1,792 matches
-
de bază, fiziologică, a dintelui, atunci anexarea sa la aparatul digestiv reprezintă dintele alimentar. Pe lângă toate aceste accepții ale dintelui este și cea a dintelui psihologic; în lumea umană dintele poate căpăta multiple semnificații. Vom lua în considerare și dintele axiologic (sănătatea este ea însăși o valoare). Rolul estetic al danturii este evidențiat de manevrele la care o supun unele popoare exotice (dintele cultural, modele culturale). Dinții proprii pot fi purtați în gură ca un ornament, iar dinții de animale pot
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la anumiți subiecți, coexistența a două “lumi” diferite sau a două “existente”: autentică și inautentică) și tocmai conflictul, tensiunea dintre aceste două “lumi” furnizează cheia care permite înțelegerile stărilor de conștiință ale subiectului. Subliniem că perspectiva existențialistă est antropologică și axiologică (omul este văzut ca homo spiritualis, creator de valori și cu aspirație către valori - în opoziție cu perspectiva psihanalizei care vede în om mai ales un homo reagens și un homo naturalis). Se insistă asupra importanței de a distinge “biografia
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
opusă aceleia care vede în viață o sursă de satisfacție, care duce la teza “nefericirii de a fi nefericit” (Joelson). Logoterapia este o terapie specifică pentru nevrozele noogene (nevrozele care rezultă dintr-un conflict de conștiință sau dintr-o problemă axiologică). Logoterapia încearcă să lărgească câmpul de valori al pacientului, să-i descopere un sens al existenței sale personale, să-i deștepte simțul responsabilității în raport cu realizarea (concretizarea) potențialităților intrinseci. Psihoterapii directive În acest cadru se descriu terapeutici nesistematice a căror acțiune
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
acestei infracțiuni internaționale. Sigur, unele sunt doar elemente de doctrină, sunt doar evaluări pe care unii sau alții încearcă să le introducă în această analiză, dar apar și elemente normative, apar aspecte care încep să strângă cumva, în jurul unui nucleu axiologic puternic, reguli care să protejeze ființa umană și din acest punct de vedere.62 În aprilie 1937, în cadrul Comitetului Ligii Natiunilor care se ocupă de aceste aspecte a fost finalizat proiectul transmis apoi Conferinței care s-a desfășurat mai târziu
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
viitoare nesigură și în permanentă schimbare, în cadrul unor interrelații în rețelele globale. Punctele majore de care cei mai mulți autori leagă revizuirea imperativelor educaționale sunt schimbarea modelului de actori de pe scena mondială, intensitatea interdependenței între toate aspectele vieții umane și un sistem axiologic care depășește granițele naționale. 1.2.1. Globalizarea politicilor educaționale Diversificarea actorilor pe scena mondială este acum vizibilă. Anii '90 au marcat apariția unei largi varietăți de agenții ale căror activități depășesc granițele naționale: corporații transnaționale, diferite grupuri de interese
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
abordarea creativității. Lucrarea conf. dr. Valeria Negovan, „Aspecte diferențiale în valorizarea creativității în raport cu domeniul de profesionalizare la studenți”, a ridicat problema relației dintre managementul și automanagementul potențialului creativ-productiv al personalității umane și locul pe care aceasta îl ocupă în sistemul axiologic al individului. Lucrarea prezentată de as. drd. Eugen Avram, „Valorizarea creativității și încrederea în reușita profesională”, a subliniat rolul pe care îl are importanța acordată creativității în susținerea optimismului cu privire la realizarea în și prin profesie. Cele trei lucrări au afirmat
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la Alfred A. Knopf din New York și până la apariția ei în traducere românească. În tot acest timp, steaua filosofului germano-american Hans Morgenthau - căci, spre deosebire de urmașii săi, acesta a fost un iubitor de înțelepciune, un autor interesat de construcția ontologică și axiologică a politicii internaționale ca disciplină teoretică - a strălucit intens 1, a fost uneori ocultată de supernove ale zilei, iar abia în ultimul deceniu și-a găsit un loc ferm pe boltă 2. Morgenthau este, fără îndoială, cel mai strălucitor astru
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
decât cel mult simple pretexte pentru parodierea rețetei interbelice a literaturii de consum, dar și a entuziasmului mitologizant fără egal cu care ideologia comunistă s-a înfruptat dintr-o serie întreagă de texte teziste inferioare estetic, considerate însă net superioare axiologic. Chiar și în prima parte din Glissando, acolo unde pretextul literar pare încă destul de prezent, povestea inițială din Omul din vis este de altfel complicată cu personaje noi și istorii colaterale celei de fond. A se vedea, spre exemplu: ambigua
