524 matches
-
etrap" la singular). Cele cinci provincii și capitala Turkmenistanului sunt: Cea mai mare parte a populației Turkmenistanului este formată din turkmeni. Minorități semnificative sunt formate de uzbeci și ruși. Minorități puțin reprezentate în populația țării sunt kazahii, tătarii, ucrainenii, armenii, azerii și belucii. Potrivit datelor estimate pentru anul 2003 de "CIA World Factbook", compoziția etnică a Turkmenistanului ar fi formată din 85% turkmeni, 5% uzbeci, 4% ruși, iar 6% alte minorități naționale. Din 1989, până în 2001, numărul turkmenilor din Turkmenistan s-
Turkmenistan () [Corola-website/Science/298151_a_299480]
-
Moscova locuiesc peste 11.700.000 locuitori. Componența etnică a Moscovei, conform recensământului din anul 2010, este următoarea:<br> ruși — 9.930.410 (91,65 %), ucraineni — 154.104 (1,42 %), tătari — 149.043 (1,38 %), armeni — 106.466 (0,98 %), azeri — 57.123 (0,53 %), evrei — 53.142 (0,49 %), beloruși — 39.225 (0,36 %), georgieni — 38.934 (0,36 %), uzbeci — 35.595 (0,33 %), tadjici — 27.280 (0,25 %), moldoveni — 21.699 (0,20 %), kîrghizi — 18.736 (0,17 %), mordvini
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
din Baku, Azerbaidjan. Ea s-a alăturat ultimilor cinci câștigători ai competiției din perioada 2007-2011, și anume: Marija Šerifović, Dima Bilan, Alexander Rybak și Ell & Nikki. Lena, Marija, Dima și Alexander și-au interpretat piesele câștigătoare acompaniați de instrumente tradiționale azere, la final alăturându-se și Ell & Nikki pentru a interpreta împreună „Waterloo”. Pe 1 august Meyer-Landrut a anunțat pe contul ei de Twitter că „Stardust” va fi primul disc single de pe noul ei album cu același nume. Acesta a fost
Lena Meyer-Landrut () [Corola-website/Science/319247_a_320576]
-
sabiei, care combină o săritură către înainte și o extindere bratului înarmat cu intenția de a-l lovi pe adversarul, de cele mai multe ori la mască. Sabie feminină a fost introdusă la Campionatele Mondiale chiar în 1999 la ediția de la Seul, azera Elena Jemaeva cucerind medalia de aur. Probele au apărut la Jocurile Olimpice chiar la Atena 2004, americanca Mariel Zagunis fiind prima campioană olimpică la acestă armă. Ținuta regulamentară este alcătuită din: Echipamentul este completat de armele, de o mască cu plasă
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
georgiene ca limbă oficială în RSS Gruzină. Ca urmare a acestei concesii fără precedent în fața opiniei publice, autoritățile sovietice, alarmate de mișcările de masă din Georgia, au abandonat amendamente similare la constituțiile Armeniei și Azerbaidjanului și au declarat armeana și azera limbi oficiale la nivel republican, fără să aștepte izbucnirea de manifestații similare în vreuna din cele două republici. Problema limbii în republicile transcaucaziene a scos în evidență sensibilitatea problemei naționalității în regiune. Răspândirea mișcării naționale în Georgia a condus la
Demonstrațiile din Georgia din 1978 () [Corola-website/Science/321187_a_322516]
-
Turciei, generalul Kazım Karabekir, parlamentarul și comandant al frontului de est, Veli Bei, parlamentarul Mohtar Bei, ambasadorul Memduh Șevket Bei, ambasadorul rus Iakov Ganețki, ministrul de externe armean Askanaz Mravian, ministrul de interne armean Poghos Makințian, ministrul controlului de stat azer Behbud Șahtahtinski, ministrul afacerilor militare și navale georgian Șalva Eliava și ministrul de externe și al finanțelor georgian Alexandr Svanidze. Tratatul prevedea ca teritoriul fostei regiuni Batumi a guberniei Kutaisi să fie împărțită între părțile semnatare. Jumătatea de nord, cu
Tratatul de la Kars () [Corola-website/Science/321227_a_322556]
-
