pot partidele politice din România postcomunistă asimila și utiliza teze, idei și precepte ale ideologiilor moderne apărute acum 150-200 de ani? Cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
utiliza teze, idei și precepte ale ideologiilor moderne apărute acum 150-200 de ani? Cu alte cuvinte, cum am putea cerceta eficient și remedia, în măsura posibilului, partidocrația și deficitul ideologic? Ce instrumente conceptuale și modalități analitice ar putea ajuta tranziției atitudinale? Și mai ales o ultimă întrebare, cea mai importantă, cuprinzându-le pe toate: cum am putea depăși astăzi, în modernitatea târzie, maniera preponderent descriptiv-constatativ-repetitivă de a vorbi despre politică, partide și ideologii, în favoarea unei gândiri-acțiuni eco-sistemice,comprehensive și terapeutice? Este
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților în spiritul unei gândiri-acțiuni eco-sistemice, comprehensive și terapeutice ar putea contracara, într-o anumită măsură, partidocrația și deficitul ideologic; 2) în acest context, propun paradigma părților și a întregului, conceptul ideologicului "bine temperat"și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
terapeutică; de la explicarea fundaționalistă la interpretările întemeietoare; de la logica clasică a disjuncției la analiza sistemelor complexe; de la dihotomia subiect-obiect la înțelegerea realității și gândirii ca un întreg coerent iată numai câteva dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează consolidarea democrației prin "democrația la bază", democrația comunitară. Criticii modernității clasice au accentuat mereu că modelul reprezentaționalist și determinist importat în științele socio-umane din științele naturii, preeminența pozitivismului, orgoliul raționalismului și pretenția acestuia de a emite numai judecăți
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nesistematizată, cât și în cea sistematizată, ideologicul decurge din situații social-politice date și răspunde, într-o manieră partizană, acestor situații, sugerând, recomandând, inducând sau impunând, de la caz la caz, în funcție de tipul partidului și a regimului politic, o anumită opțiune, schemă atitudinală, model de acțiune. Ideologicul motivează ideatic interese și poziții, susține și promovează priorități ale devenirii, încearcă să legitimeze forțe și acțiuni sociale, combate și distruge poziții și argumente ale adversarilor politici. Motivând pozițiile și interesele unei parțialități sociale, proiectând o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
propune Janda este "instituționalizarea externă", prin care un partid devine un actor la care toți ceilalți actori politici și sociali se raportează în activitățile lor. Levitsky (1998) propune conceptul de "infuzie de valori", iar Randall și Svasand vorbesc despre dimensiunea atitudinală a instituționalizării, ambele exprimând ideea că un partid devine instituționalizat, cu un electorat stabil și loial, în măsura în care valorile promovate de partid sunt constante și coerente din punct de vedere ideologic, astfel încât partidul să devină predictibil. Observăm așadar că definițiile și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
legătură directă explicită nici la nivel teoretic, nici empiric între numărul de membri ai partidelor politice și performanțele democratice ale sistemului din România. Totuși, unele aspecte ar trebui luate în considerare în urma acestui studiu, în special cele legate de influențele atitudinale și comportamentale asupra cetățenilor. Pe de o parte, calitatea de membru a unui partid este un indicator al interesului și implicării cetățenești în politică. Din punct de vedere al democrației populare, implicarea mai multor cetățeni în procesul de luare a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fi meritat. Este aceasta o practică folosită des de administrațiile bisericești, nu neapărat ortodoxe. A fost necesară o simplă scânteie pentru a aprinde un adevărat incendiu care a mistuit, pentru două luni, imaginea BOR Gafa preotului Daniel a fost explozia atitudinală și refuzul fățiș de a se supune hotărârilor ierarhice, nelimitându-se la expunerea personală a faptelor ce îl incriminau. Probabil neobișnuința cu presa și acuzațiile de care se știa nevinovat l-au făcut să aibă o reacție deseori asemănată cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
acestuia, precum și la adresa propriului PREMIER au transmis țării până astăzi o atmosferă de hărțuiala continuă și un aer de violență surdă între formațiunile aflate la guvernare. [CASE#373 ZIARE:Ziua Variable:DOCUMENT Paragraph:9] Problema discutată se pretează analizei intensității atitudinale pentru a afla orientarea ziariștilor față de cei doi protagoniști. Pentru aceasta, " Fiecare afirmație sau situație codată este "cântărită" și plasată pe o scală ce măsoară intensitatea relativă. Intensitatea este forța sau puterea unui mesaj într-o anumită direcție" (Agabrian, 2006
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
o scală ce măsoară intensitatea relativă. Intensitatea este forța sau puterea unui mesaj într-o anumită direcție" (Agabrian, 2006, pp. 78-79). Ea poate fi negativă (defavorabilă), neutră sau pozitivă (favorabilă). În figurile 8.2 și 8.3. prezentăm distribuția orientării atitudinale a ziariștilor față de cei doi actori sociali. Figura 8.2 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Băsescu Figura 8.3 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Tăriceanu Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Băsescu înregistrează
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
într-o anumită direcție" (Agabrian, 2006, pp. 78-79). Ea poate fi negativă (defavorabilă), neutră sau pozitivă (favorabilă). În figurile 8.2 și 8.3. prezentăm distribuția orientării atitudinale a ziariștilor față de cei doi actori sociali. Figura 8.2 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Băsescu Figura 8.3 - Distribuția orientării atitudinale a emitenților față de Tăriceanu Folosind formula de calcul al coeficientului atitudinal (Chelcea, 2001, pp. 533-536), Băsescu înregistrează un coeficient de 0,15, adică ușor pozitiv, iar coeficientul pentru Tăriceanu este
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]