1,492 matches
-
el sub șa are... măgarul. Unuia care-i cântă-n strună nevesti-sii De ce îi cântă Gheorghe-n strună Nevesti-sii (de-un an, aproape), Aflat-am asta de vreo lună: Nu știe a cânta... la clape. Referință Bibliografică: CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI... EINSTEIN) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
scriitorilor aromâni" pare limitată. Contextul cultural este mult mai vast. Dar conceptul unei unități integrale a romanității românești, la nordul și la sudul Dunării, a fost inculcat celor din Peninsula Balcanică de către aceeași renaștere națională care, pornind din Transilvania, sub auspicii catolice mittel-europene, i-a trezit și pe cei din Moldova și Muntenia. Se construia ideea românofoniei, apărea noțiunea de dialect (daco-român, macedo-român, meglenoromân). Idiomele locale aromânești (ca și �meglenoromâna") se integrau în limba română comună. Aromânii (�Macedo-Românii") ca și �Megleno-Românii
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
neghina, Chișinău, 2002; Criticul literar Nicolae Manolescu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Paul Goma, Scrisori întredeschise. Singur împotriva lor, Oradea, 1995, Jurnal pe sărite, București, 1997. Traduceri: Romain Gary, Ai toată viața înainte, București, 1993; Omaggio a Dinu Adameșteanu. Studii istorice sub auspiciile Academiei Române, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare); Luigi Accattoli, Karol Wojtyla - omul sfârșitului de mileniu, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999; Renzo Allegri, Padre Pio. Anul speranței, Cluj-Napoca, 2001; Raymond Queneau, Zazie în metrou, pref. Luca Pițu, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Un
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
pacea într‑o zi, ar fi fost mai presus de înțelegerea lor!/ Aceste triburi au fost alungate pentru ca toate tainele lui Cristos/ Să fie săvârșite de ele, până la sfârșitul lumii./ Celelalte au fost zămislite de ticăloșia a doi frați,/ Sub auspiciile lor, ele au luat calea uciderilor./ Oare nu au fost risipite cu dreptate aceste făpturi pătate de sânge?/ Dar ele se vor aduna din nou în tabără din pricina tainelor./ Atunci cele spuse de Lege se vor împlini neîntârziat:/ Cristos cel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1954, sub patronajul Rectoratului Universității din Sao Paulo, un ciclu de conferințe publice. A tipărit două broșuri: Cultură din România între ciocan și secera (1950) de Niculae Dumitrescu și Impresoes do Brasil (1955) de N. Petrescu Comneni. În 1951, sub auspiciile societății, N. I. Păltinișanu editează cea dintâi publicație în limba română din Brazilia, „Căminul”, revista trimestriala, la care colaborează poeți și prozatori stabiliți pe continentul american. S.C.R., îndrumătoare a vietii culturale românești în Brazilia, trece în 1957 atribuțiile sale Societății Sf.
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
1902), rod al eforturilor militante ale tinerilor, care vor dispune de acum înainte de un organ de presă reprezentativ. În 1918 societatea își întețește lupta pentru organizarea sfaturilor și gărzilor naționale românești, iar după Unire își continuă activitatea la Cluj, sub auspiciile nou-înființatei universități românești. În 1922 se editează revista „Lumea universitară”, în care a semnat și Lucian Blaga. Un moment de reviriment îl constituie acțiunile din 1946 conduse de studentul în medicină Valeriu Anania, pentru ca, în scurt timp, autoritățile comuniste să
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
limba franceză la Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1918-1928) și în continuare la București. Preferat al lui Al. Macedonski din ultima generație de discipoli, S. intră în cenaclul acestuia. Debutează, sub pseudonimul Adrian Alexandru, în 1904, la „Pleiada”, aflată sub auspiciile marelui poet, pe care îl cunoscuse în 1903. După război, la reapariția „Literatorului”, în 1918, S. devine prim-redactor al revistei. Alcătuiește unicul număr (4 aprilie 1912) al publicației „Grădina Hesperidelor”, iar la Arad înființează și conduce revista „Salonul literar
STAMATIAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289848_a_291177]
-
să ne orientăm; eram ca și orbi, neștiind Încotro să ne Îndreptăm pașii. Am lăsat caii să ne conducă după propriul lor instinct, dar nici ei nu știau Încotro s-o apuce. În mijlocul acestei situații disperate, steaua mea norocoasă - sub auspiciile căreia m-am născut, poate, și care adeseori m-a Îndrumat În clipele de cumpănă - străluci din nou. La oarecare depărtare de noi am zărit lumina unui mic foc și, prinzând curaj, ne-am Îndreptat Într-acolo; dar flăcările se
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii”. Director: Mircea Ispir. Revista este editată sub auspiciile Asociației Generale a Învățătorilor din România. Rubrici: „Note-Informații-Polemici”, „Însemnări”, „Bazar”. Colaborează cu versuri N. Bocșa, Em. Papazissu, D. I. Pietrari, G. Bobei, V. Copilu-Cheatră, G. Roiban, iar cu proză Ion Dongorozi, Mihai Spiridonică, Mihail Lungianu, Șerban Nedelcu. S.n. include sporadic articole