un cerchez, iar alți revoluționari nu erau decât albanezi sau cerchezi vorbitori de limbă turcă. În plus, după cum menționa Rumbold, sultanul considera că rezistența împotriva Aliaților a kemaliștilor ajutați de bolșevici va face ca Turcia să aibă soarta Republicii Democrate Azere, care fusese transformată în RSS Azerbaidjană. În anii care au urmat, Enver Pașa a vizitat Moscova și mai apoi Asia Centrală, unde a căutat să obțină recucerirea puterii (în detrimentul Aliaților) folosindu-se de sprijinul bolșevicilor prin Uniunea Societăților Revoluționare Islamice. Mișcarea
Ocuparea Istanbulului () [Corola-website/Science/320702_a_322031]
-
din Octombrie a schimbat drastic situația. Sovietele caucaziene au refuzat să recunoască regimul lui Lenin. Amenințarea soldaților dezertori bolșevici din fosta armată a Caucazului, din ce în ce mai mulți, conflictele interetnice și anarhia din regiune i-au obligat pe politicienii georgieni, armeni și azeri să înființeze o autoritate regională unificată, denumită „Comisariatul Transcaucazian” (14 noiembrie 1917) și apoi și un legislativ, Seimul (23 ianuarie 1918). La 22 aprilie 1918, Seimul a declarat independența unei federații democratice Transcaucaziene. Numeroși georgieni, influențați de ideile lui Ilia
Republica Democrată Georgia () [Corola-website/Science/320907_a_322236]
-
și a mai fost acuzat în trecut că sugerează legături între diverse persoane și Al-Qaida fără să aibă o expertiză reală în domeniu. Conform unor surse, Basaev s-a mutat în Azerbaidjan în 1992, unde a luptat de partea forțelor azere în războiul lor împotriva rebelilor armeni din enclava Nagorno-Karabah. Se spune că a acolo condus un contingent cecen de mărimea unui batalion. Conform colonelului Azer Rustamov, în 1992 „sute de voluntari ceceni, conduși de și Salman Raduev, ne-au oferit
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
surse, Basaev s-a mutat în Azerbaidjan în 1992, unde a luptat de partea forțelor azere în războiul lor împotriva rebelilor armeni din enclava Nagorno-Karabah. Se spune că a acolo condus un contingent cecen de mărimea unui batalion. Conform colonelului Azer Rustamov, în 1992 „sute de voluntari ceceni, conduși de și Salman Raduev, ne-au oferit un ajutor neprețuit în aceste lupte”. Basaev ar fi fost chiar unul dintre ultimii luptători care au părăsit orașul Șușa înaintea căderii acestuia în mâinile
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
anul 2008, peste 90% din necesarul de combustibili al Turciei a provenit din afara țări. Turcia susține un proiect de oleoduct între porturile sale, Samsun de la Marea Neagră, și Ceyhan de la Mediterana, care servește deja drept terminal pentru oleoductele care aduc petrol azer și irakian. Turcia a profitat de o uniune vamală cu UE, semnată în 1995 pentru ași crește producția industrială destinată exportului, în același timp beneficiind de investițiile străine de la UE în țară. În 2007 exporturile au atins 115,3 miliarde
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
au declanșat un atac asupra Erevanului de pe două direcții ofensive. RD Armeană a pierdut după numai o lună și jumătate de lupte două treimii din teritoriul său și peste 200.000 de oameni (majoritatea civili, masacrați de turci, kurzi sau azeri. Guvernul Armeniei a propus pe 15 noiembrie 1920 MANT inițierea de negocieri de pace, iar trei zile mai târziu a fost convenită o încetare a focului pentru o perioadă de 10 zile, care a fost extinsă în scurtă vreme până pe
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
