2,006 matches
-
înaintează în vârstă va fi mai restrâns pentru că elevul va fi deprins să lucreze singur, să efectueze temele fără alt sprijin. Accentul va cădea pe inițierea elevului în tehnicile muncii intelectuale, a studiului după manual și notițe, a utilizării dicționarelor, atlaselor, hărților și a altor resurse, pe necesitatea creării unor deprinderi de muncă organizată și sistematică. Învățându-l pe elev cum să învețe, familia îi va fi de un real ajutor și treptat, se va deprinde să și rezolve singur sarcinile
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
îl caracterizează, aceasta trecând în tradiția perenă a locurilor, uneori chiar prin cântece, iar acea desemnare originară printr-un nume propriu se păstrează peste timpuri nealterată. Făcând o clasare a rețelei hidrografice minore, după anumite însușiri caracteristice, în principal cu ajutorul "Atlasului cadastrului apelor Romîniei", au rezultat o serie de grupări interesante 13. Astfel: - după culoare: Limpedea, Apa Chioarului (cu același sens) și Bistrița, cărora li se opune Tulburea; avem apoi Apa Neagră, Cerna, Cernavodă, Carasu, Nera, Valea Neagră - în opoziție cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
forma "tină". Este cunoscut faptul că în câmpia comună a Begăi, Timișului și Bîrzavei au existat până în secolul XVIII imensele mlaștini ale Alibunarului și Ilancei, datorate inundațiilor anuale provocate de aceste cursuri de apă. Oltul este redat de Herodot ca Atlas, la Ptolemeu și Iordanes - Aluta, în Tabula Peutingeriană - Alutus (existînd și un Pons Aluti), pentru ca în secolul XVI, olandezul Peter Heins să-l numească Alt, mai apropiat de numele actual. Trecerea pe podini încastrate în peretele de stâncă, ca și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
între afluenții Dunării indicați de Herodot pe stânga fluviului: Porata - Prut, Tiarantos - Siret, Araros -, Naparis - Ialomița, Ordessos - Argeș. Și nici între cele trei cursuri pe care geograful grec le pune pe dreapta fluviului, ca izvorând din Haemus - Balcani (IV.48-49): Atlas - Olt, Auras -, Tibisis - Timiș. Evident greșit pentru Atlas și Tibisis, Auras-ul poate fi identificabil prin traducerea în limba slavă a sensului de "aurifer", ca un afluent de pe dreapta și anume Zlătia de astăzi (gura sa vecină, dar opusă celei a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fluviului: Porata - Prut, Tiarantos - Siret, Araros -, Naparis - Ialomița, Ordessos - Argeș. Și nici între cele trei cursuri pe care geograful grec le pune pe dreapta fluviului, ca izvorând din Haemus - Balcani (IV.48-49): Atlas - Olt, Auras -, Tibisis - Timiș. Evident greșit pentru Atlas și Tibisis, Auras-ul poate fi identificabil prin traducerea în limba slavă a sensului de "aurifer", ca un afluent de pe dreapta și anume Zlătia de astăzi (gura sa vecină, dar opusă celei a Jiului), care este un pârâu cu mult mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Banatului Timișan, București, 1926. 9 Kolosváry E., Les travaux de régularisation et d'endiguement en Hongrie, Budapest, 1900. 10 Popescu-Spineni M., România în izv. geogr. și cartografice, București, 1978. 11 Homorodean M., Elemente de istorie a limbii, Deva, 1977. 12 Atlasul cadastrului apelor din RPR, I-IV, Brașov, 1964-1968. 13 Botzan M., op. cit., 1984. 14 Izvoare privind ist. României, I, Ed. Acad. RPR, Buc., 1984 (pp. 107-113). 15 Izvoare privind ist. României, I, Edit. Acad. RSR, Buc., 1984 (p. 386). 16
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
24 Popescu-Spineni M., op. cit., 1978. 25 Consemnare a lui Paul de Alep, în Călătoriile patriarhului Macarie de Antiohia în Țările Române (1653-1658). 26 Tocilescu Gr., Dacia înainte de Romani, An. Acad. Rom. ses. 1877, București, 1880. 27 Nordensköld A. E., Facsimele Atlas, Stockholm, 1889. 28 Popescu-Spineni M., op. cit., 1978 (80-81). 29 Tudor D., Oltenia Romană, ed. IV, Buc., 1978; Id., Pelendava - Craiova pe Columna lui Traian și în epoca Imperiului Roman, Craiova, 1980. 30 Aceste fortificații, preluate de la geto-daci, au fost identificate
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dacă nu cumva și aceasta este „parte” din trama destinului său. De ce această supunere? Pentru că Ananke este, cum zice Euripide, „ceea ce cu necesitate trebuie”20. În Odiseea există trei „torcătoare” care marchează grav destinul lui Ulise: nimfa Calipso, fiica lui Atlas, care locuiește în omphalos-ul talazurilor, „buricul lumii”, insula Ogigia; vrăjitoarea Circe, fiica lui Helios și al nimfei Persa; și muritoarea Penelopa, soția din Itaca. Alte femei care apar în Odiseea, deși mirifice, nu afectează destinul odiseic, pentru că nu sunt cl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și plictiseala față de această lungă „învățătură” și dorința arzătoare de a se întoarce acasă iscată în ultimul an de „studii”. Homer insistă asupra faptului că acest răstimp a fost unul al perfectei fericiri și frumuseți. Nimfa Calipso era fiica lui Atlas și locuia în insula Ogigia, care se afla în omphalós thálasses (ovmfalov" qalavssh" = „ombilicul valurilor, buricul pământului”). Se afla așadar în „centrul lumii”, acolo unde zeul Atlas susținea pe umerii săi, „ca niște stâlpi înalți”, Cerul și Pământul. Dintr-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost unul al perfectei fericiri și frumuseți. Nimfa Calipso era fiica lui Atlas și locuia în insula Ogigia, care se afla în omphalós thálasses (ovmfalov" qalavssh" = „ombilicul valurilor, buricul pământului”). Se afla așadar în „centrul lumii”, acolo unde zeul Atlas susținea pe umerii săi, „ca niște stâlpi înalți”, Cerul și Pământul. Dintr-o astfel de poziție este posibil să vezi și să cunoști totul, până la marginile lumii. Așadar, insula Ogigia era, pe atunci, „capitala culturală” a lumii, „orașul-lumină”, precum Roma
