4,413 matches
-
Iohannis a declarat că ar îndrăzni și la una și la alta. Simte că e bun și de premier și de președinte. Orice, funcție mare să fie", a scris Radu Tudor, pe blogul său. Jurnalistul Antenei 3 a adăugat că "Avangarde a cercetat într-un sondaj o eventuală opțiune la confruntarea Ponta-Iohannis în turul doi la prezidențiale. Rezultatul : Ponta 56-Iohannis 44. Destul de strâns aș spune, având în vedere că nici unul dintre ei nu este candidat oficial încă. Și campania a fost
Radu Tudor: Iohannis se vede bun la orice, funcție mare să fie by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/26396_a_27721]
-
în Bazele leninismului, trebuiau știute ca apa și oricine dintre noi putea să le recite chiar trezit din somn. Oricine, dar nu și Vulpescu... După cîteva minute de elaborare trudnică, amicul meu prezintă rodul strădaniei sale: „1. Partidul - detașament de avangardă al clasei muncitoare; 2. Partidul conduce construirea socialismului; 3. Partidul se călăuzește după experiența sovietică...” Numai prima era conformă cu sursa; celelalte țîșneau din fantezia lui Vulpescu. Drept care Mihalache l-a întrerupt cu umor: „Ai putea face o comunicare la
Tinerețea lui Vulpescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2579_a_3904]
-
lui Wagner erau conduși evreii în camerele de gazare?) și să deteste în același timp cărțile, să vorbească cu accent cockney amestecat însă cu rusă (de neiertat, chiar și după invadarea Cehoslovaciei, rușii se mai aflau încă pentru occidentali în avangarda umanismului), să fredoneze „I’m Singing in the Rain”, amintindu-l pe grațiosul și jovialul Gene Kelly, în timp ce huliganul coregrafiază molestarea unui bătrân scriitor ca antract pentru violul impardonabil al tinerei sale soții etc. Astăzi se poate observa mai bine
Decojind portocale mecanice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2584_a_3909]
-
a mai rămas din el, un fel de fantoșă ca și personajul lui Ken Kesey, infatigabilul McMurphy după lobotomizare. Ecranizarea omonimă a lui Milos Forman, Zbor deasupra unui cuib de cuci, apare în 1975, patru ani după acest film de avangardă al lui Kubrick. Încă o dată, Kubrick reușea să ajungă la nerv cu filmul său și să-l zgândăre, mai ales că din el nu se poate extrage o morală, ci doar caricatura ei, reeducarea fiind cu mult mai obscenă decât
Decojind portocale mecanice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2584_a_3909]
-
textul primit de la Victor Eșanu: Oricât ne-ar displace ideea unor reduceri în sistemul de sănătate, trebuie să recunoaștem că, fiind vorba de banul public, nemaivorbind de perioada de criză pe care o traversăm, unele restricții se impun indiscutabil. În avangarda acestei reforme aflându-se CNAS vom analiza modificările anunțate de d-l președinte al acestei instituții și realizate în parte. (În paranteză vom spune că titulatura pompoasă ascunde de fapt o AGENȚIE DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚII a ministerului și nimic
Victor Eşanu, chirurg din Cluj: câţi furnizori au suferit pierderi, câţi sponsorizează Puterea () [Corola-journal/Journalistic/25956_a_27281]
-
Cornel Ungureanu După Crohmălniceanu, Ion Pop și Marin Mincu, alte lecturi și revizuiri Într-o carte succintă, Evreii în mișcarea de avangardă românească, consecutivă celor trei volume consacrate literaturii române interbelice, deci unei experiențe întinse privind cercetarea istoriei literaturii române, Ov. S. Crohmălniceanu îi așează alături pe Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Jacques Costin, F. Brunea Fox, Sașa Pană, Dan Faur
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