1920 de către naționaliștii turci. Comisarul poporului pentru afaceri externe Cicerin a deschis lucrările conferinței de la Moscova pe 26 februarie 1921 . Tratatul ruso-turc de „prietenie și frăție” a fost semnat pe 16 martie 1921, în condițiile în care reprezentanții republicilor sovietice azeră, armeană și georgiană nu au fost invitați sau măcar consultați. Tratatul a fost semnat din partea RSFSR de către Gheorghi Cicerin, Comisarul poporului pentru afaceri externe, și Jalal ad-Din Korkmasov Коркмасов, iar din partea MANT de către Yusuf Kemal-bey și Ali Fuad-pașa. Ca rezultat
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
Cei 26 de comisari din Baku au fost membrii bolșevici și Eserii de Stânga) al sovietului Comunei din Baku. Comuna a fost stabilită în orașul Baku (atunci capitala statului independent azer). Comuna, condusă de Stepan Gevorgi Șahumian, a existat până pe 26 iulie 1918, când bolșevicii au fost alungași de la putere de o coaliție a dașnakilor, Eserilor de Dreapta și a menșevicilor. După ce au pierdut puterea, comisarii din Baku au încercat să
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
cu toții calitatea de comisari, nici nu erau cu toții bolșevici. Unii dintre ei erau eseri de stânga, alții dașnaki. Nici din punct de vedere etnic grupul nu era omogen, în rândul lor aflându-se greci, letoni, evrei, ruși, georgieni, armeni și azeri: În ianuarie 2009, autoritățile din Baku au început demolarea Memorialului celor 26 de comisari. Monumentul fusese înconjurat cu un gard despărțitor încă diniulie 2008. Rămășițele pământești ale comisarilor au fost reînhumate în cimitirul Hövsan pe 26 ianuarie, ceremoniile religioase fiind
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
fusese înconjurat cu un gard despărțitor încă diniulie 2008. Rămășițele pământești ale comisarilor au fost reînhumate în cimitirul Hövsan pe 26 ianuarie, ceremoniile religioase fiind conduse de clerici musulmani, evrei și creștini. O serie de politicieni de stânga și comuniștii azeri au protestat împotriva demolării monumentului. Armenia s-a simțit lezată, opinia publică din această țară considerând că demolarea și reînhumarea comisarilor a fost motivată de dorința azerilor de îndepărta resturile pământești ale unor armeni înmormântați în centrul capitalei Baku (între
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
clerici musulmani, evrei și creștini. O serie de politicieni de stânga și comuniștii azeri au protestat împotriva demolării monumentului. Armenia s-a simțit lezată, opinia publică din această țară considerând că demolarea și reînhumarea comisarilor a fost motivată de dorința azerilor de îndepărta resturile pământești ale unor armeni înmormântați în centrul capitalei Baku (între cele două țări exista o stare tensionată datorită războiului din Nagorno-Karabah) . Un alt scandal a izbucnit în momentul în care presa azeră a publicat știri conform cărora
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
a fost motivată de dorința azerilor de îndepărta resturile pământești ale unor armeni înmormântați în centrul capitalei Baku (între cele două țări exista o stare tensionată datorită războiului din Nagorno-Karabah) . Un alt scandal a izbucnit în momentul în care presa azeră a publicat știri conform cărora, în timpul exhumării, au fost descoperite doar 21 de schelete, ceea ce ar fi presupus în opinia ziariștilor azeri că Shahumyan și alți patru armeni ar fi reușit să scape.. Această ultimă afirmație a fost respinsă de
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
exista o stare tensionată datorită războiului din Nagorno-Karabah) . Un alt scandal a izbucnit în momentul în care presa azeră a publicat știri conform cărora, în timpul exhumării, au fost descoperite doar 21 de schelete, ceea ce ar fi presupus în opinia ziariștilor azeri că Shahumyan și alți patru armeni ar fi reușit să scape.. Această ultimă afirmație a fost respinsă de nepoata lui Shahumyan, Tatiana, care trăia în acel moment la Moscova, care, într-un interviu din ziarul Kommersant a spus că „Este
