261,668 matches
-
Miercuri, 12 august, dl. Bogdan Badea, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri a efectuat o vizită de lucru la compania Romgaz, cel mai mare distribuitor și furnizor de gaze naturale din România. Scopul vizitei a
Romgaz pregătește stocurile de gaz pentru sezonul rece [Corola-blog/BlogPost/94042_a_95334]
-
opoziție-cel comunist, anterior anului 1990 și cel - sau cele, de după - au avut aceiași pozitionare față de Corneliu Zelea Codreanu, liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine din România și față de mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 . Atât în primul caz, cât și în al doilea, interese de factură externă au dictat care sa fie atitudinea oficială a statului român fata de cele două incontestabile figuri istorice. Istoricul Gheorghe Buzatu a căutat răspunsul paradoxului în faptele
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
De-a lungul celor 7 decenii ce s-au scurs din acea fatidică după-amaiază de 1 August 1943 despre operațiunea „Tidal Wave” - bombardamentul la joasă altitudine lansat de flota aeriană americană asupra rafinăriilor de la Ploiești și Câmpina - s-au scris tomuri întregi și au fost realizate nenumărate filme documentare, astfel că, la prima vedere, un articol pe
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
Orion) și „Alb V” (rafinăria Columbia Aquila). Și pentru că adeseori o simplă statistică se poate dovedi a fi încărcată de cinism, documentul ce a stat la baza scurtei rememorări a „Valului Nimicitor” ce s-a abătut asupra Ploieștiului la 1 August 1943 se încheie cu câteva rânduri ce redau, în cifre mai mult sau mai puțin exacte, drama umană din acea tristă după-amiază de vară: 15 militari morți (3 germani și 12 români) - un număr ce pare a fi aproape incredibil
1 August 1943 – Un „Val Nimicitor” loveşte complexul feroviar Ploiești! [Corola-blog/BlogPost/94060_a_95352]
-
e totdeauna suspectată posibilitatea sincerității directe și conștiente; e-o sinceritate care nu coboară în adîncimi; dar nici romanul, proza literară nu poate face asta. Visul poate face asta, și poezia. Jurnalul e însă mai valabil decît romanul. Paris, 10 August 1939. întors de la țară, revin într-un Paris plin de așteptare și febră. Presentimentul războiului. Agonia. Europei? Elitele presimt moartea. Mă-ntorc în București, curînd. Va fi, cred, nevoie să fiu acolo. Problemele mele personale îmi par a fi, deodată
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
delimitare estetică a artei parodistice, cît și propunerea de clasificare pe categorii (parodia prin substituție, parodia-variantă, parodia sintetică). Autorul creează, chiar în textul lucrării, o parodie - nu prea ingenioasă - după Topîrceanu. Mai puțin ascuțit e tratată literatura parodistică de după 23 August. De asemenea mi se pare că sensul exact al parodiilor lui Topîrceanu după Arghezi n-a fost perceput, acestea fiind date ca parodii cu intenție satirică. Ele au apărut însă în Bilete de papagal, însoțite de rînduri omagiale la adresa lui Arghezi
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
văd urmele maligne ale vechii și devastatoarei intoleranțe. Pe cât sunt de firești și de previzibile subiectele Iorga sau sămănătorismul în rândul revizuirilor lovinesciene, pe atât de nefiresc și nejustificat mi se pare, ca obiect al contestației în trei numere din august 1915 în "Flacăra", debutul lui Gala Galaction cu volumul de povestiri Bisericuța din Răzoare, apărut în 1914 sub patronajul revistei "Viața românească" și deci al lui G. Ibrăileanu, adversar activ al lui E. Lovinescu. În revistă, articolul apare cu dedicația
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
opusul persoanei sale: "am fost conceput la o scară redusă. Am capul mic, sunt mic de statură, chiar și inspirația mi-e mică. Numai inima mi-a fost mereu mare și generoasă, oferindu-se celorlalți într-un mod absurd". Prin august 1940, se simte respins de comuniști; de când "tovarășii" s-au debarasat de el "ca de un câine, și inima mea s-a făcut mai mică". Așa că se va mulțumi cu jurnalul, nădăjduind ca, vreodată, acesta să fie citit, căci nu
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
gândesc." Sunt și ani marcați în întregime, încă de la 1 ianuarie, de o anumită aniversare căruia partidul comunist vrea să-i dea o importanță supremă. În această situație se află anul 1959, colorat în roșu de perspectiva împlinirii, la 23 august, a cincisprezece ani de la "eliberare". În Gazeta literară, chiar din primul ei număr pe 1959, datat 1 ianuarie, se inaugurează rubrica "Scriu pentru 23 August". Nina Cassian (care în realitate, după cum reiese din jurnalul ei intim, publicat după 1989, era