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
1877, Idei fugitive de industria de casă și de industria mică, 1877, Portul național la poporul nostru românesc, 1889). T. a publicat numeroase materiale ce interesau Muzeul Astrei, a reflectat preocupările legate de Enciclopedia română, care începuse să apară sub auspiciile societății. Acțiunile Societății pentru Fond de Teatru Român sunt, de asemenea, popularizate. Profilul revistei este, astfel, cel de cronică a activității Astrei și de publicație având un caracter enciclopedic. Apar articole de economie (datorate agronomilor Ștefan Pop și Ion Ionescu
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
poziționări ale nu puținor istorici de partea ori contra sublinierii binevenirii „soluției Hohenzollern la Tronul României”, mai larg spus a soluției monarhice pentru statul român. După ce, În timpul lungii domnii a lui Carol I, discursul prevalent panegiric s-a menținut sub auspiciile „tribunei de 10 Mai”2, contribuțiile <ref id="2">2 Comentarii la Gh. I. Brătianu, Politica externă a lui Cuza Vodă și dezvoltarea ideii de unitate națională, În Revista istorică română, vol. II, fasc. 2, București, 1932, p. 113 și
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
larg istoricul zilei de 10 Mai: urcarea pe tron a prințului Carol (1866), independența și neatârnarea față de Turcia (1877), proclamarea României ca Regat (1881), insistând pe rolul cadrelor didactice În sădirea sentimentelor patriotice În rândul tinerei generații . În București, sub auspiciile Ministerului Instrucției publice și al Cultelor, serbarea școlară de 10 Mai era organizată la Ateneu, manifestările fiind onorate cu prezența M. S. Regele și M. S. Regina, precum și a ministrului Instrucțiunii. Corurile școlilor secundare de fete și de băieți, sub
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
să ofere asigurări În legătură cu bunele sale intenții și dorința menținerii statu-quo ului În Balcani <ref id="173"> 173 V. Cristian, Politica externă..., În loc. cit., p. 279. </ref>. La Începutul secolului XX, politica externă a României era situată În continuare sub auspiciile alianței cu Puterilor Centrale, reînnoită În 1903, după eșuarea propunerii premierului D. A. Sturdza de a Încheia tratate directe cu fiecare din membrii Triplicei. Este perioada În care factorii responsabili de la București urmăreau cu atenție evoluția evenimentelor din Balcani, promovând o
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
lucrurile, dar tot atunci s-a produs și schisma curriculară dintre „cultura umanistă” (trivium) și „cultura realistă” (quadrivium). Educația estetică a fost restrânsă la cea umanistă - dar chiar și acolo a fost marginalizată. În școala americană, care a debutat sub auspiciile utilitarismului și pragmatismului, educația estetică pur și simplu a fost uitată. Abia la jumătatea secolului XX, pedagogii americani i-au înțeles virtuțile - o înțelegere ciudată însă. În anii ’80, unii teoreticieni au început să susțină că, de fapt, „curriculumul este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
70, a suferit modificări substanțiale, pe care vom încerca să le redăm succint într-un viitor capitol. La nivel internațional, este semnificativă constituirea, încă din 1960, a IFIP (International Federation for Information Processing = Federația Internațională pentru Prelucrarea Informațiilor), creată sub auspiciile UNESCO, care reunește cadrele didactice și alți specialiști (sau alte grupuri naționale) preocupați de prelucrarea informațiilor. Din ea fac parte organizații din 58 de țări sau regiuni. Numărul de specialiști membri ai IFIP depășește 3.500. Activitatea tehnică a IFIP
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
1997 Premiul Opera omnia al revistei „Ateneu”, iar în 2001 Ordinul „Serviciul credincios” în grad de Cavaler și Ordinul „Pentru merit” în grad de Comandor. Încă de la începuturile sale literare, P. pătrunde în ambianța cenaclului Sburătorul, formându-și personalitatea sub auspiciile lui E. Lovinescu. În Aqua forte (1941) Lovinescu mărturisea că, de la primele pagini pe care tânăra le-a citit în cenaclu, a trăit „momentul în adevăr al deschiderii la viață a unui talent”. Paginile făceau parte din primul roman, Bogdana
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
de informate note explicative și de traducerea pasajelor scrise de critic în limba germană. Din același devotament pentru maestru au ieșit edițiile Istoria contimporană a României (1866-1900) (1925) și Critice (I-III, 1926-1930). Colaborator la Dicționarul limbii române realizat sub auspiciile Academiei Române, scrie și articole despre ortografie și gramatică și întocmește, împreună cu I.-A. Candrea, Mihail Dragomirescu sau cu Nicolae Cartojan, manuale de limba și literatura română pentru gimnazii și licee. Preocupat intens de educație, transpune în românește Lienhard und Gertrud
