1,974 matches
-
doar nisip o să rămână. Din surâsul vremii tulburi,am uitat să mai zâmbim, Viață este doar o cursă spre o falsă bogăție, Nu vedem cum noaptea trece,am uitat să mai trăim, Ne trezim un suflet rece ,fără pic de avuție. Vrea trecutul să ne-apese,viitorul ne-nspăimântă, Drumurile de-altădată care ne zâmbeau în soare, Ajung valuri peste valuri,gândurile ne frământa, Vise pure în șolzi de lacrimi au pierdut a lor cărare. Astăzi curcubeu din ceruri,se coboară pe
DIN SURÂSUL VREMII(I) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378769_a_380098]
-
trăiesc în virtute; iar dintre aceștia, cei care caută beatitudinea în cunoașterea deplină a Scripturii. Nașterea adevărată a brahmanilor este o continuă încarnare a lui Dumnezeu. Cînd un brahman vede lumina zilei, tot ceea ce se află pe acest pămînt este avuția lui, pentru că prin desăvîrșirea lui și dreptul lui de prim născut, el este stăpînul a toate. Această nemăsurată putere a brahmanilor este exprimată în toate paginile hindușilor: Rămăyana este scrisă în acest sens. Acum, toate acestea par a fi doar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ignorant, este o divinitate puternică, așa cum puternic este focul, fie el consacrat sau nu" [328]. "Nașterea adevărată a brahmanilor este o continuă reîncarcare a lui Dumnezeu. Cînd un brahman vede lumina zilei, tot ceea ce se află pe acest pămînt este avuția lui, pentru că prin desăvîrșirea lui și dreptul lui de prim născut, el este stăpînul a toate" [329]. Înainte de orice, viața brahmanilor este sfințită: ei nu răspund pentru crime, iar bunurile lor nu pot fi sechestrate. Tot ceea ce prințul poate decreta
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
omul de rînd occidental. Nu pot lipsi, așadar, reflecții cu privire la acest aspect al vieții. Ba chiar unele din ele par să ne conducă departe de viziunea unitară de care am vorbit. Așa, de pildă, se exaltă uneori atotputernicia banului, a avuției: A cui e avuția, acela-i om de soi, E înțelept, dotat și virtuos, un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Nu pot lipsi, așadar, reflecții cu privire la acest aspect al vieții. Ba chiar unele din ele par să ne conducă departe de viziunea unitară de care am vorbit. Așa, de pildă, se exaltă uneori atotputernicia banului, a avuției: A cui e avuția, acela-i om de soi, E înțelept, dotat și virtuos, un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu-i de mirare dacă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un faur Maestru e-n discursuri, cum e și mîndru-n boi: Căci toată calitatea depinde doar de aur. [3] Bogatul are, prin urmare, toate calitățile. Nu-i de mirare dacă este înconjurat cu stimă de rude și prieteni: Cine are avuție Are amici și rude are; E bărbat de omenie, E-nțelept nevoie mare. [32] Banul își arată puterea în toate, trecînd peste onoare, dificultăți sau glorie: Ce-i de necinste-a onora, Ce-i greu de-atins-a cîștiga, Ce nu se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fără de avere nu are comun cu bogatul decît "numele de om": Omul făr-avere-n lume E un șarpe fără dinte, Elefant dresat, cuminte: Simplu purtător de nume. [4] (cf. Panciatantra, II, trad. Th. Simenschy, Cartea Românească, București, 1931, p. 186). Posedarea avuției nu este condamnată. Ba, se afirmă, bunăoară, că "bogăția poate păzi de prilejul de nefericiri" (340, 6), un punct de vedere se poate spune apropiat de cel utilitarist occidental. Nu acesta, însă, este scopul principal al posesiunii din partea celui avut
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lăcomia, nu este mai mare virtute decît dărnicia" (326, 13); sau: "singurul nenoroc al bogăției este că nu caută pe omul bun" (332, 10). Și ce usturătoare este săgeata îndreptată împotriva celor ce nu reușesc să se degajeze din strînsoarea avuției: "Omul este sclavul avuției, avuția însă nu este sclavul nimănui" (332, 11), unde omul figurează ca sclav al unui lucru, care, lucru fiind, își păstrează independența față de om! De altfel, dacă nu se bucură de ea, sau nu o dăruiește
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mare virtute decît dărnicia" (326, 13); sau: "singurul nenoroc al bogăției este că nu caută pe omul bun" (332, 10). Și ce usturătoare este săgeata îndreptată împotriva celor ce nu reușesc să se degajeze din strînsoarea avuției: "Omul este sclavul avuției, avuția însă nu este sclavul nimănui" (332, 11), unde omul figurează ca sclav al unui lucru, care, lucru fiind, își păstrează independența față de om! De altfel, dacă nu se bucură de ea, sau nu o dăruiește altora, în mod fatal
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
