982 matches
-
și implică mai mulți factori educaționali. Primul dintre aceștia, și cel mai important, este familia. Copiii iau primul contact cu lumea prin intermediul părinților, care le transmit obiceiurile, tradițiile socio-culturale, mentalitățile, prejudecățile sociale. Tot familia este cea care transmite urmașilor componenta atitudinală, codul său valoric, primele informații despre lume. De multe ori părinții nu conștientizează impactul relației dintre ei asupra copilului, ori importanța covârșitoare a raporturilor interindividuale atât pe orizontală, cât și pe verticală. Modelele comportamentale, imaginea fiecăruia dintre părinți și a
Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
competență sunt precizate câteva cunoștințe declarative (reprezentări care permit unei persoane să reprezinte obiectele, fenomenele, procesele, faptele, evenimentele din realitate), câteva cunoștințe procedurale (reprezentări dinamice care permit unei persoane să acționeze asupra realității prin intermediul operatorilor și operațiilor) și câteva cunoștințe atitudinale, denumite și comportamentale (Schoumaker, 1998 citată de Paraschiv, 2009) adică reprezentări complexe, dispoziții sau predispoziții care permit unei persoane să reacționeze sau să se manifeste într-un fel specific într-o situație, față de datele realității (Brien, 1997, apud Dulamă, 2009
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
interpreta sau explica procesul respectiv. Pentru formularea și selectarea riguroasă a competențelor ar trebui parcurs următorul demers: alegerea competențelor generale care trebuie dobândită de către elevi în liceu, prin studierea geografiei; detalierea conținutului fiecărei competențe generale (cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale, cunoștințe atitudinale, capacități dezvoltate); formularea competențelor specifice derivate din fiecare competență generală și corelate cu fiecare element de conținut dintr-o unitate de învățare; detalierea conținutului fiecărei competențe specifice. Pentru ca autorii de manuale școlare să poate elabora materialele suport (documente în manuale
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Autor al modelului bifactoral al creativității, P.P. Neveanu considera creativitatea interacțiunea optimă între vectorii creativi și operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență în gândire, nonconformism, deschidere perceptivă, toleranță față de ambiguitate, acceptarea conflictului, a tensiunii, rezistență la închiderea prematură a structurilor, asumarea riscului. Conceperea omului ca
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență în gândire, nonconformism, deschidere perceptivă, toleranță față de ambiguitate, acceptarea conflictului, a tensiunii, rezistență la închiderea prematură a structurilor, asumarea riscului. Conceperea omului ca ființă biopsihosocială sau ca „om integral” are o însemnătate excepțională pentru problematica cunoașterii și modelării personalității
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pentru viața unui individ; produsul, chiar dacă nu este nou pentru societate, să fie obținut pe o cale individuală de către subiect. Definirea creativității trebuie să cuprindă atât aspectul aptitudinal (capacitatea subiectului de a găsi soluții noi), cât și pe cel motivațional, atitudinal - valoric, afectiv, psihosocial. Concret, creativitatea cuprinde o multitudine de procese, stări, aptitudini care coparticipă în mod optim la realizarea unor produse noi și valoroase pentru individ sau societate (aptitudini, atitudini creative, trebuința, nevoia de autorealizare și autoexprimare valorică a propriei
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
care duc la realizarea, de către indivizi sau grupuri, a unui produs original și de valoare” (Al. Roșca, 1981, p. 17). II.2 Factorii creativității Creativitatea reprezintă o structură complexă de personalitate, cuprinzând diverse componente de ordin intelectual, afectiv, motivațional, voluntar, atitudinal și aptitudinal. În mod curent s-a subliniat că ea presupune o structură în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, spontaneitatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
soluțiilor corespunzătoare (diverse și eficiente) la diferite probleme de tip divergent, ce trebuie formulate la diverse tipuri de activități școlare; - utilizarea unor procedee variate de activizare a capacităților și atitudinilor creatoare în plan verbal (comunicațional, expresiv), cognitiv (intelectual) și motivațional - atitudinal prin solicitări diverse și problematice de tipul: alcătuire de cuvinte, propoziții, enunțuri simple plecând de la anumite unități lingvistice; solicitări de a continua anumite începuturi de propoziție, fraze sau povestiri; găsirea a cât mai multe căi și soluții la diferite probleme
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
speță, pentru toți creștinii, o veste bună și un semn al fidelității lui Dumnezeu față de om, căruia vrea să îi dea darul adevăratei vieți, oferindu-i în mod sacramental iertarea. Numele sacramentului - reconciliere și penitență - indică un dialog la nivel atitudinal între Dumnezeu și om, pentru că Dumnezeu îi propune omului reconcilierea, iar omul îi răspunde prin penitență, adică prin convertire și renunțare la păcate. Reconcilierea fără penitență ar fi o contradicție cu însăși demnitatea persoanei umane, pentru că nu i-ar mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
