700 matches
-
profitabilității. Graficul se găsește în figura de mai jos. Forma curbei ne sugerează o dependență exponențială. Analiza de regresie rulată cu ajutorul programului SPSS ne permite să scriem următoarea ecuație. Mai departe, diferența dg’=g’'1g se exprimă ca funcție de rata autofinanțării R. Din graficul de mai jos deducem că este vorba de o dependență parabolică. Diferența o vom exprima ca funcție de rata îndatorării L. Curba care descrie cel mai bine această dependență pare a fi tot parabola. În sfârșit, diferența se
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
și profitul reținut pentru dezvoltarea firmei. Acest raport depinde de restricțiile formulate de fiecare actor - proprietari sau manageri - în parte, precum și de modul în care una sau alta din părți reușește să-și impună propriile restricții. Raportul dintre dividende și autofinanțare determină într-o bună măsură traiectoria întreprinderii, așa cum demonstrează modelele dezvoltate în capitolul al patrulea. În cadrul acestui capitol am construit două categorii de modele, pe care le-am numit generic modele de clasă A și modele de clasă B. Premisa
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
maxim de credite pe care i-l permit bancherii, în măsura în care sunt respectate următoarele două condiții: (1) circumstanțele interne și externe ale întreprinderii îi permit acesteia să susțină o creștere întrun ritm ridicat și (2) marja de profit permite acoperirea dividendelor, autofinanțării și a costului împrumutului. În acest fel ea poate maximiza rata de creștere a capitalurilor proprii. 4. Dacă, dintr-un motiv sau altul, întreprinderea nu se poate împrumuta la maxim, ea va trebui să determine acel volum al împrumuturilor care
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
împrumutului crește odată cu rata îndatorării, firma are posibilitatea să înlocuiască treptat capitalul împrumutat cu capitaluri proprii. Aceasta se realizează, pe de o parte, prin stoparea contractării creditelor și rambursarea celor existente, iar pe de o parte prin folosirea masivă a autofinanțării pentru investiții. 6. În cazul în care împrumuturile sunt foarte scumpe sau inaccesibile, o altă sursă posibilă de creștere este mărirea capitalurilor. Dividendele plătite ar putea fi foarte mici sau chiar nule în perioadele de expansiune, deoarece firma are nevoie
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
apeleze la resurse financiare externe atâta vreme cât marja de profit poate suporta ea singură investițiile. Aceasta se poate întâmpla atunci când creșterea are loc pe cale internă (după cum am văzut, această cale este caracterizată cel mai adesea de un ritm de creștere moderat). Autofinanțarea poate fi suficientă pentru a asigura creșterea și în situația în care firma se apropie de punctul de “echilibru final”, și rata sa de dezvoltare cunoaște o reducere. 9. Alegerea principalei modalități de creștere externă (împrumuturi sau majorări de capital
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
riscul maxim pe care aceștia sunt dispuși să și-l asume, disensiunile vor apărea mai devreme sau mai târziu. 3. Cu cât termenul pentru care se dorește maximizarea valorii întreprinderii (în condițiile restricțiilor impuse) este mai scurt, cu atât rata autofinanțării trebuie să fie mai mare. Această concluzie, care rezultă direct din model, o întărește pe una formulată în legătură cu modelele de clasă A: pentru a-și maximiza câștigurile globale acționarii vor trebui să renunțe o anumită vreme la o parte din
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
parte din remunerația cuvenită lor, răsplata venind mai târziu sub forma unor câștiguri majorate substantial (ca urmare a creșterii taliei și profiturilor firmei). 4. Este valabilă, desigur, și reciproca concluziei de la punctul anterior: cu cât partea din beneficiii rezervată pentru autofinanțare este mai redusă, cu atât acționarii vor trebui să aștepte mai mult pentru a-și atinge obiectivele, ca urmare a creșterii lente a firmei (mai cu seamă în cazul în care autofinanțarea constituie principala sau singura sursă de investiții). 5
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
anterior: cu cât partea din beneficiii rezervată pentru autofinanțare este mai redusă, cu atât acționarii vor trebui să aștepte mai mult pentru a-și atinge obiectivele, ca urmare a creșterii lente a firmei (mai cu seamă în cazul în care autofinanțarea constituie principala sau singura sursă de investiții). 5. Ritmul de creștere a valorii firmei depinde de doi factori: (1) partea din profit destinată noilor investiții (sau, ceea ce este același lucru, rata de creștere a fondurilor proprii ale firmei) și (2
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
adoptată de managementul întreprinderii. Introducerea acestei ipoteze (care corespunde în bună măsură comportamentului multor investitori din lumea reală) conduce la obtinerea următoarelor concluzii: 1. Există, pentru fiecare acționar, o rată optimă a dividendului (cu alte cuvinte, o rată optimă de autofinanțare), care determină, din punctul de vedere al acelui acționar, rata optimă de creștere a firmei. Această rată este cu atât mai redusă cu cât acționarul este mai puțin dispus la risc. 2. Pare a exista întotdeauna o limită superioară a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