virtute decît dărnicia" (326, 13); sau: "singurul nenoroc al bogăției este că nu caută pe omul bun" (332, 10). Și ce usturătoare este săgeata îndreptată împotriva celor ce nu reușesc să se degajeze din strînsoarea avuției: "Omul este sclavul avuției, avuția însă nu este sclavul nimănui" (332, 11), unde omul figurează ca sclav al unui lucru, care, lucru fiind, își păstrează independența față de om! De altfel, dacă nu se bucură de ea, sau nu o dăruiește altora, în mod fatal o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dăruiește, sau se bucură de ea, sau o pierde. Cine nu o dăruiește sau nu se bucură de ea, acela o pierde" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit, p. 111). Firește, cum va rezulta mai departe, eliberarea de sub robia avuției constituie un adevărat ideal pentru "înțelept", care prescrie "sărăcia ca singura avuție a înțeleptului" (331, 12) și, adesea, îi înalță un veritabil imn de glorie: "Mărire ție, sărăcie! prin ajutorul tău am obținut puteri magice supranaturale, așa că văd lumea și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dăruiește sau nu se bucură de ea, acela o pierde" (cf. C. FORMICHI, Gl'Indiani, ed. cit, p. 111). Firește, cum va rezulta mai departe, eliberarea de sub robia avuției constituie un adevărat ideal pentru "înțelept", care prescrie "sărăcia ca singura avuție a înțeleptului" (331, 12) și, adesea, îi înalță un veritabil imn de glorie: "Mărire ție, sărăcie! prin ajutorul tău am obținut puteri magice supranaturale, așa că văd lumea și nimeni nu mă vede pe mine" (C. FORMICHI, ibid., p. 112). Prețuirea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
omul de mijloc" trebuie de înțeles, firește, în primul rînd în accepția sufletească și numai în al doilea rînd în acea socială, odată ce chiar regii pot intra în cele două categorii sus-amintite: Cum musca la rană rîvnește, Și regii doresc avuția: Cei josnici doresc gălăgia, Cel bun numai pacea dorește. [6] Dar, cum vom remarca pe dată, nici în sensul onoarei, gloriei nu pare să meargă preocuparea fundamentală a indianului. E drept că aici e de distins nota caracteristică a fiecărei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
plete moartea de-i va-nțepeni, Legea va-mplini la fel. [16] Știința (supremă a realității ultime) este privilegiul cel mai înalt al castei sacerdotale, este adevărata sa putere; pe cînd puterea regelui e armata, a țăranului și comerciantului e avuția, iar a omului din ultima castă, śudra, e umilința: Puterea la brahman e știința, Pe cînd la rege forța-i scutul; Puterea la țărani e-avutul; La śudra forța-i umilința. [9] "Știința", "cunoașterea", desigur nu se referă la noțiunile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
stau în raport de strictă interdependență: "nu este virtute, unde nu este adevăr" (334, 4). De aceea, "înțeleptul" e sinonim cu "omul bun". Pe "omul bun" l-am văzut în contrast cu regele și sub raportul obiectului dorințelor: pe cînd regele dorește avuția, cel bun doar pacea, echilibrul sufletesc, dorește (cf. n. 6). Practicarea virtuții acordă adevărata noblețe omului, căci: "firește, josnicia nu cunoaște virtute" (334, 7); iar "virtutea celui înțelept nu se înfrînge nici în fața torturei, întocmai cum flacăra, chiar dacă focul e
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
333, 7), care redă, cum se știe, întocmai proverbul latin: "Ut sementem feceris, ita et metes". Ba chiar uneori acțiunea ("buna conduită") e pusă mai presus de avere și chiar de știință: "Prin bună conduită devii om ales, nu prin avuție, nici prin știință" (327, 2). Nepracticarea virtuții îl apropie pe om de animale: "Cei lipsiți de virtute sînt asemănători animalelor" (328, 8). Alteori, pretenția înțeleptului e mai modestă. În cazul cînd nu-i e cu putință să urmeze în totul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
miliarde 980 milioane, adecă în timp de patrusprezece ani și în urma dezastrurilor suferite, un spor de abia 26 procente. Negreșit că în raport cu sporirea sarcinilor contribuabililor peste puterea lor a trebuit să se producă secarea forțelor productive ale țării și micșorarea avuțiilor particulare. Ca probă necontestabilă arătăm că veniturile domeniilor figurau în bugetul statului, la 1865 cu suma de 17 244 000 la 1871 cu suma de 20 461 000 la 1880 cu suma de 15 000 000. Rezervîndu-ne a reveni asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regimului constituțional se pot crede împăcați în conștiința lor la adăpostul formelor esterioare ale regimului parlamentar. Mai putem încă întreba daca acești contribuabili, în cunoștință de cauză, au putut consimți la sporirea atât de disproporționată a cheltuielelor și la micșorarea avuțiilor lor proprie. A da la această întrebare un răspuns afirmativ ar fi de a abuza de ficțiunile constituționale, a tăgădui că starea de astăzi trebuie să ne întristeze pentru prezent și să ne îngrijească pentru viitor, ar fi să arătăm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
