689 matches
-
într-un singur sens (ecran-telespectator, scenă-spectatori); După numărul participanților și relațiile dintre ei: * Intrapersonală (dialogul interior) emițătorul și receptorul nu sunt diferiți, comunicarea nu depinde de canal; * Interpersonală (diadică) - presupune doi participanți, obiectivele ei fiind influențarea opiniei sau atitudinii celuilalt, autocunoașterea, descoperirea lumii exterioare prin dialog, stabilirea și menținerea relațiilor; De gruppresupune mai mult de doi participanți (grupuri mici); * Publică presupune un emițător unic și un grup de receptori, principiile și regulile sale fiind stabilite de retorică; * De masăemițătorul este instituționalizat
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
majoritatea filosofilor, că o condiție sine qua non a cunoașterii de sine este însingurarea. Încă la începutul Meditației I-a el menționează condițiile pe care și le-a asigurat în prealabil, cu precauția ce-l caracterizează, pentru desfășurarea procesului de autocunoaștere: .) În această singurătate absolută a descoperit Descartes că este “ceva ce gîndește” sintetizîndu-și apoi principiile filosofiei prime în răsunătoarea formulă ego cogito ergo sum. Iată că el a făcut un salt, inexplicabil oarecum, de la stadiul în care se considera pe
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Băncilă” cu obiectivele urmărite specifice unui colegiu - filieră vocațională. COMPONENTA ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ a avut următoarele obiective: difuzarea conceptului de orientare școlară și profesională și, respectiv, a implicațiilor sale; formarea capacității de identificare a intereselor/aptitudinilor; dezvoltarea capacității de autocunoaștere; augmentarea talentelor în scopul implicării în activități premergătoare alegerii profesiei; stimularea motivației de participare la diferite simulări de interviuri, autoprezentări etc.; formarea capacității de inserție socio-profesională. Aceste obiective au fost atinse prin activități concrete dintre care enumerăm selectiv: realizarea unor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
neadecvată; II. CONFLICTUL. MANAGEMENTUL CONFLICTULUI “ În lume sunt mai multe conflicte decât firele de nisip.” II.1. Introducere Procesul schimbării într-o organizație solicită atât managerul cât și personalul pentru a face față unor cerințe și unor probleme cum sunt: autocunoașterea, respectul de sine, identificarea unor puncte și persoane de sprijin. Chiar dacă schimbarea este acceptată de către membrii organizației ca necesară, nu este sigur că toți se vor implica la fel pentru că au niveluri diferite de înțelegere a necesității schimbării. Deși potrivit
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
ISTORIA ÎNTRE MIT ȘI ADEVĂR Înv. Geta Pricopi, Școala ,,Ion Ghica” , Iași Cea mai largă definiție a istoriei ca disciplină cognitivă ar putea fi aceasta: un instrument de autocunoaștere prin recurs la experiența Înaintașilor. Cunoașterea trecutului uman Întemeiată pe mărturii, cum se consideră În general, istoria urmărește a stabili adevăruri pe care le știe dinainte relative și care, totuși, rămân esențiale pentru umanitate. Istoria pretinde onestitate de spirit și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Geta Pricopi () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93560]
-
literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate că ilustratorului i se cere părăsire de sine întru descoperirea teritoriului literar... Nu, ilustratorul, ca și poetul, cunoscând se exprimă pe sine19. Într-un articol din 1984, Mihai Drișcu analizează desenele lui Ștefan Câlția inspirate de universul cărților lui
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
creșterea capacității de toleranță. O relație educativă autentică presupune disponibilitatea formatorilor de a iniția relații individualizate în dezvoltarea personală a elevilor în funcție de experiența trăirilor, modul lor propriu de a percepe, simți și trăi. Pe de altă parte, actul real de autocunoaștere al educatorului îl ajută să-și cunoască și să-și analizeze din ce în ce mai bine stările sufletești pentru a-și putea reprezenta mai bine stările sufletești prin care trece copilul, cât și consecințele psihologice (negative sau pozitive) pe
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința profundă de dragoste și de relație afectivă; - ale eului: nevoia de a ne stima și de a fi stimați de alții; cuprind trebuințele de autocunoaștere, de prestigiu, de identitate; - trebuințe de autorealizare: nevoia de a atinge propriul potențial creativ, de a obține performanțele de care credem că suntem capabili; - cognitive: nevoia de a ști, de a înțelege, de a învăța, de a explora, de a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
față de posibilitățile sale. Părinții trebuie să pretindă de la copil un progres școlar continuu, pe măsura posibilităților sale, dezvoltându-i astfel dorinț a de autoperfecționare, evitând astfel apariția frustrării și favorizând realizarea unui randament școlar mai bun. IV 3. Actul de autocunoaștere al institutorului/profesorului Cunoașterea de sine trebuie să constituie una dintre aptitudinile psihologice de bază ale profesorului, deoarece ea reprezintă principala condiție a prevenirii eventualelor conflicte între profesor și colectivul de elevi, a creării unui climat psihic normal și a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