determină, din punctul de vedere al acelui acționar, rata optimă de creștere a firmei. Această rată este cu atât mai redusă cu cât acționarul este mai puțin dispus la risc. 2. Pare a exista întotdeauna o limită superioară a ratei autofinanțării (cu alte cuvinte, nici un acționar nu va accepta coborârea dividendului sub o limită minimă - cel puțin nu pentru o perioadă prea lungă). Aceasta este de fapt o limită impusă ritmului de creștere al firmei, dacă autofinanțarea este principala sursă de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
limită superioară a ratei autofinanțării (cu alte cuvinte, nici un acționar nu va accepta coborârea dividendului sub o limită minimă - cel puțin nu pentru o perioadă prea lungă). Aceasta este de fapt o limită impusă ritmului de creștere al firmei, dacă autofinanțarea este principala sursă de expansiune. 3. Deasemenea, pare a exista o rată de creștere optimă “obiectivă”, care asigură maximizarea valorii întreprinderii. Poate că cea mai importantă contribuție a modelelor de creștere fără actualizare “perfectă” este aceea că pun în lumină
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
particulare ale respectivei întreprinderi. În ultimul capitol dezvoltăm o serie de modele econometrice care descriu evoluția unor variabile definitorii pentru procesul de creștere a firmei (cifra de afaceri, volumul activelor) în funcție de profilul financiar al acesteia (exprimat prin rata profitului, rata autofinanțării, rata îndatorării) și de unele caracteristici tehnico-economice (exprimate prin viteza de rotație sau rentabilitatea activelor). Întrucât în capitolul 5 am explicat în amănunțime mecanismele de cauzalitate care stau în spatele ecuațiilor ce descriu modelele dezvoltate acolo, nu vom reveni acum asupra
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ori s ar putea datora în bună masură condițiilor economice dificile). O creștere a profitabilității în viitor i-ar permite probabil firmei să adopte un ritm de creștere mai accelerat. 2. Pentru creștere este necesară deasemenea mentinerea unei rate a autofinanțării importantă. Per ansamblu, se constată că perioadele de “creștere negativă” coincid în mare cu perioadele în care autofinanțarea a fost redusă. 3. Împrumuturile au în general un efect pozitiv asupra evoluției vânzărilor; așadar, rata îndatorării poate fi mărită pe viitor
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
ar permite probabil firmei să adopte un ritm de creștere mai accelerat. 2. Pentru creștere este necesară deasemenea mentinerea unei rate a autofinanțării importantă. Per ansamblu, se constată că perioadele de “creștere negativă” coincid în mare cu perioadele în care autofinanțarea a fost redusă. 3. Împrumuturile au în general un efect pozitiv asupra evoluției vânzărilor; așadar, rata îndatorării poate fi mărită pe viitor dacă se va considera necesar acest lucru. Costul îndatorării va trebui totuși monitorizat în permanență și menținut în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
lucru. Costul îndatorării va trebui totuși monitorizat în permanență și menținut în limite rezonabile, pentru a nu afecta profitabilitatea. 4. Volumul activelor fixe este determinat în principal de volumul capitalurilor proprii pe de o parte (așadar, de profitul retinut pentru autofinanțare) și de amortizări pe de altă parte. 5. Creditele au un rol secundar în sporirea volumului activelor fixe la firma “X”. Dealtfel, volumul împrumuturilor pe termen mediu și lung reprezintă în toți anii mai puțin de 15% din împrumuturile totale
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
totale. Așadar, firma “X” a folosit creditele cu precădere pentru finanțarea activității curente. 6. Ritmul de creștere al imobilizărilor depinde în principal, așa cum era de asteptat, de rata de creștere a fondurilor proprii, adică, în ultimă instanță, tot de rata autofinanțării. Cercetarea realizată pe datele provenind din eșantionul de 14 întreprinderi cotate la Bursă a dus la desprinderea următoarelor concluzii suplimentare: 1. Cea mai importantă concluzie pare a fi aceea că profilul financiar al firmelor din eșantion nu mai explică în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
al treilea rînd, marasmul anilor 1970 are consecințe asupra regimurilor de acumulare de capital. Întreprinderile se văd constrînse să creeze un sistem de creștere rapidă. Trăsăturile acestui sistem sînt următoarele: a) întreprinderile se înțeleg să finanțeze investiția, dat fiind că autofinanțarea este insuficientă; b) creșterea ratei dobînzilor le reduce profitul; c) problematica inflației complică și calculul cîștigurilor scontate. Acest sistem nu va rezista în fața presiunilor conjugate ale (a) turbulențelor din sistemul monetar internațional, începute din 1971, (b) politicilor conjuncturale ale statelor
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
