2,036 matches
-
Judge (1998) au examinat modul în care informația anterioară selecției afectează percepția candidaților asupra companiei și au constatat că informațiile negative scad atractivitatea organizației în timp ce un salariu mare și perspectiva de a fi invitat la un interviu în interiorul organizației sporește atractivitatea acesteia. Gilliland (1993) și Schmitt și Gilliland (1992) s-au concentrat asupra rolului jucat de percepția corectitudinii în atitudinea candidaților și au concluzionat că sentimentele de injustiție antrenează atitudini negative față de procesul de selecție. Ployhart și Ryan (1998) au realizat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la acest nivel au un impact major (și probabil disproporționat). Cu toate acestea, cu puține excepții, cercetătorii din domeniu au neglijat aceste formule de selecție. Bright și Hutton (2000) oferă o excelentă sinteză a cercetărilor asupra afirmării competențelor și asupra atractivității fizice. Afirmarea competențelor reprezintă autoevaluări ale candidaților. Acestea nu pot fi verificate cu ușurință de către cei ce realizează selecția, cel puțin în aceeași manieră ca în cazul calificărilor sau istoricului angajărilor. Afirmarea unor competențe în cadrul CV crește probabilitatea acceptării candidatului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
metodele psihologice de propagandă, atunci când sunt prezente, regăsim utilizarea culorilor și a afișelor de semnalizare. Acestea pot semnala zonele de muncă periculoase sau părțile periculoase ale mașinilor-unelte utilizate. În ce privește eficiența afișul de protecția muncii, aceasta crește o dată cu gradul lor de atractivitate și atragere a atenției. Un bun mesaj trebuie să fie simplu, să nu fie terifiant și să fie schimbat sau rotit frecvent cu altele similare. Acestor metode se adaugă importanța formării unei atitudini adecvate a muncitorilor față de prevenirea accidentelor. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
că nu întrevede nici o șansă de a obținere a recompensei dorite/valorizate iar 1 traduce convingerea individului că va obține recompensa/rezultatul dorit pentru modul în care și-a îndeplinit sarcinile (McCormick & Ilgen, 1995; Robbins, 1990). Valența este valoarea sau atractivitatea unui rezultat pe care o anticipă un angajat; ea nu există ca atare, ci numai în relație cu un anumit obiect sau stare, numite „rezultate”. Aceste rezultate pot fi: tangibile (retribuție, condiții de muncă bune, etc.), intangibile (recunoașterea performanțelor, sentimentul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
era de vârsta mea”). Angajații se pot compara cu prieteni, colegi, vecini, angajați din alte organizații sau din organizațiile în care au deținut anterior funcții. Alegerea reperului de comparație depinde de: informațiile pe care persoana le deține despre individul/grupul-reper; atractivitatea individului/grupului-reper. Cunoașterea acestui aspect a condus la concentrarea atenției asupra a patru variabile moderatoare în procesul de comparare: sexul: studiile indică faptul că: atât bărbații, cât și femeile, preferă comparații cu membri de același sex ai grupului (mai ales
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sau nemotivat) pe viitor (Furnham, 1997). La finalul prezentării acestor modele teoretice, enumerăm șapte practici care pot duce la creșterea motivației angajaților, bazate pe aceste modele (Foster, 2000): asigurați locul de muncă să fie potrivit cu valorile și nevoile angajaților; creșterea atractivității locului de muncă, ținând cont de valorile și nevoile angajaților; stabilirea unor obiective de lucru clare, atrăgătoare și realizabile; asigurarea necesarului de resurse crearea unui climat social suportiv; reîntărirea performanței armonizarea tuturor acestor elemente într-un sistem socio-tehnic. cuvinte cheie
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fiind faptul că similaritatea este un factor important în atracția interpersonală (cf. Dillard și Miller, 1988). Oameni agrează compania celor similari lor în privința opiniilor pentru că le induc sentimentul că propriile opinii sunt corecte. duritatea inițierii într-un anumit grup sporește atractivitatea acestuia pentru membri. mărimea grupului Grupurile mici permit o interacțiune mai frecventă între membri decât cele mari, context în care aceștia își pot descoperi afinități în domeniul personal și profesional. Acest fapt sporește coeziunea. îndeplinirea cu succes a unor sarcini