D. Trost, Sesto Pals. Cei care sunt alături de aceștia se numesc Ion Vinea, Geo Bogza, Constantin Nisipeanu ș.a. Criticul face o scurtă retrospectivă asupra felului în care avangardiștii din România au fost citiți de Lovinescu, Călinescu, asupra felului în care avangarda s-a integrat mișcărilor simboliste sau în publicistica anilor douăzeci, treizeci. Ce rol au jucat „Contimporanul” sau „Viața imediată” în dinamica avangardelor din România. Mai trebuie să adaug că nici Marin Mincu, nici Ion Pop, nici alți exegeți ai avangardei
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
retrospectivă asupra felului în care avangardiștii din România au fost citiți de Lovinescu, Călinescu, asupra felului în care avangarda s-a integrat mișcărilor simboliste sau în publicistica anilor douăzeci, treizeci. Ce rol au jucat „Contimporanul” sau „Viața imediată” în dinamica avangardelor din România. Mai trebuie să adaug că nici Marin Mincu, nici Ion Pop, nici alți exegeți ai avangardei și nici cei care au realizat marile istorii literare, de la G. Călinescu, Ion Negoițescu, Nicolae Manolescu și Al. Piru la Dumitru Micu
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
avangarda s-a integrat mișcărilor simboliste sau în publicistica anilor douăzeci, treizeci. Ce rol au jucat „Contimporanul” sau „Viața imediată” în dinamica avangardelor din România. Mai trebuie să adaug că nici Marin Mincu, nici Ion Pop, nici alți exegeți ai avangardei și nici cei care au realizat marile istorii literare, de la G. Călinescu, Ion Negoițescu, Nicolae Manolescu și Al. Piru la Dumitru Micu și Ion Rotaru nu au urmărit, de la un capăt la altul, nici biografiile autorilor mai sus citați, nici
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
sus citați, nici întregul operei lor. Dacă Tzara, Fundoianu, Voronca au avut parte de cercetători de pretutindeni, dacă Tristan Tzara și B. Fundoianu trasează mari rețele simbolice în scrisul secolului XX, dacă Gherasim Luca a realizat uluitoare simetrii în istoriile avangardei, descoperindu- și monografi harnici, D. Trost, Sesto Pals, Paul Păun au șansa întâlnirii cu un cercetător de performanță, Michael Finkenthal. În primul rând, exegetul știe bine istoria României și crede necesar să recapituleze: devenirea personajelor sale, pliată pe evenimentele culturale
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
crede necesar să recapituleze: devenirea personajelor sale, pliată pe evenimentele culturale, e admirabil contextualizată. Desigur, subtitlul nostru e limitativ, fiindcă Sașa Pană, Geo Șerban, Paul Cernat, Sarane Alexandrian, Petre Răileanu, Remy Laville, Ovidiu Moraru au scris pagini esențiale despre personalitățile avangardei care au trăit, mai mult sau mai puțin, în România. Dar Michael Finkenthal semnalizează buna relație între exegeții care au așezat scrisul avangardiștilor izolați în anii 1945- 1948 și proiectele lor culturale majore, cele împlinite la Paris sau la New York
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
fiindcă au apărut în edituri mici din România sau din Franța, în 1945 sau în 1980. E profesor de științe în Statele Unite și participă la sesiuni de comunicări, la lansări de cărți privind opera lui Fundoianu sau a scriitorilor de avangardă la București, Sibiu sau Ierusalim. Citește în avion ultimele cărți apărute și descoperă câte un timișorean vrednic de atenție. Ultimul ar fi Ciprian Valcan. Publică la Paris, dar și la București studii despre Șestov, Cioran, Fundoianu, Gherasim Luca, Sesto Pals
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
descoperă câte un timișorean vrednic de atenție. Ultimul ar fi Ciprian Valcan. Publică la Paris, dar și la București studii despre Șestov, Cioran, Fundoianu, Gherasim Luca, Sesto Pals sau Dolfi Trost. Sunt studii inaugurale, cercetări care se opresc mereu asupra avangardei românești. Decisiv, am spune. Când scrie despre Trost, descoperă că Trost a scris despre Cioran și l-a elogiat enorm pe Ștefan Baciu. Ultima carte apărută în România se numește D. Trost. Între realitatea visului și visul ca realitate. Este
