2,756 matches
-
la putere, scrisul ca sfărîmare a dogmei că exist simplu și aparent". Acesta este momentul care deschide perspectiva unică a prozelor din carte, realizînd unitatea ei romanescă; Gheorghe Crăciun nu scrie treisprezece "nuvele", ci tot atîtea fragmente dintr-un "roman autobiografic" în care obiectivul esențial este reconstituirea veridică a procesului devenirii scriitorului (omul "ridicat la putere"), trecerea ființei din structura existenței sale cotidiene într-un regim textual. Iar prima țintă a scriitorului este viața omului; fapt remarcat și altădată, proza generației
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
a majorității reușitelor și eșecurilor. Și pentru că a dorit să-și lămurească destinul său de interpret și pedagog într-ale percuției, un destin deosebit de dens în evenimente, Alexandru Matei a pus de o carte cu caracter, nu de puține ori, autobiografic: Game: 100 concerte, întrebări, răspunsuri (Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2007). O carte ce adăpostește fișele primelor o sută de reprezentații ale unui ansamblu cameral emblematic pentru viața concertistică bucureșteană și nu numai. Iar pentru că fișele în sine aveau
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
cu o de asemenea amânată carte a lui Doris Lessing, "The Sweetest Dream" (aș fi citit-o încă de-acum cinci ani, când a apărut, dar mi-am procurat-o abia acum. Sunt extrem de curios cum a rezolvat uriașele probleme autobiografice transpunându-le în regimul ficțiunii. Cartea ar fi trebuit să fie partea a treia a memoriilor sale - după "Under My Skin" și "Walking in the Shade - pe care n-a mai avut îndrăzneala să le aducă la zi, de teama
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
pe autobiografie. Una din temele și tendințele dominante ale acestui teritoriu al prozei lui Paul Goma este tentativa de recuperare (sau măcar de regăsire) a inocenței, a iubirii și a prieteniei, a solidarității umane în fața suferinței. La temelia întregului ciclu autobiografic stau amintirile din cea mai fragedă copilărie transcrise în romanul Din calidor. Inocența contrariată a copilăriei devine o altă sursă definitorie pentru proza lui Paul Goma, pe lângă experiența infernului revoltei politice, care părea, până la un punct, să-i ocupe complet
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
vorba de o literatură directă în contestație și protest, bazată pe un tip particular de reacție la existență. Viața lui Paul Goma a fost constrânsă de împrejurări să intre în zona politicului. O astfel de literatură, alimentată din inepuizabilele resurse autobiografice, venea în întâmpinarea așteptării cititorului actual. Dar, pentru a-i judeca valoarea, nu are nevoie de acest punct de sprijin. Între timp, orizontul de așteptare s-a schimbat în privința politicului. Modul unanim de receptare continuă să privească și să aprecieze
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
poți fi decât anticomunist. Cazul Paul Goma (notoriu altădată) și literatura lui sunt victimele acestui fenomen de uzură (adică de uzualitate și banalitate) a anticomunismului. S-a dus gloria de a fi fost anticomunist, pentru că anticomunismul s-a oficializat! Romanul autobiografic Din calidor ne face să înțelegem cum a putut deveni cineva anticomunist încă de la instaurarea comunismului în România. Aceasta e partea pozitivă, o cazuistică de istorie trăită în împrejurările cele mai dramatice, când nu doar identitatea îți este pusă în
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
foarte evidente, unul în "Cronica mică" (reluat identic ulterior), altul în "Cronica Mare". În capitolul Salata, referitor la aspecte sociale din 1923, apare ca personaj căpitanul Dumitriu (poate că nu e inocentă coincidența cu numele autorului, deși în 1955 aspectul autobiografic vizat ne apare anticipativ: în 1958, Petru Dumitriu se va căsători cu Irina Fotino, născută Medrea, ilegalistă, după ce, în 1957, divorțase de Henriette Yvonne Stahl). Căpitanul Dumitriu este persecutat (mutat disciplinar într-un alt regiment) de generalul Cilibia, sub acuzația
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
unele suportând amendamente sau retușuri, cert este că exegetul reușește să facă o bună descriere a operei scriitorului și nu se înșeală în problemele de fond. Cu privire la ultimul roman al tripticului (Jocurile Daniei), criticul insistă asupra detaliilor privitoare la fondul autobiografic care l-a generat (relația scriitorului matur cu o tânără de 19 ani), împrejurare care justifică publicarea sa postumă la o dată destul de târzie. Dincolo de aceste detalii, exegetul emite aprecierea că personajul feminin din romanul care încheie seria (dacă scriitorul nu
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