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mare impietate care se poate face față de un om este să i se fure sau să i se zdrobească Încrederea (În sine sau În viață). Μ Strategia de viață a unora este de-a dreptul nerușinată: dau exteriorului lor o atractivitate În vestimentație, exprimare sau gest, pentru a ne face să ne abatem interesul de la interiorul lor (În care nu este, de fapt, decât afectare și prețiozitate). Μ Trăirea concomitentă În sufletul nostru a unor stări afective contrare se explică, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exemplu, Dan Bădulescu „atacă” cultul New Age și-i aduce o serie de acuze: goana după bunăstarea materială; păgânism; fapt mai mult social, plin de diversitate, eclectism, nonierarhic, fluid; folosește modalități de recrutare înșelătoare, convingerea coercitivă, abuzurile, escrocheriile; profită de atractivitatea modei, fiind mereu în pas cu moda (Bădulescu, 2001, pp.9-25). Așadar, se apreciază că fenomenul sectar este unul religios social, dar și politic. „Secta este periculoasă din toate punctele de vedere, mai ales din punct de vedere moral, căutând
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fie folosit după 1989 atît de partide democratice, cît și de cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. În istoria CDR [...] partidele vor Încerca să-și cîștige legitimitatea jucînd cartea naționalistă În raport cu UDMR” (p. 107). Fără Îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul În România postdecembristă nu poate fi explicată fără a ține seama de modelul național-comunist autohton. Autorii alocă un spațiu important discuției despre legitimitate, trecînd În revistă tipurile indicate de Weber În relație cu autoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și pentru reacția pozitivă la ele. În același timp, dezvoltarea marilor lanțuri de supermagazine, care au proceduri standardizate de transportare, Împachetare și expunere, a dus inevitabil la creșterea importanței pe care o au uniformitatea de mărime, formă și culoare și „atractivitatea vizuală”. Rezultatul acestor presiuni a fost concentrarea eforturilor asupra unui număr mic de soiuri care Îndeplineau aceste criterii, În vreme ce la altele s-a renunțat. Crearea uniformității pe câmpul agricol poate fi descrisă cel mai bine din perspectiva logicii mecanizării. Cum
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
revoluționare din lumea a treia, motivul este cu siguranță acela că, acolo, puterea autoritară a statului, neîngrădită de instituții reprezentative, putea Înfrânge total rezistența și putea forța continuarea intervențiilor. Cu toate acestea, ideile de la bază, de care depindea legitimitatea și atractivitatea lor, erau foarte occidentale. Ordinea și armonia care cândva păruseră apanajul unui Dumnezeu unitar au fost Înlocuite de o credință similară În ideea de progres, pe care binevoiau să o Împărtășească savanții, inginerii și planificatorii. Puterea lor, să nu uităm
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În vreme ce agricultura modernă pare să depindă de capitalul genetic oferit de soiurile locale. Pornind de aici, Boyce pledează pentru conservarea in situ (opusă stocării În bănci de semințe) și pentru dezvoltarea de soiuri prin protejarea cultivatorilor tradiționali din aceste centre. Atractivitatea vizuală depinde de valori estetice care, adesea, au fost În contradicție cu chestiunile legate de producție, gust și chiar profitabilitate. În Statele Unite, există o tradiție a premierii fructelor, legumelor și animalelor cu ocazia târgurilor agricole și, de obicei, premiul Întâi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
6. Ibid., p. 238. Spun „el Însuși” deoarece Platon vorbește despre ceea ce considera a fi cea mai Înaltă formă de iubire: relația dintre bărbați și băieți. Muzica este, Într-un fel, o formă pură, Însă Platon era foarte suspicios În ceea ce privește atractivitatea emoțională a muzicii și considera chiar că republica ideală ar trebui să interzică anumite tipuri de muzică. Această observație ar putea servi drept punct de pornire unei puternice critici a științei sociale. Împrumutând prestigiul limbajului și metodelor științifice folosite În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
multor factori: teroarea și speranța, corupția și inerția, și, în cele din urmă, probabil, mândria. Îndrăznim să alăturăm acestor factori și propaganda 44. Aceasta a contribuit la conturarea speranței într-o ordine mondială socialistă pașnică, încă un motiv al creșterii atractivității comunismului. Victoria propagandei se concretizează într-o imagine pozitivă persistentă a Uniunii Sovietice, ajungându-se chiar la paradoxul că, pe când Stalin instala în Uniunea Sovietică o tiranie înfricoșătoare, această imagine nu s-a lăsat alterată nici de încheierea Pactului Hitler-Stalin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1915, inițiată și condusă de Jean de Lerésty. Cu toate că Elena Văcărescu este menționată mereu printre colaboratori, ea publică o singură poezie în franceză, Avant la vie, în deschiderea primului număr. În rest, Lerésty apelează la nume sonore, pentru a spori atractivitatea revistei: G. Enescu, cu articolul Câteva cuvinte despre muzică, B. Delavrancea, cu un fragment, republicat, din piesa Luceafărul, Gala Galaction, cu proza Pe terasă. Poezia este ilustrată de Ion Minulescu, Vasile Militaru, dar și de Jean de Lerésty. La un