recoltarea unui material extrem de bogat, precum și prelucrarea rapidă, mai ales când există răspunsuri precodificate la întrebări. Dezavantaje: Este posibilă apariția unor deformări subiective atât din partea experimentatorului, cât și a subiecților mai ales că această metodă se bazează pe capacitatea de autocunoaștere și autoanaliză. Este, de asemenea, posibil ca subiecții, chiar bine intenționați să furnizeze informații iluzorii, neadecvate în raport cu fenomenul investigat. METODA BIOGRAFICĂ (ANAMNEZA) Această metodă contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalității subiectului, dar și la explicarea comportamentului actual al
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pentru tratament, numite și terapii asociate, când nu și le însușește întrutotul tehnologic ca fiind proprii deși le regăsim cu ușurință în tradițiile populare și obiceiuri (chiar transbalcanice). Astfel, medicina ecologică utilizează pulsurile chinezești în diagnostic și/sau premoniția clarvăzătorului, autocunoașterea temporală (febră, greață etc.), o explicație a importanței anamnezei (dialogul cu cel suferind) pentru ambele orientări ale medicinii ce se cuplează la acest nivel de înțelegere indiferent de etnie, sex, adresabilitate și/sau apartenența socială a pacientului (clientului). Un alt
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pentru a accepta riscurile pe care le implică o relație deschisă și sinceră. 1.2. Dezvoltarea încrederii în sine Încrederea în sine nu este un scop în sine. De altfel, considerăm că numai o încredere în sine moderată, bazată pe autocunoaștere, pe recunoașterea atât a calităților cât și a limitelor proprii poate fi eficace. 38 40 Supraevaluarea potențialului propriu, ca și subevaluarea acestuia vor conduce la eșec. Sporirea încrederii în sine este un proces ciclic. În opinia noastră pașii necesari sunt
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
sau a relata sub întâmplări. Putem povesti astfel de lucruri deoarece știm ce s-a întâmplat și simpla cunoaștere a unui eveniment ne permite și ne inspiră să povestim despre el. În general, când povestim ceva din viața noastră, aprofundăm autocunoașterea deoarece descoperim semnificații tot mai profunde ale vieții prin intermediul procesului de reflectare și exprimare orală a evenimentelor, experiențelor și sentimentelor trăite. Întotdeauna se întâmplă astfel și poate tocmai de aceea simțim nevoia de a conferi sens, inteligibilitate și coerență vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
proprii celor care sunt dispuși și capabili să reflecteze asupra conținutului și evoluției acesteia: se obține o perspectivă mai clară asupra experiențelor și trăirilor personale, cu o importantă semnificație în viața cuiva; se ajunge la un grad mai mare de autocunoaștere, o stimă și o imagine de sine mai ridicate; se împărtășesc cu alții experiențe și trăiri interioare; a-ți povesti viața conduce la o stare de pace interioară, satisfacție și bucurie; împărtășirea povestirii vieții este un element central într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mare importanță. Cine sunt părinții noștri are o mare influență asupra a ceea ce vom deveni noi. Zestrea noastră genetică influențează, mai mult decât ne-am imagina, modul în care reacționăm la realitatea din jur. Poate fi foarte important, pentru o autocunoaștere autentică, să știm anumite lucruri despre familia noastră de origine. Cu cât știm mai multe despre ceea ce se întâmpla în jurul nostru la naștere, cu atât vom înțelege mai multe despre ceea ce am devenit. Poate ceea ce ne reamintim din contextul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
pe care l-am putea obține în căutarea acelor obiecte sînt adesea abstracte mai degrabă decît concrete. Narațiunile literare moderne au condiții care s-ar putea descrie în termenii obiectului, cu un oarecare grad de probabilitate, ca realizare, eliberare, fericire, autocunoaștere. Și încă rămîn pe dinafară povestirile de spionaj, povestirile "Vestului sălbatec”, romanțurile și povestirile polițiste unde se urmărește un anume obiect tangibil: un anume criminal sau un amant, un agent sau un document secret. În multe tipuri de narațiune modernă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
filozofie, cum vreți, profund atipică; și nu numai față de scrierile noastre „autohtone”, dar și chiar față de literatura În spațiul și În limba În care au apărut, o limbă, o psihologie mai rutinată decât a noastră În ironia ca formă a autocunoașterii, cu paradoxul ca logică a interpretării - a interpretării mai ales a acelor acte banale care rezistă analizei! - În „cinismul literar și metaforic”, necunoscut autorilor noștri, cel mai adesea spirite blânde și binevoitor de fantasmatice... (Când nu profesează naturalismul abrupt, forme
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe care Ștefan Gheorghidiu le considera sterile, fiindcă vorbele camarazilor lui nu se bazau pe experiența personală directă. Personajele din Marele zid însă teoretizează iubirea, dar o și trăiesc, făcând din ea, după modelele culturale, mod de cunoaștere și de autocunoaștere: "Anticiparea unei forme superioare a unei fericiri erotice posibile revine mereu cu încăpățânată insistență în cugetul nostru picurând exasperare și speranța de a deveni conform imaginilor promise de chemarea absolutului. Ceea ce suntem însă ne exasperează la gândul de a rămâne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un „dar” pe care doamna profesoară ni-l prezintă în forma unor amintiri de suflet, dar lasă deschisă poarta sufletului domniei sale și pentru debutul unor copii talentați. Pentru doamna profesoară Mariana Coteț Botezatu, scrisul reprezintă un proces de cunoaștere și autocunoaștere, un gen de „arheologie” a propriului tău trecut. Sunt multe aspecte din existența doamnei profesoare pe care evident le descoperim acum, însă un lucru îmi certifică ceea ce știam, intuiam și apreciam în egală măsură!