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
uimitoare prin efortul recuperator și prin mobilitatea cu care Michael Finkenthal se mișcă în preajma științelor patronate de Freud. O frază a lui D. Trost ar fi și cheia demersurilor lui Micael Finkenthal - calea către înțelegerea operei majore, de scriitor de avangardă, a suprarealistului: „suprarealismul nu caută să integreze visul în realitate, ci transpune realitatea înconjurătoare în vis”. Noutatea demersurilor lui Dolfi Trost, a șanselor și neșanselor proiectului său e pusă în valoare de un cercetător lipsit de superstiția priorităților. Michael Finkenthal
Michael Finkenthal, de la Fundoianu și Șestov la Trost și Sesto Pals by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2600_a_3925]
-
ultimele alegeri locale și până astăzi, cu toate că Sorin Oprescu a primit cea mai mare notă dintre toți edilii care s-au perindat pe la Primăria Capitalei în ultimii 10 ani, relevă un sondaj de opinie realizat de centrul de studii sociocomportamentale Avangarde. Potrivit sondajului, 40% dintre bucureșteni consideră că, de la ultimele alegeri locale din Capitală, lucrurile s-au schimbat în rău, 37% dintre cei care au răspuns sunt de părere că lucrurile au rămas la fel, în timp ce aproximativ 20 de procente (19
Sondaj: Trei sferturi dintre bucureşteni, nemulţumiţi de evoluţia Capitalei () [Corola-journal/Journalistic/27669_a_28994]
-
dintre bucureșteni, Liviu Negoiță de 21%, Onțanu de 13% iar Chiliman de 10%. Doar trei, respectiv două procente dintre participanții la sondajul de opinie apreciază munca depusă de primarii Poteraș și Vanghelie. Sondajul de opinie al centrului de studii sociocomportamentale Avangarde a fost realizat pe un eșantion de 3000 de persoane, validarea fiind făcută potrivit datelor INS pe 2009.
Sondaj: Trei sferturi dintre bucureşteni, nemulţumiţi de evoluţia Capitalei () [Corola-journal/Journalistic/27669_a_28994]
-
cele mai cunoscute istoriografe ale spectacolului rusesc, Beatrice Picon- Vallin, prezentă la conferința din splendida sală a Bibliotecii, sală ai cărei pereți erau tapisați de un lemn blând, de cireș. Apoi, în capitala imperiului țarist, Löwendal se familiarizează cu inițiativele avangardei, se hrănește din resursele folclorului pe care celebrul Diaghilev și pictorii care i se asociaseră le reactivaseră și revelaseră Parisului fascinat în prima decadă a secolului trecut, experimentează un teatru „sintetic” care își va găsi împlinirea mai târziu, în România
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
Jeni Acterian, Mozes Gaster, M.R. Paraschivescu, Geo Dumitrescu, Marin Preda, Ion Caraion, N. Labiș). Partea a doua a cărții trece în contul secretului: Arta paricidului la români (Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Camil Petrescu, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Eugen Barbu) dar și Avangarda. O propunere de globalizare. (Bacovia: ofertele subteranei, Tristan Tzara - o statuie pentru un oraș al petrolului, Ion Vinea - iubirile paralele, Un reporter model: Geo Bogza, Gellu Naum, Virgil Teodorescu și alte frății siameze), Provinciile literaturii (Ardealul, Basarabia, Bucovina, Banatul). Un
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
Trakl, de expresioniști, îl face unul dintre modernizanții lirismului nostru. Comparațiile cu Kafka, cu Blecher, cu Fundoianu (...) sunt legate de tipul de ruptură (s. aut.) (și, în consecință, de insularitate) pe care îl realizează poezia bacoviană. Iar „insularitatea” poate anunța avangarda schițată de Tzara, Vinea, Fundoianu ș.a. Poate să decidă momentul inaugural al avangardei românești (...). În 1905, Bacovia se stabiliza în structurile lui definitive”. Indicatorii, din cadrul capitolului dedicat lui Bacovia, sunt etajați în următoarea ordine: Luminile orașului (à la Faulkner), Început
