1,498 matches
-
cărora trebuie să le facă față. Și tot pe parcursul celor o mie de zile și tot atâtea nopți. Timp în care acest bărbat își duce viața, lipsit de lumina ochilor. Încă de la prima pagină, Iustin Dobrescu este însoțit de vocea auctorială, ca un suport de care e preferabil să se sprijine, ca de bastonul pe care-l ține, de fantezie, agățat de braț. Vocea parcă îl conduce, îndreptându-i pașii într-acolo unde vrea să ajungă. E o senzație aproape materială
DARUL IUBIRII ŞI VIZIUNILE UNUI NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347819_a_349148]
-
112 pagini) STROIA A. GHEORGHE: Epigrama este descendenta unei stări de revoltă. Se poate percepe indignarea, ca efect al neputinței și durerii. Prin logica internă, asocierile surprinzătoare, între elemente care nu au (aparent) nicio legătură, prin forma sa - adecvată efuziunii auctoriale și exprimând concluzia printr-un vers lapidar, epigrama are strălucirea unui fulger efemer (iluminarea) care premerge tunetului asurzitor (hohotele). A scrie epigramă este un lucru, deloc facil. Un epigramist care nu are umorul „la purtător”, își poate transforma demersul într-
GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE [Corola-blog/BlogPost/347929_a_349258]
-
de la acest moment dramatic, autoarea începe derularea poveștii Danei, încă din primii ani ai vieții, într-un fel, ca o justificare a greșelilor ei. Suntem martorii copilăriei acestei femei dar și, implicit, a eroinei, Carla, cea care povestește întâmplările. Vocea auctorială se face auzită la fiecare scenă sau frază, comentând evenimentele. Autoarea are un dar deosebit de a creiona caractere. Părinții Danei sunt evocați cu lux de amănunte. Un oarecare fior nostalgic este prezent permanent și aceasta și pentru că, anii trecând, autoarea
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346436_a_347765]
-
tu să intri în dialog cu ele și chiar în jocul lor. Astfel poveștile devin interactive pentru că incită la dialog, la prietenie, la înțelepciune. Copiii-personaje din aceste povești au trăsături comune cu ale autorului și, nu o dată, se aude vocea auctorială care pune lucrurile la punct, ba chiar îi întreabă pe copii, ce e de făcut cu aceste personaje. Și, până la urmă, cât adevăr și câtă minciună există în aceste povești? Doar fantezia autorului și închipuirea copiilor pot să ne spună
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
cuvântul, da, cuvântul/ umblă cu ferocitate prin lume/ scăpat din lesa divinei tragedii » (Ferocitatea cuvântului, p.14). Autorul își asumă tranzitivitatea miturilor, în care statutul de erou nou impus subminează eroul recent învins, amândoi fiind de fapt grefele aceleiași personalități auctoriale supuse presiunii unui histrionism vitalist - la fel cum, bunăoară, încoronarea lui Prometeu nu ar fi putut avea loc fără moartea centaurului Hiron, al cărui sfârșit consfințește vindecarea omenirii. Secretul acestui perpetuum mobile este accesul la acel sentiment paroxistic de epuizare
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
că ar fi putut continua mult timp de acum încolo. Nu a fost să fie, dar ceea ce a rămas până acum este deja o cucerire de certă valoare. Din păcate, nu credem că vom mai întâlni prea curând asemenea combinații auctoriale atât de interesante, atât de reușite și de promițătoare precum a fost cel de față. ---------------------------- Cristian Petru BĂLAN Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România Membru titular al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte Glen Ellyn, Illinois, SUA 4 martie
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
legenda, oralitatea. Nicolae Manolescu scria în legătură cu această scriere: „Niciodată arta povestirii n-a fost mai rafinată în simplitatea ei”. Întâlnirile de la Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire intervine vocea auctorială, prin fraze de genul: „Trebuie să știți dumneavoastră...” Hanul unifică trei timpuri diferite, al autorului, al povestitorilor și al faptelor povestite. Autoarea vine în continuare cu referințe critice ale principalilor critici și istorici literari, privitor la povestirea sadoveniană: Nicolae Manolescu
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
titlul poeziei exprimă un mare regret, că autorului i-a lipsit acel timp de a se apropia de tatăl său, că moartea a survenit prea devreme, iar el nici măcar nu a apucat să simtă că este iubit de către acesta. Amprenta auctorială nu reiese numai din timbrul poetic, ci și din modalitățile de exprimare. Motivul cămășii albe frecvent în versurile lui Teodor Dume este unul dintre aceste elemente care acordă notă personalizată volumului de față: purta o cămașă albă/ cu mâneci lungi
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