prozator: în proză, el marchează o adevărată apariție aurorală. înainte de Negruzzi, nu aveam ceea ce se numește "proză literară", în sensul modern al cuvîntului; o avem doar o dată cu el. Trecerea de la narațiunea semi-medievală, de la relatarea de tip cronicăresc și de la fragmentul autobiografic primitiv la proza de ficțiune se petrece în literatura română datorită lui Costache Negruzzi. Distanța - uriașă și astăzi ușor perceptibilă - dintre prozatorul nostru și cei care l-au precedat poate fi măsurată prin cîteva trăsături stilistice fundamentale. Negruzzi este cel
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Al. Săndulescu După ce ajung în Italia, în urma fugii dramatice și spectaculoase din România, eroii romanului autobiografic al Piei Pillat-Edwards Zbor spre libertate, Andrei și Tina Cosmin, ies din ficțiune și revin la numele lor de persoane reale: Mihai Fărcășanu și Pia Pillat. Cum s-a desfășurat viața lor după 1946, când au aterizat la Bari, aflăm
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
ca pe niște ciumați. Mă simt ca un lepros prin consulatele lor, căci tot român sunt și povara României, pe care o iubim fără margini, nu este ușoară" (1955). O stare de spirit asemănătoare o regăsim și în romanul (transparent autobiografic) Agonie fără moarte al lui N. I. Herescu. Ajungând să-și dea seama de zădărnicia eforturilor sale, decepționat de fricțiunile emigrației "măcinată de interese meschine, incapabil să se acomodeze unei lumi în care intransigența sa extremă era rău văzută, Mihai Fărcășanu
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
ia argumentele, nici acelea convingătoare, mai mult din literatura de ficțiune și comportamentul ambiguu al personajelor din Kyra Kyralina sau Neranțula și mult mai puțin din afirmațiile scriitorului, privitoare la mamă, cuprinse în volumul din 1925, Trecut și viitor. Pagini autobiografice. Am recitit aceste mărturisiri, intrând în cutele lor cele mai adânci, spre a recunoaște măcar urme emergente ale clasicului complex oedipian și acela discutabil. Textele mă obligă să mă distanțez de pledoaria lui Pandrea, plină de paranteze interesante, întrucât pledantul
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
risipitor, ca orice fire demonstrativă. Conduita și actele unei astfel de personalități afective sunt reacții determinate nemijlocit de un complex definitiv constituit, după succesive frustrări de ordin material, cu debutul în copilărie. Amintirile lui Panait Istrati, toate mărturiile cu caracter autobiografic adunate de Al. Talex în volumul Cum am devenit scriitor, au o puternică marcă sentimentală, cu o unică notă dominantă. Ca să dăm un nume acestei tensiuni psihice, am putea să-i spunem complexul sărăciei. Acesta îi structurează personalitatea și este
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
mai bine de o jumătate de secol mai înainte, prin anii '30. Cum persoanele implicate și evenimentele comentate țineau de meleagurile natale, la bătrînețe, înaintea sfîrșitului pe care și-l simțea aproape, Mintonia găsise mai potrivit să nu lase notațiile autobiografice în țara de adopție, propriilor copii, rupți demult de rădăcinile lor sarde, ci nepoatei Itriedda, de care se despărțise cînd aceasta era de o șchioapă. Este o poveste într-adevăr sardă de iubire, de vendetta și haiducie, de care odată cu
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
amăgiri, vești rele și speranțe năruite. Șase ani mai tîrziu, senescența și confesiunea rămîn la fel de prezente în creația scriitoarei pentru că Moral Disorder (Ed. Doubleday, 2006), ultimă culegere de (unsprezece) povestiri ale canadiencei, este tocmai așa ceva: o retrospectivă cu puternice tente autobiografice a unei vieți oarecum diferite de ceea ce ne-am putea aștepta de la o scriitoare catalogată ca fiind feministă; o selecție de întîmplări și evenimente din cadrul unui destin care, fără a fi spectaculos, nu plictisește niciodată, dar mai ales un bilanț
Toți devenim povestiri by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/9713_a_11038]
-
obișnuiți, ca mine și ca tine. Și nu poți refuza unora dintre ei admirația și simpatia ta, iar altora, compasiunea pentru destinul lor dramatic. Nu dezmint că personajele pe care le-am însuflețit aici au și niscaiva influențe ale mele, autobiografice. De fapt, tot ceea ce vei citi tu, suflet bun, este doar reprezentarea simțămintelor mele pe hârtie, așternută după putere și talent. Am scris ceea ce am scris, iar asta mă face fericit. Și fericirea mea nu-i fericirea altora, precum nici
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cuprins în volumul său de debut, „La lumina candelei”, care reunește un număr de 30 de povestiri, unele de mică întindere, altele de mai mare întindere, dar care, deși separate, pot fi privite unitar, ele având același filon, am spune, autobiografic, fiind, de aceea, asimilabile, memorialisticii, gen fără pretenții prea mari stilistice, de aici, poate, oralitatea lor evidentă, care ne duce cu gândul, că autoarea, având în vedere mărturisita-i credință, săvârșește în aceste pagini o amplă și smerită spovedanie, căutând