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ei, dar și ceea ce zeii le interziseseră oamenilor: nemurirea. Dar cum ar fi putut o „simplă” nimfă să eludeze pedeapsa divină? Exegeții au lămurit cu sagacitate această problemă ce pare de nedezlegat. Calipso întruchipa știința însăși. Ca fiică a lui Atlas, servea, ea însăși, ca axis mundi, stăpânind legile mecanicii cerești. Calipso nu este o simplă magiciană malefică, precum Circe, ci astronom de elită și astrolog competent - cum ne asigură un sagace episcop de Tesalonic din secolul al XII-lea6. Contemplarea și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acoperi, a învălui, a cripta”. Într-adevăr, ea acoperă și învăluie pământul cu o boltă celestă care închide toate lucrurile în îmbrățișarea sa. Aceasta este marea ei știință, posibilă grație permanenței și regularității mișcării circulare, grație legilor sferei - personificată de Atlas, tatăl lui Calipso. Așadar, legăturile lui Ulise cu Calipso nu sunt simple relații erotice, ci „țesătură”, tramă paideutică a destinului. Ulise contemplă cerul, unde se țese soarta. Studiază Pleiadele, Hiadele, Orion și devine, astfel, el însuși savant care se ocupă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care citează Scolia HMQR la Odisseia, I, 1, op. cit., p. 294. 6. Se poate găsi la Eustatius (profesor de retorică la Academia din Constantinopol și episcop de Salonic în secolul al XII-lea) această interpretare fermecătoare: „Calipso este fiica acestui Atlas în sens mai înalt: noțiunea acestei axe, contemplația sa, studiul său au un scop, un rezultat și dau, pentru a spune așa, un copil, care este Calipso: este faptul de a observa cerul, care acoperă de sus pământul, îl face
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
viziuni supratemporale. Poezia cantonată în cadre conjuncturale, aleatorii este repudiată: „Silită poezie-a vremii noastre,/ Într-adevăr, prea mult a vremii noastre/ Și prea puțin a vremurilor toate.” Impulsul poetic se orientează spre vechi și etern valabil: „Deschideți iară vechile atlase;/ Pornim spre zările miraculoase./ Dar nici un vers pentru contemporani/ Și poate-așa din nou ne vom deprinde/ Să socotim cu veacuri, nu cu ani.” Cultura clasică a poetului dublează vizibil temperamentul său romantic, îl atrage spre esențe și modele, diminuând
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
în temniță de Radu Gyr, Ion Omescu, Andrei Ciurunga, Nichifor Crainic, Eugen Luca, Vasile Pânzaru, Dumitru Arvat ș.a. În antologie au intrat și o serie de poezii cuprinse în volumul din 1982 al lui Zahu Pană, Poezii din închisori. SCRIERI: Atlasul complex Porțile de Fier (în colaborare), București, 1972; Pasărea măiastră, București, 1974; Dreptul la viață, Craiova, 1979; Ideea de unitate națională în viziunea populară, Craiova, 1980; „Ghilușul” și „Suflet oltenesc” (în colaborare), Craiova, 1988; Ideea de dreptate și libertate în
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
poetului. O cercetare minuțioasă ar stabili, de asemenea, proporțiile influenței culturii sale istorice și geografice asupra versurilor din primele volume, atât de încărcate de nume proprii și de cuvinte desemnând realități exotice, încât străbaterea lor reclamă foiletarea enciclopediilor și a atlasului. În anii de studii, poezia este pentru P. un prilej de verificare a gustului și a cunoștințelor și, în mare măsură, un exercițiu pentru desăvârșirea meșteșugului versificării. Fără să experimenteze prea variate moduri prozodice, poetul le cultivă perseverent pe acelea
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
fiind și director al buletinului „Dacoromania” (1920-1948). Încă din noiembrie 1905 Academia Română îi încredințase continuarea Dicționarului limbii române, la care lucraseră B. P. Hasdeu și A. Philippide. P. reușește să elaboreze trei volume, până la litera L (lojniță). Tot el inițiază Atlasul lingvistic român, din care au apărut în timpul vieții lui tot trei volume. Academia Română îl distinge cu Premiul „Ion Heliade-Rădulescu”. Cu o activitate recunoscută pe plan european, este ales membru al mai multor instituții științifice: Academia Saxonă din Leipzig, Academia de
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951; Premiul de Stat). A avut o masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie și comentarii literare, jurnalistică politică etc., colaborând - după debutul din 1935 la „Vitrina” - la „Păreri libere”, „Criza”, „Atlas” ș.a. A folosit pseudonimul Andrei Vălescu. A făcut și traduceri și a semnat prefețe sau postfețe la ediții sau traduceri din operele scriitorilor ruși (cărți de Valentin Kataev, Vera Panova, poemul Poltava de Pușkin, Arta și realitatea de Cernâșevski ș.a.