des folosite în științele sociale pentru explicarea fenomenelor și proceselor sociale. Cu ajutorul modelelor de regresie putem explica și prezice diferențele în valorile unei variabile cantitative măsurate la nivel global (cum ar fi rata migrației, a natalității etc.) sau individual (indici atitudinali sau date factuale cum ar fi venitul). Modelele de regresie se compun dintr-o variabilă dependentă (cea a cărei variație urmărim să o explicăm) și variabilele independente sau predictorii care se află într-o relație liniară de asociere (covariație) cu
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prea încrâncenat al existenței, ca filosofie a ființei amenințate. Discursul liric vizează eradicarea răului, ceea ce presupune și o radicalizare a limbajului moral, o conotație etică, purificatoare. Caracterizarea „Am fost și rămân fiul străzii” din Mica autobiografie consemnează tocmai această opțiune atitudinală, căci, aici, din aglomerarea unor elemente comune, a unor fapte diverse, se construiește o poezie de mare delicatețe. SCRIERI: Orizonturi, București, 1963; Cercurile dragostei, București, 1966; Jurnal literar, București, 1967; Povestea cu mielul, clopoțelul și copăcelul, București, 1968; Mica autobiografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
noului cu valoare socială, fie el concret sau abstract. * Delimitarea conceptului de creativitate la nivel școlar ne-a condus la definirea acestuia ca un proces complex prin care se focalizează întreaga personalitate a elevului, implicând calități ale proceselor de cunoaștere, atitudinale, afective, voliționale, de personalitate, corelate cu caracteristicile specifice sarcinilor și contextelor educaționale și având drept rezultat o idee sau un produs nou, original și valoros în raport cu propria persoană, cât și cu grupul din care face parte. * Se diferențiază creativitatea potențială
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
primele demersuri de educație a creativității elevilor, este necesară o definiție operațională a creativității la vârsta școlarității. În acest sens considerăm creativitatea ca un proces complex prin care se focalizează întreaga personalitate a elevului, implicând calități ale proceselor de cunoaștere, atitudinale, afective, voliționale, de personalitate, corelate cu caracteristicile specifice sarcinilor și contextelor educaționale și având drept rezultat o idee sau un produs nou, original și valoros în raport cu propria persoană, cât și cu grupul din care face parte. Dimensiunile creativității “P”-urile
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
o configurație originală distinctă, ceea ce face ca fiecare persoană să fie unică. În cunoașterea personalității elevilor trebuie avute în vedere toate aceste componente și interrelațiile dintre ele. 3. Factori nonintelectivi /noncognitivi și nonaptitudinali (de personalitate) În categoria acestora intră factorii atitudinali, motivaționali și de caracter, factorii biologici, educaționali și de experiență ai vieții. Cu privire la prima categorie, cea a factorilor atitudinali, motivaționali și de caracter, este elocventă viziunea lui A. Maslow cu privire la scopul educației creativității, ca actualizare de sine a persoanei. El
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
vedere toate aceste componente și interrelațiile dintre ele. 3. Factori nonintelectivi /noncognitivi și nonaptitudinali (de personalitate) În categoria acestora intră factorii atitudinali, motivaționali și de caracter, factorii biologici, educaționali și de experiență ai vieții. Cu privire la prima categorie, cea a factorilor atitudinali, motivaționali și de caracter, este elocventă viziunea lui A. Maslow cu privire la scopul educației creativității, ca actualizare de sine a persoanei. El definește această caracteristică ca fiind utilizarea tuturor talentelor pentru a deveni ceea ce poți deveni și a-ți actualiza potențialul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
și a delectării produse de munca însăși, în opoziție cu motivația extrinsecă ce este caracterizată de concentrarea asupra recompensei externe, a recunoașterii externe și a orientării externe a muncii. De o foarte mare însemnătate în structura personalității creatoare sunt factorii atitudinali. Conceptul de atitudini creative este definit de Gary A. Davis (1999) astfel: "dispoziții, orientări care influențează sentimentele și acțiunile persoanei în relație cu creativitatea". Atitudinile creative includ trăsături care predispun persoana la gândire creativă și la productivitate din punctul de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
cu creativitatea". Atitudinile creative includ trăsături care predispun persoana la gândire creativă și la productivitate din punctul de vedere al creativității. Spre deosebire de alți factori ai creativității (aptitudini), atitudinile depind într-o proporție mare de educație. Este motivul pentru care perspectiva atitudinală de abordare a creativității postulând universalitatea potențialului creativ oferă mari și generoase posibilități educaționale și de afirmare a individului. Autoarea Ana Stoica Constantin (2004, p. 132) prezintă o serie de trăsături de personalitate asociate cu un nivel superior al creativității