marea majoritate a populațiunilor au devenit de o parte o armă de esploatare în mînele celor mai abili și mai puțini scrupuloși, de alta un mijloc de ațâțări și de discordie între proprietari și muncitori, cei doi factori principali ai avuției naționale. Pentru că clasele de jos ale societății au fost presupuse luminate, din cauză că instrucțiunea obligătoare stă scrisă în Constituțiune, pe când în realitate lumina numai o plătesc, fără să o dobândească, pentru că au fost presupuse libere din cauză că avem una din constituțiunile cele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conservator bugetul cheltuielelor era de 87 milioane; azi e de 116 milioane; deci în trei ani s-a urcat cu 34 procente. El se soldează nu cu resurse statornice, ci cu resurse extraordinare, cari în anul viitor vor lipsi deja. Avuția publică pe de altă parte scade; domeniile, cari la 1871 dădeau 20 de milioane, azi nu mai dau decât 15; anuitățile datoriilor publice întrec jumătatea veniturilor adevărate; esportul, deși s-a mărit, nu mai poate ținea pas cu importul; atât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de vedere economic. Conceptul de bunăstare este greu de definit și mult mai greu de măsurat. Totuși, o măsură globală a prosperității economico sociale a unui stat poate fi considerată mărimea P.I.B. (produs intern brut) care reprezintă măsura sintetică a avuției unei țări, în privința valorii adăugate, creată anual de statul respectiv. La acest indicator se adaugă PIBc (PIB per capita) care reprezintă un echivalent al venitului global de care, virtual, s-ar bucura fiecare cetățean al statului respectiv. O evoluție succintă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3148]
-
parazitism social, concepțiile retrograde, risipa, neglijențele, sustragerile din avutul obștesc, huliganismul și alte asemenea manifestări negative, punând accent pe munca de prevenire a faptelor antisociale și acționând operativ, în spiritul legii, pentru contracararea și lichidarea oricăror acțiuni care aduc pagube avuției naționale, afectează climatul de ordine și liniște publică. -În toate unitățile, comandanții și organele de partid vor desfășura o amplă acțiune de educare materialist-științifică a cadrelor, membrilor de familie ai acestora și militarilor în termen. Pe baza cunoașterii realităților din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din iunie 1984, precum și la celelalte plenare ale forurilor democrației noastre muncitorești, socialiste. Comandanții (șefii) de unități, organele și organizațiile de partid vor acționa pentru dezvoltarea la efective a spiritului de răspundere, vigilenței revoluționare și fermității, pentru apărarea securității statului, avuției naționale, a ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților cetățenești. 2.În activitatea comuniștilor a tuturor lucrătorilor din unități, accentul principal va fi pus pe munca de prevenire și combatere cu fermitate sporită a oricăror fapte antisociale. Va fi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
primul rând, a industriei ușoare (industria alimentară, industria textilă, industria de prelucrare a pieilor) și a industriei de construcții etc. În al doilea rând, Moldova oferea condiții naturale excepționale pentru dezvoltarea industriei chimice (prelucrarea țițeiului de pildă etc.). Valorificarea imenselor avuții naturale, cu care era înzestrată Moldova, era însă departe de a se desfășura într-un chip și într-un ritm satisfăcător. Principala piedică în calea creării și a dezvoltării unei industrii mecanice de prelucrare o constituia menținerea unor puternice rămășițe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Schiler a eșuat repede. În statistica din 1860-1862 acele ateliere nu sunt menționate. Procesul de acumulare primitivă a capitalului, care s-a desfășurat într-un ritm mai rapid în perioada regulamentară față de epoca precedentă, a provocat accelerarea acumulărilor de avuții, ca urmare a înăspririi exploatării clăcașilor, a sărăcirii unei mari mase de oameni. În aceeași măsură în care sporește acumularea unor mari sume de bani în mâna claselor posedante, crește și luxul, acest însoțitor al avuției. Este și firesc ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]