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
cu Blecher, cu Fundoianu (...) sunt legate de tipul de ruptură (s. aut.) (și, în consecință, de insularitate) pe care îl realizează poezia bacoviană. Iar „insularitatea” poate anunța avangarda schițată de Tzara, Vinea, Fundoianu ș.a. Poate să decidă momentul inaugural al avangardei românești (...). În 1905, Bacovia se stabiliza în structurile lui definitive”. Indicatorii, din cadrul capitolului dedicat lui Bacovia, sunt etajați în următoarea ordine: Luminile orașului (à la Faulkner), Început de secol moldav, Dedicații, 2006. Continuându-și realizarea proiectului său, privind Geopolitica și
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
dacă nu anulate, oricum trimise la periferia interesului literar. Pentru aceasta, musai să existe o conștiință înaltă a creatorului care să transforme particularul în general. Și de aici, mai departe. Unde anume? În abstract, de unde se văd vârfurile golașe ale avangardei, crestele răzlețe ale cuvintelor venite în cădere liberă spre registrele poemelor incitante. Numai așa ele vor întreține un alt fel de comunicare, pe cât posibil, provocatoare, desolemnizată. Așa că, după ce Bacovia... anunța avangarda (volumul Plumb se tipărea totuși în 1916, iar primele
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
anume? În abstract, de unde se văd vârfurile golașe ale avangardei, crestele răzlețe ale cuvintelor venite în cădere liberă spre registrele poemelor incitante. Numai așa ele vor întreține un alt fel de comunicare, pe cât posibil, provocatoare, desolemnizată. Așa că, după ce Bacovia... anunța avangarda (volumul Plumb se tipărea totuși în 1916, iar primele sale poeme apăruseră înainte de 1900, sub oblăduirea modernă a lui Macedonski), a fost rândul lui Tristan Tzara (1896-1963) să confirme (zgomotos) avangarda. Locul unde s-a născut Tzara - „Moinești, este un
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
comunicare, pe cât posibil, provocatoare, desolemnizată. Așa că, după ce Bacovia... anunța avangarda (volumul Plumb se tipărea totuși în 1916, iar primele sale poeme apăruseră înainte de 1900, sub oblăduirea modernă a lui Macedonski), a fost rândul lui Tristan Tzara (1896-1963) să confirme (zgomotos) avangarda. Locul unde s-a născut Tzara - „Moinești, este un oraș al petrolului (...), petrolul este unul din argumentele de - teritorializării”, constată Cornel Ungureanu. Deducem că petrolul se extrage și de la Moinești, dar, prin multiplele sale întrebuințări în întreaga lume, trece peste
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
filosofic - doar categoriile de spațiu și de timp sunt aparținătoare acestui domeniu al ideilor. Spirit contradictoriu, Tristan Tzara „la 16 ani are proiecte poetice, la 20 este la Zürich, unde face parte dintre liderii insurecției DADA. Rămâne unul dintre șefii avangardelor europene /mondiale, într-o istorie în care alianțele sale literare vor intra în legendă, ca și manifestele literare sau atitudinile politice pe care le produce”. Apoi, timișoreanul face trimitere la primirea fastuoasă a lui Tzara în 1946 de către oficialitățile țării
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
Arghezi va lupta pentru aceeași cauză. Ion Vinea, poet modern în toată puterea cuvântului, a lăsat în postumitate și două romane bune - „Lunatecii” și „Venin de mai”,. Spre sfârșitul deceniului 40, ca și după aceea „ilustrul jurnalist, teribilul polemist, vedeta avangardei” și-a înclinat scrisul devenind pro hitlerist, pro antonescian, căzând în dizgrația celor de sus, iar „colegii” mondiali nu i-au „întins o mână de ajutor” (apud C.U.) Și acum, vorba lui Cernâșevski, ce-i de făcut? Simplu - uitarea
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]