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pastă narativa care îi trebuia. Și, din fericire pentru Cezar Petrescu, prin excepționalul sau Glissando Mircea Daneliuc i-a întors cu asupra de măsură serviciul. Omul din vis mai trăiește, astăzi, în primul rând datorită indelebilei sale "ecranizări". Căci raportul axiologic cu totul inechitabil dintre Glissando și Omul din vis ilustrează, la rigoare, situația atât de rară în care filmul bate cartea, si nu invers... Bibliografie esențială 1) Petrescu, Cezar, Nuvele, Ediție îngrijita de Mihai Gafița, Editura Minerva, București, 1978. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ale ființei (vocile conștiinței, vocile refulărilor, vocile complexelor etc.). În fond, discursul narativ echilibrează exuberanta gratuită a eului și-i lansează perspective certe de cunoaștere și autocunoaștere prin raportarea binelui moral la atitudinea personajelor, ceea ce nu rămâne doar o problemă axiologica sau ontologica, ci și una de limbaj și viziune artistică, esențială la G. Călinescu din perspectiva originalității artei sale narative. 3. Descrierea unui scenariu didactic pentru o lecție cu titlul "Tipologii literare în românul Enigmă Otiliei de G. Călinescu" Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
știința (bazată pe raționalitate, Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii). 2. Valorile reprezintă „standarde sociale”, cadre socialmente constituite, cuprinzând semnificații atitudinale (interpretări generatoare de atitudini) prin care un „subiect axiologic”<footnote Termenul de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor = prețuire. footnote>, (individ sau grup), se raportează la un „obiect oxiologic” („realitate”), oferind interpretarea (Înțelesul) prin care noi ne construim
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
publice aduce În centrul preocupărilor noastre fiecare acțiune a funcționarului public ca un comportament cultural bazat pe valori și norme. 5. Procese de natură culturală 5.1. Judecățile de valorizare sunt acele procese culturale prin care diferitele „realități” sunt evaluate axiologic (li se acordă o valoare pozitivă sau negativă), selectate (cele evaluate pozitiv sunt acceptate, reținute, cele apreciate negativ sunt excluse) și ierarhizate (sunt ordonate ierarhic după un sistem de preferințe). 5.2. Judecățile de valorificare sunt acele procese prin care
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
valorii și valorizării. De cum intrăm în școală, cineva ne verifică, ne povățuiește, ne mângâie pe creștet. Degetul ridicat, creionul roșu și carnetul cu note sunt însemne ale acestor preocupări. Nimic din ceea ce se petrece în acest spațiu nu scapă exercițiului axiologic, respectiv acelei preocupări de a conferi sau atribui valori specifice actelor sau produselor noastre. Semnificarea unor activități prin evaluarea lor reprezintă un moment esențial al „lanțului” didactic. La tot pasul cineva emite pretenții, creează noi orizonturi, spune că e bine
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
impersonală” a educatorului. Așa se explică faptul că, în acest act, poate fi implicată satisfăcător mașina de evaluat. Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referință axiologic. Adoptarea de măsuri ameliorative implică actele decizionale privind perfecționarea și potențarea procesului de predare-învățare prin măsuri sincronice sau succesive actului evaluativ. Examenul este o modalitate de evaluare ce se constituie ca o etapă finală a unei curse mai mari. El
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
p. 48). Majoritatea cadrelor didactice și a evaluatorilor recunosc că simpla acumulare de date nu constituie încă o evaluare. Trebuie să se emită o judecată de valoare după o scară de valori, explicită sau implicită. Introducerea unor elemente și exigențe axiologice atrage după sine o serie de interogații psihologice și filosofice: de unde vin aceste criterii în funcție de care se face o apreciere? Cine are sarcina să le prescrie? Ce probleme deontologice se ridică în acest context? Într-o societate pluralistă, unde coexistă
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu numai rezultatele realizate de elevi, ci și procesele prin care se ajunge la invocatele rezultate. Încercarea de a izola un produs de procesul de realizare a acestuia poate conduce la aporii nu numai de ordin praxiologic, ci și metodologic, axiologic. În primul rând, pentru că ele nu se pot percepe sau măsura în stare „pură”, nu putem izola produsul de felul în care s-a ajuns la el. Apoi, pentru că nu este întotdeauna relevantă didactic putința de a face ceva cu
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
din această situație? Printr-o apropiere și compatibilizare atât a profilului performanțelor cerute în cele două situații (școala și societatea), cât și a criteriilor subsecvente de valorizare a lor. Așadar, paradoxul invocat mai sus nu ține de o fatală antinomie axiologică, ci de o neconcordanță de finalități și sisteme de valorizare a conduitelor noastre în cele două sisteme de referință. În măsura în care elevului i se vor preda lucruri de care societatea are realmente nevoie și valorizează la maximum, acesta va avea toate