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
la Sfântul Munte și în Țara Românească, fiind copiată, în 1693, de un călugăr de la mănăstirea Radu Vodă din București), s-a născut ca o lucrare a unui scriitor savant. Departe de a fi doar o „traducere literală” a lucrării Atlas Sinensis a iezuitului Martinius Martini, publicată la Amsterdam în 1655, Descrierea Chinei s-a nutrit din rapoartele redactate pentru Departamentul Solilor de cei ce l-au precedat în investigarea Orientului Îndepărtat, din însemnările lui Jurii Krijanici, un călugăr sârb ce
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
str. Lipscani 3 4718. Munteanu Elenă, 4 apartamente, București str. I. G. Saita 4, 6 4719. Marinescu Adina, 3 apartamente, București str. Sft. Ștefan 18 4720. Manea Mihai, 4 apartamente, București str. Mecet 2a, Iași str. Horia 3 4721. Moscu Atlas, 3 apartamente, București str. Romulus 16 4722. Mironescu Lucia, 4 apartamente, București str. Brezoianu 34 4723. Minovici Dan, 5 apartamente, București str. Stupinei 3 4724. Moscu Zoe, 14 apartamente, București str. A. Popov 5 4725. Miclescu Ecaterina, 3 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de vedere complex al sociologiei, dar care Întrunește rar aprobarea tuturor oamenilor de știință. Au fost astfel delimitate teritorii a căror definiție apare uneori ca relativ ușoară, cum ar fi punerea pe hartă a unor fenomene sociale simple; este cazul atlaselor etnografice și al celor lingvistice. Avem numeroase astfel de exemple limitate uneori la o singură țară, deci la o zonă definită politic, și care alteori acoperă suprafețe ce nu țin seama de hotarele politice. Aparent, sarcina geografiei care dorește să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ales, Rusia, cu cele peste 300 de echipe de cercetare ale Institutului de Etnografie din Moscova (cf. S. Sokolovski). În comunism, acest interes (adeseori exclusiv) pentru istoria, folclorul sau ,,cultura materială” a propriei țări s-a concretizat În numeroase cataloage, atlase, sau colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice, dat fiind ,,controlul partidului asupra interpretării” (S. Sokolovski). La nivel universitar, predarea etnologiei este mai timpurie (de exemplu, la Universitatea din Ljubljana În 1940) decât În cazul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o perspectivă care să pună în valoare concomitent diversitatea și unitatea, prin evitarea unor atitudini partizane, cărora unii specialiști le sacrifică adesea spiritul științific. Studiile publicate în „Balcania”, ca și proiectele lansate - un tratat de istorie, o enciclopedie și un atlas lingvistic al spațiului balcanic - configurează atât un program structurat atent, cât și orizontul preocupărilor lui P. Cercetătorul se îndreaptă și spre istoria culturii românești în secolele al XVII-lea - al XIX-lea, legând-o de fenomenul politic, social și economic
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
Moldovenesc (1960- 1964) și Școala de Infanterie la Sibiu (1964-1966), ulterior devenind student la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1966-1971). Funcționează ca bibliotecar la Biblioteca de limbi străine a Universității bucureștene, redactor-șef al revistei „Atlas magazin”, redactor al Editurii Lecca-Brâncuși și al Editurii Corint. Debutează în 1968 la „Amfiteatru”, cu un text experimental-dramatic, Exact sau Un câine de vânzare, colaborând apoi la „Contrapunct”, „Caiete critice”, „Echinox” ș.a. Este prezent în antologia Desant’ 83 cu un
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
1964 este primit ca secretar literar la Teatrul Național din Cluj, iar din 1970 până în 1973, când se pensionează, va face parte din redacția revistei „Steaua”. După decembrie 1989 intră în primele structuri democratice ale Clujului, inclusiv în redacția revistei „Atlas. Clujul cultural”, rămânând până în ultimele clipe un apărător al democrației. Ca poet, debutează cu o poezie în 1938, la „Universul literar”, și mai publică în „Gândul nostru”. Prima carte, Ortodoxie păgână, îi apare în 1941. După o lungă perioadă de
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]