1,577 matches
-
Imagini > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când... Cum oare să nu cred în zbor spre stele când aripi mari posed și urc cu ele? Cum să-ncetez să sper avid, când pururi al împlinirii cer prinde contururi? De ce să fac popas printre dezastre când știu ce semne las iubirii voastre? Și cum să nu încep altă plămadă când nu mă mai percep ca pe-o monadă? Pot să nu stau
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369883_a_371212]
-
vin mi-a încins întregul corp, ci acest sărut lung și apăsat, care căuta cu vârful limbii buzele mele, înfometate de dragoste. Piciorul ei căuta să se strecoare printre picioarele mele, mângâindu-le de sus în jos. Mâna mea ajunsese, avidă, la perișoarele scăpate din strânsura cupelor de la sutien. Le simțeam cum se legănau în podul palmei mele, transmițându-mi fulgere prin corp. Electrizante pere mai avea iubita mea Miruna și nu numai sânii -pară scoteau scântei în palmele mele! Coboram
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
pe de altă parte, la inacțiune, la răzvrătire ori la acte cu caracter terorist. Privind în acest fel lucrurile, este necesar să subliniem că literatura, în integralitate, trebuie să ofere cititorului un ceva frumos, să-l atragă în catedrala sufletului avid de tot ce-i plăcut și luminos, mai ales în tot ce înseamnă relația cu oamenii. Într-o formă sau alta, cred că literatura ar trebui să promoveze iubirea, singurul element ce poate înfrumuseța viața oamenilor, singurul sentiment care înnobilează
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
Și bardul vestește: Odraslă-i e Leul Nemeii lui Zeus Amarnica fiară mereu neînfrântă. Sosește Hercule,-l sugrumă în trântă Urmare-a poruncii lui Eurystheus. Deloc cumințit, vânturi etasaniene, Zănatica zodie zvârle în vară Pârjoluri de raze pământu-nconjoară Uscat și avid după ploi uraniene. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: E Dyke Fecioara lui Eos și-Astreus, Născută când pacea domnea pe pământuri, Când răul sosește ea urcă-n adâncuri, Menirea-i sfârșind profețită de
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
fluturare. Livid mai rătăcește-un timp pe cer, Sărutu-i inamic pictat în zare Frământă aripa secundelor ce pier Spre asfințit la scăldătoare-n mare. S-aprinde apa-n zâmbetul perfid, Se-ntunecă apoi când el dispare, Dar mâine dansu-ncepe iar avid Cu scânteierea razei când răsare. Referință Bibliografică: Joc aprins / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1604, Anul V, 23 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
JOC APRINS de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369640_a_370969]
-
2190 din 29 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Zborul clipei Am adunat în palme zile, Ce s-au topit ca fulgi de nea, În zborul de un an al clipei, Lăsînd în urmă dragostea. Cu mâna-i dalbă neuitarea, M-a-mbrățișat avid de cer. Și mi-am urmat așa chemarea, De a umbla cu Dumnezeu. M-am răsfirat în calde versuri, În stropi de cer cu sacru har, Trăind prin ele veșnicia Și dragostea fără hotar. Înlăcrimat, fără să număr, Privesc iar
ZBORUL CLIPEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369703_a_371032]
-
ele, Rotile dințate. În punctul în care acestea se întrepătrund Se frânge chiar și lumină. Iar dincolo de dinți , Și de acest nefericit concubinaj Țâșnește orbitor ,sângele. Substanță pe care rotile o cer drept plata, Și cu care se călește oțelul avid, De scrâșnet. Preț pe care noi îl plătim Ba contemplându-le Ba dispărând în încleștarea lor. Ce le pasa lor.., roților dințate? Nepăsare ruptă din nepăsarea noastră. Referință Bibliografica: Nepăsarea roților dințate / Mihai Condur : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NEPĂSAREA ROŢILOR DINŢATE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369727_a_371056]
-
tronează jaful generalizat și trădarea înveșmântată în hainele devotamentului național?! De-acord, nu toți făcătorii de politică postdecembristă au urmărit cu prioritate îmbogățirea lor prin această îndeletnicire eminamente omenească, care - cel puțin pe aceste meleaguri - se vădește într-atât de avidă de componentele fundamentale ale umanului (rațiune, omenie, cinste, măsură), încât în majoritatea cazurilor îi stoarce ca pe niște lămâi pe cei ce o îmbrățișează și apoi îi azvârle la lada de gunoi a istoriei. Ion Iliescu este cel mai potrivit