cu societatea cooperatistă, ar însemna oferirea serviciilor pentru membri la un preț cât mai apropiat de cel de cost și o maximizare a intereselor economice ale asociaților pe termen scurt. O consecință a unei asemenea repartiții este insuficiența mijloacelor de autofinanțare necesare cooperativei și imposibilitatea constituirii unui fond de rezervă. Pe termen lung capacitatea cooperativei de a oferi servicii mai bune va fi dependentă de acceptul membrilor de a contribui suplimentar la capitalul social și la acoperirea riscurilor inerente într-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Administratorii pot primi o indemnizație și compensații pentru munca prestată. Legea din 1967 a modificat profund esența cooperației, cooperativele comerciale dobândind o mare parte dintre capacitățile și posibilitățile societăților comerciale clasice, fiind avantajate din punct de vedere a capacității de autofinanțare și de penetrare pe piață comparativ cu cooperativele tradiționale. Această lege a fost criticată datorită concepției sale dualiste care a provocat ruptura mișcării cooperatiste în două părți. În prezent mișcarea cooperatistă franceză este prezentă în numeroase sectoare economice, fapt demonstrat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
întreprinderile cooperatiste pentru a continua să opereze pe piețele agroalimentare sunt legate de: insuficienta capitalizare a acestora, nivelul de îndatorare ridicat, cheltuielile mari de gestiune, relațiile cu piața, cu lumea bancară etc.. Toate acestea aveau efecte negative asupra capacității de autofinanțare a întreprinderii. Mișcarea cooperatistă din Italia este implicată în căutarea unor soluții de restructurare a întreprinderilor prin punerea la punct a unui sistem consorțional prin care să se pună în practică procesul de concentrare a acestora. Două dintre marile uniuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
idealul educațional (concepția despre om); - normativitatea socială (raportul libertate/autoritate și concepția despre disciplină). b. Resurse materiale: - spațiul de învățământ al sălii de clasă; - mobilier școlar; - materiale didactice și mijloace de învățământ. c. Resurse financiare: - bugetare: - cheltuieli materiale; - burse; - extrabugetare: - autofinanțare; - sponsorizări. d. Resurse umane: - capacitatea de muncă a cadrului didactic; - capacitatea de muncă a elevilor (capacitatea de învățare); - competențele manageriale ale cadrului didactic; - resursele comunității școlare a clasei; - structura familială a colectivului de elevi; - climatul organizațional al școlii. În urma trecerii
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în reglarea activității pentru a influența cursul viitor al evenimentelor. Analiza indicatorilor arată legătura dintre calculele financiare contabile și starea firmei. Analiza financiară prin indici și indicatori permite măsurarea potențialului firmei privind capacitatea de plată (lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea, capacitatea de autofinanțare etc.) Evidența financiară corectă este un factor important în succesul unei afaceri. Așa cum arată multe studii de specialitate, între evidența contabilă necorespunzătoare și falimentul afacerii există o legătură cauzală, directă. Trebuie reținut că un sistem bun de existență financiar-contabilă nu
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
noi elevii din internat le consumam pe parcursul întregului an școlar. Ne simțeam extraordinar de bine muncind alături de domnia sa pentru școală, mulți dintre noi având și practica muncii în gospodăria părintească. Nu cred că în acea vreme se cunoștea noțiunea de autofinanțare în accepțiunea actuală, dar, știu sigur că, sub îndrumarea directorului V. Guceanu și cu ajutorul părinților noștri, școala noastră chiar se autofinanța. Un alt dascăl de care absolvenții școlii din Trușești își amintesc cu drag este profesorul de Fizică și Chimie
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
licitații pentru rețete de gândire, cum apreciază Brayan Davis, expert în managementul cunoașterii. Piața cunoașterii are regulile ei: cheltuielile avansate în faza C&D, precum și costurile de tranzacție a cunoștințelor se vor recupera în întregime și în consecință producătorul reușește autofinanțarea astfel că poate să răspundă cerințelor impuse de ritmurile creșterii economice. Totuși, realitățile economice și sociale arată că în lume, cunoștințele, în calitatea lor de mărfuri, ca și activitățile de producere a cunoștințelor nu sunt concordante cu piața concurențială. Aceasta
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de acum înainte o parte substanțială a venitului lor național (cam 20%) este destinat creerii de noi echipamente și achiziționării de utilaje moderne. Dat fiind că prosperitatea generală asigură întreprinderilor beneficii importante, trei pătrimi din investițiile acestora sînt asigurate prin autofinanțare. Acțiunea guvernelor și intervenția statului în viața economică au jucat un rol determinant în perioada de reconstrucție susținînd dezvoltarea din timpul "celor treizeci de ani de glorie". Pînă la începutul anilor 70, majoritatea politicilor economice sînt inspirate de Keynes și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]