Comuna din Baku () [Corola-website/Science/326601_a_327930]
-
Brest-Litovsk a avut implicații grave în ceea ce îi privește pe armeni: forțele turce au reocupat Armenia Occidentală. Federația a rezistat doar trei luni, după care s-a dezintegrat, lăsând locul a trei republici independente - RD Armeană, RD Georgiană și RD Azeră. Negociatorii armeni au fost membri FRA. După dispariția RFD Transcaucaziene, armenii au rămas să facă față de unii singuri amenințării turcilor, care înaintau spre capitala Erevan. La început, temându-se de o înfrângere militară dezastruoasă și de masacrarea civililor, dashnakii au
Federația Revoluționară Armeană () [Corola-website/Science/326706_a_328035]
-
canadiene comandate de Lionel Charles Dunsterville. Generalul Dunsterville a ordonat evacuarea trupelor din Baku pe 14 septembrie și retragerea în Iran. Cea mai mare parte a populației armenești a reușit să se refugieze odată cu forțele britanice. Otomanii și aliații lor azeri au cucerit orașul pe 15 septembrie. Pe 30 octombrie însă, după semnarea armistițiului de la Mudros, trupele otomane au fost înlocuite de cele ale Antantei în regiune. Victoriile otomanilor în Caucaz au avut o influență minoră asupra desfășurării conflictului mondial. În
İsmail Enver () [Corola-website/Science/326753_a_328082]
-
inaplicabil în practică datorită marilor diferențe dintre limbile și dialectele diferitelor popoare turcice, care ridică deseori probleme de netrecut pentru comunicare între diferitele grupuri etnice. O altă problemă ar reprezenta-o și diferențele religioase. Cei mai mulți turci sunt musulmani sunniți, dar azerii din Azerbaidjan sunt musulmani șiiți. Criticii panturcismului afirmă că acestă mișcare este vârful de lance al revizionismului istoric care privește istoria turcică particular și istoria mondială în general. Pe de altă parte, partizanii panurcismului consideră că acesta din urmă este
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
și Puterile Asociate au semnat cu Imperiul Otoman Tratatul de la Sèvres (10 august 1920). Tratatul de pace de la Sèvres nu a pus capăt disputelor teritoriale din Caucaz. Au izbucnit o serie de conflicte între foștii aliați - războaiele georgiano - armean, armeano - azer (1918 - 1920). Pe de altă parte, revoluționarii turci conduși de Mustafa Kemal au declanșat cu Armenia, pe care a forțat-o să semneze tratatul de la Alexandropol. Prin semnarea acestui tratat de pace, armenii pierdeau cea mai mare parte a teritoriului
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
mare parte a teritoriului atribuit prin tratatul de la Sevres, (Armenia Wilsoniană). Pe 27 aprilie 1920, guvernul RD Azerbaidjan a primit o notificare oficială cu privire la traversarea graniței nordice a țării de către Armata Roșie. În vestul țării, armenii continuau să ocupe teritorii azere. În estul Azerbaidjanului, bolșevicii locali se răsculaseră împotriva guvernului. După înfrângerea generalului alb Denikin, nimic nu mai stătea în fața înaintării rușilor spre zona centrală a Azerbaidjanului. Guvernul RD Azerbaidjan a capitulat oficial în fața forțelor sovietice, care au reușit după scurtă
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
(azeră: Milli Məclis) este Parlamentul unicameral al republicii Azerbaidjan și se află la Baku. În Adunarea Națională sunt aleși, prin vot universal uninominal, 125 de deputați, pentru o perioadă de cinci ani. Adunarea Națională nu poate fi dizolvat de președintele statului
Adunarea Națională a Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/326419_a_327748]