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
activează și profesorii spanioli Antonio Tovar, José Beltran de Heredia, Francesco Elias de Tejada, Manuel García Blanco. Din 1951 face parte din comitetul de redacție al revistei „Destin”, unde îi apar studii și eseuri pe teme istorice și culturale. Sub auspiciile Asociației Hispano-Române și ale Seminarului de limbă română de la Universitatea din Salamanca, au loc, din inițiativa lui, „Săptămâna juridică românească” (1949), numeroase conferințe cu tematică literară și culturală - Santiago Montero Diaz, Gândirea filosofica și istorică a lui Lucian Blaga (1950
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
din ianuarie 1913 până în 21 august 1916 și de la 2 februarie 1920 până la 1 octombrie 1940. Director fondator este N. Iorga. Pe frontispiciu este înscris motoul „Prin lege la dreptate. Prin lumină la fericire.” Publicația se găsește din 1932 sub auspiciile Ligii Culturale și „servește ca organ al Comitetului Central Executiv al Ligii în rapoartele sale cu secțiunile și membrii ei, precum și ca revistă pentru răspândirea culturii”. În articolul La drum nou (1/1932), N. Iorga anunță: „Foaia aceasta pentru popor
NEAMUL ROMANESC PENTRU POPOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
instituției. Colecțiile sunt alcătuite din manuscrise, corespondență, documente, cărți vechi și cărți rare, românești și străine, presă, stampe și fotografii, artă plastică și decorativă, mobilier etc., legate de viața și activitatea unor personalități ale vieții culturale românești. Din 1990, sub auspiciile Muzeului se editează revista „Dacia literară”. Casa „Vasile Pogor” este sediu central și filială muzeală, având ca obiect literatura română modernă și contemporană, cu precădere perioada marilor clasici și a societății Junimea. Edificiul, datând din 1850, a fost locul în
MUZEUL LITERATURII ROMANE DIN IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288340_a_289669]
-
lui D. Popovici, care caută să plaseze literatura națională într-un context comparatist mai larg. Teza de doctorat aduce numeroase exemple de influențe venite dinspre preromantismul englez, german, maghiar și italian, autorul dovedind o bună stăpânire a mijloacelor comparatismului. Sub auspiciile lui Ion Breazu și D. Popovici, colaborează la redactarea Bibliografiei literare inițiate de „Dacoromania”, fiind apoi cooptat de aceștia în Secția de istorie literară și folclor de la Institutul de Istorie Literară și Folclor din Cluj, unde este încadrat efectiv în
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
lunar din 1 noiembrie 1937 până în 1 noiembrie 1938. Subtitlurile publicației sunt, succesiv, „Versuri și critică”, „Revistă de literatură”, „Literatură și artă”, „Itinerar artistic și literar”. Director este Iorgu Tudor, iar ca redactor-șef figurează Sergiu Matei Nica. Editată sub auspiciile Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, P. își propune să promoveze „elementele basarabene valoroase”, acordă o atenție deosebită tinerilor scriitori și comentează viața literară din Basarabia într-o serie de articole, cum ar fi Literatura basarabeană de azi de Mircea Streinul
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
atunci are o mutație de existență și preocupări. Renunță la vocația de romancier, deși scrisese un roman în care povestise tribulațiile disponibilităților sale, și se preocupă de religiile extrem orientale, după ce se stabilește definitiv în Occident” (Virgil Ierunca). Debutează sub auspiciile lui E. Lovinescu, pentru care, de exemplu, Omul gol (1936) e „o strălucită culegere de nuvele [...] ce-l situează [...] printre continuatorii literaturii psihologice a Hortensiei Papadat-Bengescu, cea mai mare ce există în românește”, iar în romanul Monstrul (1937) criticul remarca
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
E un veșnic opozant, așa cum singur mărturisește, cu semeție de „martir”. Îl inspiră, neîndoielnic, „iubirea de patrie și de adevăr”, dar îl întărâtă, poate, și gândul neîmplinirii unei vocații politice care în zilele Unirii păruse că se manifestă sub promițătoare auspicii. Satira va fi deci pentru el o revanșă, trădând și nevoia de popularitate. Altfel, funcțiile pe care le-a avut de îndeplinit de-a lungul vremii sunt mai puțin importante: inspector în Regia Monopolului Tutunurilor (1872-1875), director al „Monitorului Oficial
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
din perspectiva sa, diferită de a zelatorilor lui Horia Sima, și întemeiază periodicul „Orientări” (1950-1965) și Editura Armatolii. P. scrie poezie în dialect, inclusă parțial în Mică antologie aromânească, pe care o editează în 1952, la Freiburg im Breisgau, sub auspiciile Bibliotecii Române de aici. Antologia este alcătuită pe scheletul celei din 1922 a lui Tache Papahagi și reunește autori vechi și mai noi, precum Constantin Belimace, George Murnu, Nicolae Batzaria, Nuși Tulliu, Marcu Beza ș.a., iar în cea de-a
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]