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
În această situație se află anul 1959, colorat în roșu de perspectiva împlinirii, la 23 august, a cincisprezece ani de la "eliberare". În Gazeta literară, chiar din primul ei număr pe 1959, datat 1 ianuarie, se inaugurează rubrica "Scriu pentru 23 August". Nina Cassian (care în realitate, după cum reiese din jurnalul ei intim, publicat după 1989, era absorbită în această perioadă de flirturi multiple cu scriitori (ca Marin Preda, Al. I. Ștefănescu și Ov. S. Crohmălniceanu) adoptă o poză de militantă comunistă
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
războiului de cotropire și spre slava unei păci creatoare." Iată și alte declarații: A.E.Baconsky: "Scriu versuri lirice pe care le voi aduna probabil într-un volum. Când va apărea, e o problemă de viitor. În orice caz 23 August 1959 va fi pentru mine termenul ideal și dacă aș reuși să public cartea în cinstea acestei zile aș încerca sentimentul unei depline participări la marea sărbătoare a poporului nostru."; Mihai Gafița: "Mai întâi mă gândesc la articolele curente, pe
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
ediția Duiliu Zamfirescu anunțată pentru 1958. Și revenind la ceea ce am spus la început, articolele curente în presă, pentru că aceasta e o sarcină principală a criticii literare."; Dumitru Radu Popescu: "Am predat Editurii tineretului Zilele săptămânii. În cinstea lui 23 August, intenționez să scriu câteva schițe cu tematică actuală și câteva despre evenimentele petrecute acum cincisprezece ani." Petru Dumitriu: "În cinstea lui 23 August 1959, mă voi strădui să duc la bun sfârșit publicarea primelor două volume din Biografiile contemporane. 23
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
principală a criticii literare."; Dumitru Radu Popescu: "Am predat Editurii tineretului Zilele săptămânii. În cinstea lui 23 August, intenționez să scriu câteva schițe cu tematică actuală și câteva despre evenimentele petrecute acum cincisprezece ani." Petru Dumitriu: "În cinstea lui 23 August 1959, mă voi strădui să duc la bun sfârșit publicarea primelor două volume din Biografiile contemporane. 23 August e o dată importantă și încerc să tipăresc în cinstea ei o lucrare în care să dau tot ce pot mai bun." După cum
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
intenționez să scriu câteva schițe cu tematică actuală și câteva despre evenimentele petrecute acum cincisprezece ani." Petru Dumitriu: "În cinstea lui 23 August 1959, mă voi strădui să duc la bun sfârșit publicarea primelor două volume din Biografiile contemporane. 23 August e o dată importantă și încerc să tipăresc în cinstea ei o lucrare în care să dau tot ce pot mai bun." După cum se vede, de Anul Nou toată lumea vorbește despre 23 august. Alunecare în absurd care, în această perioadă, nu
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
publicarea primelor două volume din Biografiile contemporane. 23 August e o dată importantă și încerc să tipăresc în cinstea ei o lucrare în care să dau tot ce pot mai bun." După cum se vede, de Anul Nou toată lumea vorbește despre 23 august. Alunecare în absurd care, în această perioadă, nu miră pe nimeni. NOTĂ. Citatele datând din 1952 și 1957 au fost transcrise din presa literară a acelor ani. Citatele din Gazeta literară nr. 1/ 1959 au fost preluate din documentata lucrare
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
orizont larg deschis ca cel pe care ți-l poate da vederea mării... învăț să mă laud în cît mai multe feluri, dar încă tînjesc după tihna și bucuria care, ele singure, mi-ar arăta că s-au vindecat rănile. (August 1995) Rămășiță? Cînd aud vorbindu-se de România, tresar și pupila mea se mărește. Dacă aud de bine, mă bucur și, invers, - cel mai adesea - mă întristez auzind lucruri rele. Nu sunt indiferentă la ce se petrece în țară, dar
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Jack London, Europolis de Jean Bart, Logodnica lui }ăndărică de Ugo Scotti-Berni, în căutarea norocului de Moș Nae. Tatăl pleacă, pe 16 iunie, la un detașament de muncă, se întoarce pe 17 iulie, spre a pleca din nou pe 2 august. Jurnalul consemnează, la 23 august, încheierea armistițiului; la 25 august, jafuri ale nemților; la 26 august: "Am stat în beci la vecini, cu alți mulți oameni"; la 28 august: "Mare bucurie! Rușii au intrat în oraș"; la 3-16 septembrie, "am