FAT-FRUMOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286967_a_288296]
-
-ului a fost deci Înlocuită În proporție de peste 50% de către cadre est-germane de rang secund. Importarea de manageri vest-germani sau străini a fost, la nivel mediu, cu mult mai restrânsă, probabil din cauza riscurilor economice ori din aceea a lipsei de atractivitate a Estului, unde nivelul de viață rămăsese totuși inferior celui din Vest. În loc de concluzii, ar fi de subliniat că, spre deosebire de alte țari (Ungaria, Polonia, Rusia), o simplă „reproducere a elitelor” era practic imposibilă În Germania de Est. O schimbare radicală
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale 110 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal) 111 5.3.2. Atractivitatea fizică 112 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit” 113 5.3.4. Similaritate și complementaritate 113 5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb) 115 5.5. Căsătoria ca proces multifactorial 118 Capitolul 6
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca o metaforă pentru nu puținele cazuri de viață în care, după încercări grele (inclusiv sentimentale), oamenii au pornirea de a se atașa repede și intens de cel (cea) ce le iese în cale la „capătul podului”. 5.3.2. Atractivitatea fizicătc " 5.3.2. Atractivitatea fizică" Felul în care arată fizic semenii noștri nu este fără importanță în relațiile de afinitate în general, cu atât mai mult în dragoste și căsătorie. Experimentele cu întâlniri pe „neve” (blind date) - cei ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puținele cazuri de viață în care, după încercări grele (inclusiv sentimentale), oamenii au pornirea de a se atașa repede și intens de cel (cea) ce le iese în cale la „capătul podului”. 5.3.2. Atractivitatea fizicătc " 5.3.2. Atractivitatea fizică" Felul în care arată fizic semenii noștri nu este fără importanță în relațiile de afinitate în general, cu atât mai mult în dragoste și căsătorie. Experimentele cu întâlniri pe „neve” (blind date) - cei ce urmează să se întâlnească nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
afinitate în general, cu atât mai mult în dragoste și căsătorie. Experimentele cu întâlniri pe „neve” (blind date) - cei ce urmează să se întâlnească nu se cunosc în prealabil - au evidențiat, de exemplu, că la „bobocii” de la Universitatea din Minnesota atractivitatea fizică a fost singurul factor semnificativ în aprecierea cât de mult le-a plăcut prima lor întâlnire (Walster et al., 1966). Din moment ce portretul fizic-constituțional contează, oamenii sunt atrași de frumusețea fizică, iar aceasta, la rândul ei, nu este distribuită uniform
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
uniform, rezultă că indivizii vor tinde să se grupeze în iubire și căsătorie și după acest criteriu; cei „bine” între ei, iar cei mai puțin „bine”, la fel. Adică, altfel spus, în alegeri ei țin seama și de statutul de atractivitate fizică. Este ceea ce s-a afirmat ca ipoteza potrivirii fizice (matching hypothesis). Studiile întreprinse oferă în general date ce susțin respectiva ipoteză. Astfel, experimentul lui T. Huston (1973) demonstrează deopotrivă interesul subiecților pentru persoanele foarte atractive, ca și realismul în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în alegerea partenerului, în funcție de imaginea de sine (componenta ei fizică, de constituție corporală). El a rugat subiecții bărbați să selecteze pentru întâlniri pe „neve” din șase fotografii ale unor femei. Două dintre ele indicau femei cu un înalt grad de atractivitate, două mediu și două scăzut. Într-o condiție experimentală, bărbaților li s-a asigurat o întâlnire cu oricare dintre femeile pe care le aleg. În această situație, practic toți bărbații au ales cele mai atractive femei. În cea de-a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spus că femeile pe care le selectează vor privi fotografiile subiecților care le-au ales și numai atunci vor hotărî dacă acceptă întâlnirea sau nu. În condiția din urmă, procentul celor care au selectat femei cu un înalt grad de atractivitate a fost mult mai mic și el a fost legat de nivelul de atractivitate autoestimat al bărbaților. Atractivitatea fizică este un factor important în selecțiile noastre de iubire și căsătorie, indiferent dacă la întrebarea altora sau la propria interogație recunoaștem
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ales și numai atunci vor hotărî dacă acceptă întâlnirea sau nu. În condiția din urmă, procentul celor care au selectat femei cu un înalt grad de atractivitate a fost mult mai mic și el a fost legat de nivelul de atractivitate autoestimat al bărbaților. Atractivitatea fizică este un factor important în selecțiile noastre de iubire și căsătorie, indiferent dacă la întrebarea altora sau la propria interogație recunoaștem sau nu acest lucru. Mecanisme psihosociologice de genul „strugurelui prea acru”, ale apărării eului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]