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
un loc la masa ce se dorea a oferi prin a ei imaginara stare de sațietate încununarea efortului depus. Masă era goală dar curată cu o fată de masă imaculat de albă, fără nimic pe ea, nici măcar o muscă. Degetele avide și nesătule se perindau de-a lungul și de-a lațul mesei într-o încercare dealtfel inutilă de a prinde ceva ce nu era. Citește mai mult La masa de pe terasa se adunară mai marii comunității să cinstească nu-i
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
un loc la masa ce se dorea a oferi prin a ei imaginara stare de sațietate încununarea efortului depus.Masa era goală dar curată cu o fată de masă imaculat de albă, fără nimic pe ea, nici măcar o muscă. Degetele avide și nesătule se perindau de-a lungul și de-a lațul mesei într-o încercare dealtfel inutilă de a prinde ceva ce nu era.... XXI. ATINGEREA, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1072 din 07 decembrie 2013. Te voi
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
cerului La porțile cerului de unde cad și gânduri și stele Deodată, șoptit, s-a așternut tăcerea lumii eterne Razele trasează-n neștire potecile spre castele Naiv și tardiv genunea își cată odihna-n taverne Se rotesc universuri în neștiută imensitate Avide înghit găurile negre explozii solare O altă explozie cosmică, pare fatalitate! Anunță ritos că umanitatea terestră dispare Ascult, ascult tăcut la vaietul astrelor nevăzute Stană și sfinții privesc absurde confruntări pământene Exultă frenetic în veacul ce n-are pic de
LA PORŢILE CERULUI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368172_a_369501]
-
fi putut să fie altfel dacă-și făcuse din catedră o tarabă. N-a iubit pe nimeni! Și-a îngropat soțiile una câte una! Și-a îngropat prietenii de valoare unul câte unul! Este tot mai singur. Este tot mai avid de bani. Spumegă, latră, mușcă și infestează cu invective pe oricine ar îndrăzni să-i spună că este o lichea. Abia așteaptă să-i pronunți numele ca să te târască prin tribunale. Săracul! Habar n-are că elevii dijmuiți de el
LICHEAUA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362729_a_364058]
-
văd umbra cum îmi aruncă spada, minutele defilează seci pe clar de lună iar stelele dorm un somn ciudat, toamna beată trezită de prin cârciumi dansează oribil prin inimile noastre, vin vise năluci din adâncuri de timp sub pleoapa bolnavă, avidă de amintiri, trenuri de demult cu oameni fantomă și cu femei pe care le-am mângâiat cu o lacrimă spunându-le te iubesc, trenuri care au rămas părăsite în gări de carton unde se turnau filme cu cow-boy și unde
MAI ŢII MINTE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362751_a_364080]
-
a celui Bizantin de limba greacă. El s-a născut la Nis și a crescut în complexul mediu al traco-romanilor și protoromanilor aflați la putere în Imperiu. Ca sugestiv exemplu al sus-amintitei complexități este faptul că a trebuit, atunci când tatăl avid de putere și-a abandonat soția, pe Sfânta Elena, să se obișnuiască a trăi între mama vitregă, fiică a lui Maximianus Hercules (deci tot traco-romana) și mama să adevărată. Este de mirare cum, în aceste condiții vitrege, a izbutit să
ISTORIA DECOJITĂ A NEAMULUI ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353330_a_354659]
-
reformat am respirat în mijlocul furtunii, În noaptea când naiv, am eșuat. Foșneau prin coaste de lascive Eve, păcate sugrumate de plăcere. Și șarpele înainta aieve, Spre gura ta, prea lacomă la mere. Am încercat o noapte fantezii să-ți dăruiesc avid și altruist. Spre dimineață câțiva scatii, Îți ciuguleau din sânul futurist. Ce mare-ascunde coapsa-ți de felină și ce catarge porți la subțiori! Te-aș proclama regina Mesalină, Să eșuez pe trupu-ți până-n zori. Referință Bibliografică: EȘUĂRI / Marioara Nedea : Confluențe
EȘUĂRI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353398_a_354727]
-