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
funcționează deja în viața socială. În infatuarea sa, „uită” de concretețea din jur, impunând paradigme valorice care nu se aplică niciodată. Pe de altă parte, și societatea o poate lua „razna”, creând false ierarhii și impunând „valori” contra oricăror norme axiologice și deontologice. De pildă, vânturarea în mass-media a unor „modele” ale reușitei din varii domenii (afaceri, politică, muzică, sport) se înscrie în acest proces de pervertire a scărilor valorice, de bruiaj comportamental și de derivă valorică. Normal că nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
necompetitive. În același timp, structura se dovedește a fi de calitate oarecum a posteriori, după ce absolvenții au ieșit din sistem, printr-o rabatere a însușirilor înspre dispozitivul de formare, fasonând în timp calitatea acestuia printr-o polarizare calitativă și reproducere axiologică. O universitate devine prestigioasă prin prestanța dobândită de absolvenții ei, aureolând-o meritat sau nu, atrăgând noi competențe în procesul de formare. Introducerea unui management al calității constituie o acțiune complexă, cu proceduri și instrumente specifice de monitorizare. Procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
bazal, greu de identificat și descris. Gândurile și cuvintele noastre nu sunt neutre față de realitatea pe care o vizăm. O aureolăm de îndată ce ne concentrăm gândurile și speranțele asupra ei. Prin acestea, întronăm noi „valori” în lumea cea neutră și rece axiologic. La nivel de practică școlară, consecințele acestui efect sunt evidente. Știm din experiența proprie cât de bine ne simțim când profesorul ne mângâie pe frunte și pune pe seama noastră realizări pe care nu știam că suntem în stare să le
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
proprie cât de bine ne simțim când profesorul ne mângâie pe frunte și pune pe seama noastră realizări pe care nu știam că suntem în stare să le probăm. Oricât de insensibili am fi, tot ne lăsăm modelați de aceste „avansuri” axiologice. Este fapt concludent că aprecierea rezultatelor obținute de un elev este influențată de părerea pe care profesorul și-a format-o despre capacitățile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Într-un fel, ca și în mitologia greacă, ideile și
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
datelor aduse de noi arat( c( pe l(ng( orizontul spa(ial (i temporal al incon(tientului determinat poate de n(zuin(a formativ( proprie, genetic (i educa(ional fiec(ruia, exist( un sentiment anabasic sau catabasic destinic cu accente axiologice pozitive (i negative prin raport noetic. Reuniunea cu zona matriceal( a ideii se realizeaz( prin arcul reflex noetic, de unde (i (n(elegerea unui sens al c(ii spre iluminare a creierului uman prin intermediul sinapselor, a re(elei predominant bazale, (ntr-o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
conținuturile ssale până sub bolțile conștiinței". Demonstrația pe care am făcut-o arată că pe lângă orizontul spațial și temporal al inconștientului determinat poate de năzuința formativă proprie, genetic și educațional fiecăruia, există un sentiment anabasic sau catabasic destinic cu accente axiologice pozitive și negative prin raport noetic. În relație cu Heidegger și Alais Riegl, Blaga înțelege să nu se limiteze la personanță eludând capacitatea transcendenței de a realiza unirea noastră cu Marele Anonim, zona matriceală a ideii. "Umbra lui Dumnezeu e
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
prin acțiunea substanțelor asupra sinapselor cerebrale. Demonstrația pe care am făcut-o arată că pe lângă orizontul spațial și temporal al inconștientului determinat poate de năzuința formativă proprie, genetic și educațional fiecăruia, există un sentiment anabasic sau catabasic destinic cu accente axiologice pozitive și negative prin raport noetic. În relație cu Heidegger și Alais Riegl, Blaga înțelege să nu se limiteze la personanță eludând capacitatea transcendenței de a realiza unirea noastră cu Marele Anonim, zona matriceală a ideii. Umbra lui Dumnezeu e
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de ani treceau În tot atâtea clipe. Și din a chaosului văi, Jur împrejur de sine Vedea ca-n ziua cea dentâi Cum izvorau lumine.” Lumina apare în poemele eminesciene în diferite grade, dar nicăieri nu are un rol precumpănit axiologic și ontologic ca în Luceafărul. Muzicalitatea, luminozitatea și dezmărginirea sunt constante ale creației eminesciene; prin ele spațiul fizic, extern se convertește în spațiul lăuntric. Culme a poeziei românești, Eminescu e și culmea sublimului românesc, pentru că el a înțeles că ceea ce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]