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în profesia pe care ați îmbrățișat-o? Direcții de discuție: * Agenții procesului de învățământ: a) de bază: profesori; elevi; b) alți agenți: economici, decidenți, cercetători etc * Obiectivele procesului de învățământ îideal, scopuri, obiective cadru, de referință) * Conținutul informațional, comportamental, motivațional, atitudinal, emoțional stipulat în programe și planificări. * Metodologii ca instrumente utile atât pentru profesor (în procesul de predare), cât și pentru elev (în procesul de învățare). * Utilizarea mijloacelor de învățământ menite să faciliteze transmiterea mesajului * Formele de organizare a procesului de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
evidențiate descrieri centrate pe problemele adaptării școlare și ale învățării fără a se neglija că unele structuri psihice se dezvoltă ca urmare a faptului că, în copilăria timpurie și în perioada preșcolară are loc cea mai importantă achiziție de experiență atitudinală și adaptativă. În perioada școlară mică se dezvoltă caracteristici importante și se realizează progrese în activitatea psihică datorită conștientizării ca atare a procesului învățării. Învățarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta înseamnă că activitatea școlară va solicita intens intelectul și
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
responsabilitate, confidențialitate, respect, sinceritate și Încredere. Cel ce consiliază are obligația de a proteja interesele celui consiliat. Consilierul trebuie să vadă În elev și “altceva” decât un recipient pentru informațiile pe care le transmite; aici, dascălul lucrează cu dimensiunea afectivă, atitudinală, motivațională și socială. Relația Între consilier și elevi trebuie să se bazeze pe două asumpții fundamentale: 1. “toate persoanele sunt speciale și valoroase pentru că sunt unice”; 2. “fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii”. Un bun consilier trebuie să fie
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
cu precădere spre cercetările cu caracter inovator, precum cele ale cogniției sociale (modalitatea în care evenimentele sociale sunt stocate în memorie de indivizi și folosite ulterior pentru a determina comportamentul social), dar și spre teme cunoscute ale domeniului: conflictul, schimbarea atitudinală, influența socială. Așadar, cercetările tradiționale asupra relațiilor interumane, cât și realități mai noi, cum ar fi schemele, reprezentarea socială și identitatea socială sunt evidențiate succint de autor prin expunerea teoriilor și experimentelor consacrate. Plecând de la ideea că psihologia socială reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
influențe asupra acestui comportament negativ. Atitudinile și schimbarea atitudinilor reprezintă subiectul dezbătut în penultimul capitol al acestei lucrări. Definiția atitudinii, modelele teoretice ale atitudinilor, teoriile ce oferă explicații referitoare la formarea atitudinilor, cât și cele ce au în vedere schimbarea atitudinală fac obiectul acestui capitol. Autorul studiului surprinde tehnicile de măsurare a atitudinilor prin intermediul scalei de evaluare a lui Thurstone, diferențialei semantice a lui C.E. Osgood, scalei distanței sociale a lui E.S. Bogardus și inserează, la finalul acestui capitol, două probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fac obiectul acestui capitol. Autorul studiului surprinde tehnicile de măsurare a atitudinilor prin intermediul scalei de evaluare a lui Thurstone, diferențialei semantice a lui C.E. Osgood, scalei distanței sociale a lui E.S. Bogardus și inserează, la finalul acestui capitol, două probleme atitudinale majore ale relațiilor sociale: prejudecata și discriminarea. Profesorul Tony Malim oferă definiții și explicații relevante pentru cele două concepte, prejudecata și discriminarea, și dezvoltă o clasificare a atitudinilor preconcepute ce cuprinde sexismul, rasismul, ageismul (prejudecată față de persoanele în vârstă). În
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Se cunosc mai multe tipuri de chestionar în funcție de obiectivele urmărite în investigație sau de tipul de răspuns dat de subiect. A. După obiectivele urmărite distingem chestionarele se împart în mai multe categorii. 1. Chestionarul de personalitate, pune în evidență caracteristicile atitudinale, temperamentale, caracteriale. Se numește uneori, inventar de personalitate. 2. O altă categorie o constituie chestionarul de investigare a sociabilității, de apreciere etc. 3. Chestionarul de cunoștințe, ne ajută la evaluarea cantității și a calității informațiilor de care dispune subiectul în legătură cu
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
a percepției etc. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Sentiment (engl. feeling, fr. sentiment) proces afectiv complex, combinat cu elemente intelectuale (reprezentări) și volitive stabile, generalizate care persistă în absența tuturor stimulilor. S. este un raport sau relație afectivă atitudinală cu o anumită persoană, colectivitate, activitate, obiect, valoare, ideal. S. este mai durabil decît emoția și mai puțin violent decît pasiunea și are la bază o organizarea a experienței emoționale (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Senzație (engl. sensation
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]