Te prind, Mă pierzi. Te vreau, Tu treci, Te-ating Și pleci. Te las, Mă ții. Când plec, Tu vii, Mă strângi, Dar scap, Șoptești, Eu tac. Propun, Renunți, Repet, N-asculți. Mă-ntreb, Complet Debusolat : Suntem timizi, Ori prea avizi, De dor carnal, Și vrînd Prea mult, Nu reușim Același ceas Să-l potrivim? Referință Bibliografică: Contratimp / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Manolescu : Toate Drepturile
CONTRATIMP de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352790_a_354119]
-
Acasa > Impact > Relatare > CHEMAREA DESTINULUI, UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC (1) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1619 din 07 iunie 2015 Toate Articolele Autorului “Omul încă este la fel cum a fost. Este încă brutal, violent, agresiv, avid, competitiv. Și...a construit o societate după aceste trăsături”. (Krishnamurti) Mai întâi, a fost “Femeia, eterna iubire” apoi, “Ispita”... De data aceasta, Marian Malciu, vine răscolitor de dur, declanșând un film social real, pe care puțini autori de romane au
CHEMAREA DESTINULUI, UN ROMAN SOCIO-PSIHOLOGIC CU FINAL DRAMATIC (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352855_a_354184]
-
sfios se-nnodau dar stihuri flămânde, cu-aripi desuete pe file de sens și de zbor se ițeau să-ți cânte, să-ți spună, să-ți strige iubirea ce-n pumnul poveștii abia încăpea. Vânez răsăritul și-acum cu privirea avidă de tine, neliniștea mea... Referință Bibliografică: Mereu / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1377, Anul IV, 08 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MEREU de AURA POPA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353036_a_354365]
-
Fierbinți Ochii mei erau atât de însetați De tine Încât au început să-mi crească Mari în cap ca niște cercuri Iar pe trup au început Să-mi crească mii de Ochi care se măreau Ca niște aștri, Înspre tine, Avizi să te privească pe tine Să te pipăie cu privirea Albaștri Profund, dureros, nesfârșit, bine Și toată ființa mea Pe nesimțite a devenit un fluviu Atât de limpede Că vedeai pietricelele albe și roșii Pe fundul lui Care clipocea atât
POEZII DE IUBIRE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353027_a_354356]
-
fără de milă-n carne vie, De ce în Viață s-au făcut artiști?” Tu, Patrie, de vrei să mai exiști Trezește-ți fiii dintru letargie... „Nu mai avem nevoie de Cultură”, Spunea trimisul-șef de la Partid, De alte cele Omul e avid Și-n ochii lui ardea atâta ură! DACĂ SUNT TRIST... Lumina doarme-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
de femeie tînără și bună de prăsilă, care încă nu împlinise treizeci și doi de ani. Ce femeie ... șolduri generoase, prelungi, craci care îl înnebuneau, mijlocel de cadînă, sîni de iapă tînără, gît delicat, bărbie voluntară, buze senzuale și ochi avizi de iubire ... Ochii ei îl înnebuniseră pe el de cînd o adusese Ignatio acasă, cu vreo treisprezece ani în urmă, și rîvnise la ea ani la rînd, în tăcere și cu suferiță aprigă, răstimp în care îl apucaseră dracii după
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
fi pătrunse cu puterea rațiunii. Scrie, scrie, scrie...despre ce și cum ??? Azi m-am trezit sub o ploaie de sărutări, mi-ai sărutat fața ca un tată , ca un frate, ca un amant și iubit.Le simt și acum,avide, gingașe,încremenite în visul trăirilor mele: buzele tale mângâindu-mi fața ,obrazul, ochii, tâmplele,fără însă ca buzele noastre să se regăsescă. Căutăm pacea unul în celălălt, fără ca vreodată să ne fi întâlnit. Doar vocea răzbate de undeva din trecut
AM NEVOIE DE SUFLETUL TĂU de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353825_a_355154]
-
te fac la fel să-ți fie sete De-a te iubi mereu,stăruitor Să ne-mplinim în unduiri concrete Punând într-un loc unic ,dor cu dor Să îți văd ochii strălucind fierbinte În ochii mei ce te privesc avid Și să-mi șoptești zâmbind,fără cuvinte Că astăzi fericirea ta deschid... Iar în final,îndatorați pe viață Și suspinând în doi,cuprinși de dor Să adormim ținându-ne în brațe Lungind în somn o clipă de amor. DAN MITRACHE
UNICITATE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353856_a_355185]