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
profund caracter educațional. Revine discursul asupra Poruncii a VIII-a din Decalog, „Să nu furi!” (Ieșire 20, 15), însă, de astă dată, în alt registru. „Ești oarbă!” - dispută teologică de mare profunzime, demnă, întru apărarea dreptei credințe. „Incendiul”: importantă scriere autobiografică; sensibilitatea autoarei se vede încă de la acest episod relatat în povestire, petrecut în copilăria acesteia. Privirea prin gaura cheii ușii bisericii părăsite a satului, ca o privire de aici către dincolo, din spațiul profan către cel sacru, amplifică sentimentele copilei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
apreciată, încoronată cu merit, și recompensată cu imensa încredere, a întregii Rusii. Stareța - mamă dulce! Chiar așa o voi reboteza, și ca eroină: STAREȚA. Pentru că, se potrivește de minune, din punctele de vedere esențiale ale unei asemenea povestiri. Voi puncta, autobiografic, despre dânsa, doar, că, trăise o copilărie ca vai de ea. Niciodată n-a știut ce înseamnă fericirea; nici mulțumirea de sine, măcar; nici mila cuiva; cu atît mai puțin mângâierea. Ea a trecut prin viață, până la etatea de treizeci
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Hm... Alt element de derută : titlul. Ai crede că scriitorulactor vrea să pună-n pagină un crîmpei de istorie teatrală. Dar după lectura opului, realizezi că e vorba doar de memorii, În dulcele stil clasic. În fine, straturile acestei tarte autobiografico/teatrale ne duc, la distanță de cîteva rînduri, dintr-un sătuc din Basarabia (unde s-a născut actorul), la Paris (unde și-a petrecut ultimii ani de viață) ; de la Teatrul Municipal, pe un șantier de reeducare; de pe băncile Institutului de
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
să fiu și să-mi fiu utilă. Lectura aceste cărti, va fi deosebit de captivantă și va cuprinde un amalgam de idei și concepte, care pot să vă umple timpul într-un mod relaxant și plăcut. Nu este neapărat un roman autobiografic sau un model teoretic de urmat, dar cu siguranță este o viață trăită tumultuos până la un anumit punct al timpului. Tot ce cuprinde această carte, este scris cu deosebită acuratețe și sinceritate, cu intenția de a ajunge la inima presupusului
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
înlocuiesc propoziția NU M| SIMT BINE, cu propoziția M| SIMT BINE. Doar am eliminat un NU și ușor-ușor, toată viața mea s-a îmbunătățit considerabil. Cum am ajuns la acest rezultat? Am să vă povestesc în următorul capitol, care este autobiografic, considerând firesc să știți, bineînțeles dacă doriți! DOAR EU {I TRECUTUL MEU ACCEPTAT {I VINDECAT! Câtă răbdare îți trebuie să înțelegi cine ești și ce vrei de fapt? Câți ani îți trebuie ca să înveți din lecțiile și suferințele vieții? Câți
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
intra în noaptea wagneriană a intrigilor malefice. Era Scarpia, compunea bigotismul dar insinua perfidia erotică. Nu știu, pe scenă, un Amonasro mai credibil decât el. Juca pe Tonio, rostea prologul operei "Paiațe" ca pe o confesiune. Putea să fie și autobiografică. în fine, când era Marcello, se simțea cât de autentic îi este cultul pentru prietenie. După peste 40 de roluri și aproape 30 de ani de carieră (dintre care 10 ca solist permanent angajat la Opera din Hamburg), David Ohanesian
La despărțirea de un mare artist by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/9170_a_10495]
-
a fi un produs al fanteziei dezlănțuite, Adela pare mai mult o plăsmuire cu miză teoretic-demonstrativă, un fel de mise en scene a aforismelor din Privind viața și a reflecțiilor teoretice din Creație și analiză. Pe de altă parte, rădăcinile autobiografice ale ficțiunii nu pot fi nici ele cu totul neglijate, în ciuda efortului exegetic depus de unii comentatori pentru a ne convinge că opera poate trăi foarte bine și singură. Divorțul acesta irevocabil nu avea cum să fie pe placul lui
Critica analitică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9204_a_10529]
-
luat atîtea premii la Televiziune cu piese inspirate din viața de zi cu zi. Sigur n-o să le convină nici de-oi lua premiul Nobel, dacă vor fi tot ei. Va trebui, în viitor, să-mi pun și problema, oarecum autobiografică, a modului cum e privit scriitorul contemporan... Privit de cine?! De oameni care și-au făcut studiile în fugă, dorind să aibă doar acoperirea legală a postului ce-l ocupă ? Și care, în cursa lor rapidă, ignoră copacii de dragul pădurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]