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
m-ar fi îndreptățit să sper la mai mult, nici eu nu îndrăzneam să aspir decât la cariera didactică în învățământul preuniversitar, pentru care mă pregăteau cei patru ani de facultate. Din realism, dar și în virtutea unui exercițiu autentic de autocunoaștere, îmi propunem să devin un cadru didactic eficient (modelele nu mi-au lipsit), să merg în fiecare zi cu entuziasm la școală, să-mi văd cu plăcere elevii și să-mi cultiv cât pot de mult pasiunile. După căsătorie, la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
standardizate de tip normative. Funcția este activată și de anumite componente ale examenelor naționale DE CERTIFICARE - recunoașterea statutului dobândit de către candidat în urma susținerii unui examen sau a unei evaluări cu caracter normativ - eliberarea de certificate, diplome MOTIVAȚIONALĂ - activează și stimulează autocunoașterea, autoaprecierea, valențele metacognitive în raport cu obiectivele procesului educațional stabilite de la început sau în funcție de obiectivele de evaluare comunicate anterior - feed-back-ul structurat din partea profesorului evaluator informal (oral) sau formal (sub forma rapoartelor, comentarii) DE CONSILIERE - orientează decizia elevilor și a părinților în funcție de nivelul
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
pe care le furn izează, autoevaluarea are un rol esențial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecății de 43 valoare pe care o emite profesorul și totodată are multip le implicații în plan motivațional și atitudinal, datorită necesității elevilor de autocunoaștere. Condițiile pentru formarea capacității de autoevaluare la elevi sunt: cunoașterea de către elevi a obiectivelor curriculare și de evaluare; încurajarea elevilor de a pune întrebări referitoare la modul de rezolvare a unei sarcini de lucru; stimularea evaluării în cadrul grupului; completerea unui
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
și în posturile superioare. În special, programele de ITE vor permite studenților să demonstreze că: TS1 pot dezvolta și conduce relații eficiente cu alții; TS2 pot comunica și raporta eficient atât oral cât și în scris; TS3 au capacitatea de autocunoaștere, autocritică și o înțelegere a educației ca un proces ce durează toată viața; TS4 pot folosi cercetarea, aduna dovezi și adopta o abordare rațională și critică în alegerea și luarea deciziilor; TS5 au sensibilitate la nevoile altora, respectând drepturile individuale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
de adaptare la situații noi; lucrul în echipă; interesul pentru dezvoltarea personală și învățarea continuă); - desăvârșirea personalității elevului prin îmbinarea cunoștințelor de cultură generală cu cele de ultimă oră din toate domeniile; - atingerea de către elevi a unui grad superior de autocunoaștere; ta liceului și cu evoluțiile previzibile ale mediului social; - armonizarea particularităților personalității elevului, a aptitudinilor și intereselor personale cu diversificarea masivă și continuă a domeniilor cunoașterii; - orientarea școlară și profesională a elevilor din clasele a VIII-a, în vederea continuării studiilor
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
formă de religiozitate „populară”. Tot în cheia religiozității populare se înscrie și efortul constant al Bisericii de „spiritualizare” a pelerinajului - în cazul nostru, a rândului de așteptare. Acesta din urmă este prezentat ca o probă a voinței, un efort de autocunoaștere. Biserica dorește o mai bună încadrare a „gestului” și corpului pelerinului, prin publicarea unor articole, flyere, emisiuni radio-tv în care este promovat un comportament „cuviincios”, recules, fără excese (inclusiv de natură emoțională). Se verifică observația lui A. Dupront, „gestul pelerinului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]