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Bart, Logodnica lui }ăndărică de Ugo Scotti-Berni, în căutarea norocului de Moș Nae. Tatăl pleacă, pe 16 iunie, la un detașament de muncă, se întoarce pe 17 iulie, spre a pleca din nou pe 2 august. Jurnalul consemnează, la 23 august, încheierea armistițiului; la 25 august, jafuri ale nemților; la 26 august: "Am stat în beci la vecini, cu alți mulți oameni"; la 28 august: "Mare bucurie! Rușii au intrat în oraș"; la 3-16 septembrie, "am stat tot timpul acasă, căci
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Ugo Scotti-Berni, în căutarea norocului de Moș Nae. Tatăl pleacă, pe 16 iunie, la un detașament de muncă, se întoarce pe 17 iulie, spre a pleca din nou pe 2 august. Jurnalul consemnează, la 23 august, încheierea armistițiului; la 25 august, jafuri ale nemților; la 26 august: "Am stat în beci la vecini, cu alți mulți oameni"; la 28 august: "Mare bucurie! Rușii au intrat în oraș"; la 3-16 septembrie, "am stat tot timpul acasă, căci s-a furat în multe
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Moș Nae. Tatăl pleacă, pe 16 iunie, la un detașament de muncă, se întoarce pe 17 iulie, spre a pleca din nou pe 2 august. Jurnalul consemnează, la 23 august, încheierea armistițiului; la 25 august, jafuri ale nemților; la 26 august: "Am stat în beci la vecini, cu alți mulți oameni"; la 28 august: "Mare bucurie! Rușii au intrat în oraș"; la 3-16 septembrie, "am stat tot timpul acasă, căci s-a furat în multe locuri"; la 17 septembrie, "prima carte
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
întoarce pe 17 iulie, spre a pleca din nou pe 2 august. Jurnalul consemnează, la 23 august, încheierea armistițiului; la 25 august, jafuri ale nemților; la 26 august: "Am stat în beci la vecini, cu alți mulți oameni"; la 28 august: "Mare bucurie! Rușii au intrat în oraș"; la 3-16 septembrie, "am stat tot timpul acasă, căci s-a furat în multe locuri"; la 17 septembrie, "prima carte poștală de la tata; e la București"; la 24 septembrie: "S-a întors tata
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
Plastici, preluând formula securistică: "intelectuali neloiali patriei și regimului". Criticul de artă care tocmai terminase îndreptarul artistic al frescelor din Moldova de Nord încearcă să se adapteze, să răspundă noilor exigențe politice: defilează conștiincios la fiecare 1 mai și 23 august, frecventează regulat ședințele de învățământ ideologic, se duce la muncă voluntară, scrie despre Lenin și literatură. începe, cum s-ar zice, "să se dea pe brazdă" însușindu-și, circumstanțial, chiar și limba de lemn. O conferință a politrucului de tristă
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
lumii foarte depărtată Ca să-ți răspundă-n tunete prelungi Mă-ntorci din Biblii și mă bântui, Tată, Nu știu, să mă primești ori să mă-alungi! Poate prea golu-i Poate prea golu-i, poate prea plinu-i Ori stau la pândă zeii auguștii Și prins de neguri mai spui că nu știi Sortit pieirii de ce te chinui Și te întuneci și te învinui... Oprește! Trage zăvorul cuștii! Dă drumul fiarei! Vezi ce seninu-i! Și prins de neguri mai spui că nu știi!... O
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
de război ". Rezultatul: "...o carte care nu era a mea ", ibid.). Treptat, autorul se îndepărtează, încet dar sigur, de țara lăsată în urmă. Naționalismul naiv și "românismul " perioadei în care-l admirase pe Codreanu se spulberă complet. Dacă la 10 august 1943 refuza încă ideea expatrierii definitive deoarece "nu am inima suficient de împietrită ca să renunț la românism pentru o altă cultură " și declara ritos că: "Fără neamul meu, nimic nu mă mai interesează în istorie ". (10 august 1943), peste doar
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
Dacă la 10 august 1943 refuza încă ideea expatrierii definitive deoarece "nu am inima suficient de împietrită ca să renunț la românism pentru o altă cultură " și declara ritos că: "Fără neamul meu, nimic nu mă mai interesează în istorie ". (10 august 1943), peste doar căteva luni, la 25 noiembrie în același an, ajungea la concluzia că "Am încheiat " " pe planul științific și eseistic " etapa românească. E riscant, dar și rezultatele vor fi considerabile. Cred că am de spus ceva mare. Ideile
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]