481 matches
-
(n. 7 decembrie 1817, Marpod, azi în județul Sibiu - d. 18 mai 1888, Sibiu) a fost un om politic, consilier aulic al Transilvaniei, membru fondator (1871) și președinte (1874-1888) al Băncii Albina din Sibiu, președinte al ASTREI (1875-1877). S-a născut într-o familie de țărani liberi (neiobagi) din comuna Marpod, scaunul Nocrich. A urmat școala elementară la Marpod, apoi școala
Iacob Bologa () [Corola-website/Science/335518_a_336847]
-
timp după aceea în cel de consilier la Guvernul Transilvaniei din Cluj. A fost decorat prin decretul imperial din 1 decembrie 1864 cu ordin imperial austriac Coroana de Fier cl. a III-a, apoi în 1865 a fost numit consilier aulic la Cancelaria Transilvăneană (secția juridică) din Viena, forul judiciar suprem pentru Ardeal. În această ultimă calitate, a desfășurat o bogată activitate, împreună cu A. Mocsonyi, Dimitrie M. Moldovan, Petru Dobran și alții, pentru ridicarea Episcopiei Ortodoxe a Ardealului la rangul de
Iacob Bologa () [Corola-website/Science/335518_a_336847]
-
domnit în Moldova sub numele de Despot Vodă. Astfel, în 1555, grecul Iacob Heraclid a fost primit de împăratul Carol al V-lea, care l-a investit cavaler și conte palatin, iar arborele său genealogic a fost legalizat de cancelaria aulică. De altfel, chiar presupusul Nicolae Basarab fusese adăpostit la curtea lui Despot Vodă în 1563, la recomandarea Habsburgilor, pentru a-i facilita ascensiunea pe tronul Tarii Românești, ca o etapă a aceluiași plan de tutelare politică a întregului teritoriu extracarpatic
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]
-
boieri, protectori de pe lângă Înalta Poartă - și domnul Moldovei Mihai Racoviță, pe de alta. "" poate fi înțeleasă doar cunoscând cheia („scara”). Cartea a fost scrisă la Constantinopol,în anul 1705. Manuscrisul scrierii a fost cumpărat de la urmașii lui Cantemir de către consilierul aulic Nicolae Bantîș-Kamenski și a intrat în 1783 în posesia Arhivelor Ministerului de Externe din Moscova. Titlul complet al scrierii cunoscute îndeobște ca "Istoria ieroglifică" este "Istoriia ieroglifică în doasprădzece părți împărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
ale țării”, iar acest aspect a fost sesizat și de A.D. Xenopol și Aurelian Sacerdoțeanu. Primele referiri scrise la antichitățile romane de pe teritoriul României datează din secolele al XV-lea și al XVI-lea, fiind făcute de Antonius Bonfinius, istoriograful aulic al regelui Matei Corvin, și de umanistul Nicolaus Olahus. De altfel, Corvin și tatăl său Iancu de Hunedoara, la fel ca și alți nobili și principi ai Transilvaniei au adunat sculpturi, inscripții și alte artefacte antice, care, astfel, au fost
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
jur. A lăudat cu multă iscusință frumusețea grădinii. Dar, în general, avea mintea și mai rătăcită decît atunci cînd era singur cu mine. Conz se străduia să-i amintească lucruri din trecut, dar degeaba. Odată i-a zis: "Domnul consilier aulic Haug, de care cu siguranță vă amintiți, a scris de curînd un foarte frumos poem." Iar Hölderlin, dus pe gînduri, ca de obicei, și neatent la ce i se spunea, a răspuns: "A făcut o poezie?" Conz a rîs din
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]