o similaritate axiologică între umanism și creștinism, soldată cu unitatea dintre uman și divin. Poetul, în aceste două volume, pune cititorul între cei doi poli ai scriiturii po(i)etice: realul imaginar și sensul și cei doi versanți ai atitudinii auctoriale: libertatea spirituală din primul volum și gestul comunicării și implicării în social, din al doilea volum. Exemplificăm cele afirmate mai sus: din primul volum (Axis Mundi): „Bate-n răstimpuri/ Clopotul inimii,/ Curg în descânturi/ Durerile lumii//” (Teluric), și din al
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
o priveam pentru întâia dată, / În ochii ei parc-ascundea ceva, / Deși privirea-i era fără pată -«Seară de iarnă-primăvară», p. 17; Tu, doar tu / Îmi dai melancolia / Din care, uneori, / Se naște poezia - «Tu», p. 78; etc.), ca dorul auctorial se structurează în două cicluri de poezii, nu întâmplător, ci simbolic botezate, Matcă (pp. 9 - 40) și Izvor / Izvur (pp. 41 - 110). În ciclul Matcă, eroul / eul liric - dupa o Mărturisire (p. 10) că din „vecinătate de haiku-autohton-valah“, însă cu
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
a cărții se bizuie, temeinic, pe confruntarea, mai mult sau mai puțin conștientizată, dintre materie și duh. Subiectul enunțului, ca și subiectul enunțării ar dori să dea credit aparenței, dar le stopează caducitatea, lipsa de profunzime a acesteia; concomitent, instanța auctorială tinde spre veritabilele profunzimi nevăzute, dar o descurajează impalpabilitatea lor. Eul nu este victimă a “farsei ontologice”, cum am numit cândva pretenția aparenței de a fi realitate; dar nici nu acceptă că : „În afară de Dumnezeu nu poate nici să existe, nici
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
Ce întremător e să faci kilometrii ăștia, pe jos, de la Santa Fosca, pînă aici, la colosala bazilică, doar pentru... o pictură! Da, dar pictura aceasta încorporează și autoportretul pictorului. În obișnuita stratagemă a genului. Ce tentație! Numai și datorită amănuntului... auctorial. Cînd pictează pînza, Tintoretto are patruzeci și trei de ani. Om relativ tînăr. Deși, chipul său, în partea de jos a imensei lucrări, în colțul apropiat al mesei, e deja al unui bătrîn: e paradigmaticul bătrîn al Renașterii, corcitură de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apele, încît se pierd din vedere tocmai chestiunile esențiale ale afirmării. În primul rînd, talentul indubitabil. Soluțiile narative ale celor mai nou veniți de o expresivitate eclatantă adesea întîrzie în strategii narative bicisnice, contînd mai ales pe exacerbarea unui eu auctorial traumatizat de convulsiile vulgare ale zilei, neînstare, doar prin el însuși, să genereze operă de marcă. Nici întreținerea unei turbulențe critice în jurul debutanților, nici plasarea acestora în mediatizate serii editoriale n-au cum să amelioreze un proces din start anemic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ultimă oră, cu nimic însă mai prejos de valorile narative al predecesorilor notorii, deja clasicizați în dezbateri aride despre... impasuri. Toți aceștia și mulți alții, egali lor scriu pur și simplu admirabil și asta pentru că feriți de tentații exacerbat auctoriale la modă povestesc admirabil. Inventează trame dense și imprevizibile, inventează personaje substanțiale și memorabile. Regăsindu-se nu în obsesive și la urma urmei sterpe autoreferințe, ci în credibilitatea personajelor ce le animă romanele. Atît de căutate! Atît de vîndute! Atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care nu spune nimic cititorului "mediu", căruia i se adresează acest dicționar în ultimă instanță, și un altul care spune totuși ceva, l-am ales pe acesta din urmă. N-am vrut, de dragul unei eventuale tehnicizări dezirabilă în principiu ("intruziunea auctorială" pentru "intruziunea/inserția autorului", nu-i așa?) dacă nu-i atinsă de snobism, ca în "enunțiator" pentru "enunțător" să ocultez textul mai mult decît este necesar. Îmi amintesc aici de țăranca lui Cehov (pomenită de I. Lotman), pentru care sacralizarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Barthes 1974 [1987], 1981a. coda [coda]. O afirmație care arată că s-a terminat NARAȚIUNEA: "și au trăit mulți ani fericiți" este un gen frecvent de coda. ¶Labov 1972; Pratt 1977. comentariu [commentary]. Un excurs-comentariu întreprins de NARATOR; o INTRUZIUNE AUCTORIALĂ; o intervenție a naratorului care merge dincolo de identificarea ori descrierea de EXISTENTE, sau de relatarea unor EVENIMENTE. În comentariu, naratorul explică semnificația unui element narativ, emite judecăți de valoare, se referă la universuri ce transcend universul personajelor, și/sau comentează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în care apar etc.: "Ce mai faci? se interesă Ion cu voce tare, în timp ce deschidea ușa către camera din spate". Discursul atributiv dintr-o narațiune este echivalent cu setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial corespunde SITUAȚIEI NARATIVE AUCTORIALE; el este discursul așa-numiților NARATORI OMNISCIENȚI și caracterizează romane ca Tom
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narațiune este echivalent cu setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial corespunde SITUAȚIEI NARATIVE AUCTORIALE; el este discursul așa-numiților NARATORI OMNISCIENȚI și caracterizează romane ca Tom Jones, Părinți și copii sau Eugénie Grandet. ¶Genette 1980. discurs cvasi-direct [quasi-direct discourse]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Vološinov 1973. discurs direct [direct discourse]. Un TIP
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
setul de PROPOZIȚII INCIDENTE din acea narațiune. ¶Prince 1978; Shapiro 1984. discurs auctorial [authorial discourse]. Un discurs narativ care arată semne ale NARATORULUI sau AUTORULUI său, ca și ale autorității sale incontestabile. Ca mod discursiv, discursul auctorial corespunde SITUAȚIEI NARATIVE AUCTORIALE; el este discursul așa-numiților NARATORI OMNISCIENȚI și caracterizează romane ca Tom Jones, Părinți și copii sau Eugénie Grandet. ¶Genette 1980. discurs cvasi-direct [quasi-direct discourse]. Vezi DISCURS-INDIRECT LIBER. ¶Vološinov 1973. discurs direct [direct discourse]. Un TIP DE DISCURS prin care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. disonanță [dissonance]. Distanțarea naratorului de conștiința personajului despre care povestește (Moartea la Veneția). Disonanța este caracteristică pentru relația între NARATOR și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și CONSONANȚĂ, DISTANȚĂ. disponibilitate narativă [tellability]. Vezi NARABILITATE. distanță [distance]. 1. Împreună cu PERSPECTIVA, unul din cei doi factori majori care reglează informația narativă (Genette). Cu cît este mai eclipsată medierea naratorială și cu cît sînt mai numeroase
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
DE VEDERE prin care NARATUL este prezentat în termenii unei poziții conceptuale sau indefinit perceptive, nelocalizabile. Focalizarea zero (sau NON-FOCALIZAREA) este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională" (Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet) și este asociată cu NARATORII OMNISCIENȚI. Vezi și SITUAȚIE-NARATIVĂ AUCTORIALĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT,VIZIUNE. focalizat [focalized]. Obiectul FOCALIZĂRII; existentul sau evenimentul prezentat din perspectiva FOCALIZATORULUI. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru ciudat", Petru este focalizatul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Martin 1986
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ce pune accent pe sentimente și trăiri, ca în romanele psihologice. H. James 1972. Vezi și INTRIGĂ EXTERIOARĂ. intrigă secundară [subplot]. Un set unificat de acțiuni coincizînd cu INTRIGA (principală), dar subordonată lor. ¶Souvage 1965. Vezi și INTRIGĂ DUBLĂ. intruziune auctorială [author's intrusion]. 1. O intervenție a NARATORULUI sub forma unui comentariu al situațiilor și evenimentelor prezentate, al prezentării sau contextului lor; un excurs sub formă de comentariu venind dinspre narator (Blin): "Nu știu, observînd în treacăt, dacă aceasta nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
propria voce situațiile și evenimentele prezentate, relatarea lor și contextul; un narator care se bazează pe excursuri destinate comentariului sau pe intruziuni și e caracterizat de acestea (Eugénie Grandet, Tom Jones). ¶Blin 1954; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și INTRUZIUNE AUCTORIALĂ, COMENTARIU, NARATOR EXPUS. narator necreditabil [unrealiable narrator]. Un NARATOR ale cărui norme și comportament nu sînt în concordanță cu normele AUTORULUI IMPLICAT; un narator ale cărui valori (gusturi, judecăți, simț civic) se despart de acelea ale autorului implicat; un narator
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de narator are un PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT și povestește mai mult decît poate să știe un personaj sau altul. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și AUTOR ANALITIC, SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ, NARATOR OMNIPREZENT, PUNCT DE VEDERE. narator principal [main narrator]. NARATORUL care introduce întreaga narațiune (inclusiv toate mininarațiunile care o compun sau fac parte din ea); naratorul în ultimă instanță responsabil de întreaga narațiune (inclusiv titlu, moto etc.). ¶Prince 1982. narator-agent
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
punct de vedere exterior: Vîrsta ingrată); (8) REFLECTOR (situațiile și evenimentele narate "tocmai se întîmplă" înaintea unui aparat neutru și sînt transmise de acesta fără vreo organizare sau selecție vizibilă). ¶Stanzel identifică trei tipuri principale de SITUAȚII NARATIVE: SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ (caracterizată de un narator omniscient: Tess D'Urberville, Tom Jones); SITUAȚIE NARATIVĂ FIGURALĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern: Ambasadorii); și SITUAȚIE NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (narațiune la persoana întîi: Marile speranțe, Greața). Acestor trei categorii (sau altora care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]