718 matches
-
Heciul Nou din raionul Sîngerei ;<br> 9 km - distanță directă pînă la Satul Vrănești din raionul Sîngerei;<br> 10 km - distanță directă pînă la Satul Nicolaevca din raionul Sîngerei;<br> 10 km - distanță directă pînă la Satul Elizaveta din Municipiul Bălti;<br> 10 km - distanță directă pînă la Satul Rădoaia din raionul Sîngerei;<br> 10 km - distanță directă pînă la Satul Comarovca din raionul Fălești <br> Distanță directă pînă în or. Sîngerei este de - 13 km,<br> Distanță directă pînă în
Bilicenii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305201_a_306530]
-
ha. Aria protejată reprezintă o zonă de chei formată din două abrupturi calcaroase atribuite jurasicului, cu pereți verticali tăiați de apele cursului mijlociu al Văii Mogoșului. La nivelul albiei râului, sunt formate mai multe [[marmită|marmite]], unde, în perioada secetoasă băltește apa, de unde și denumirea rezervației de "Cheile de la Piatra Bălții". Vegetația zonei este alcătuită din păduri ce au în componență [[arbore]]t cu specii de [[fag]] ("Fagus sylvatica"), în amestec cu [[gorun]] ("Quercus petrea"), iar la nivelul ierburilor specii floristice
Cheile Piatra Bălții () [Corola-website/Science/325570_a_326899]
-
SPA) în cadrul rețelei ecologice europene Natură 2000. Parcul se află în sudul și estul județului Galați, având următoarele limite: Are o lungime de 145 km și din suprafața să, 62% este ocupat de diferite ecosisteme acvatice (curs de apă, lacuri, bălti sau zone mlăștinoase), 25% este ocupată de păduri de lunca, 6 % pășuni, 7% terenuri agricole, construcții, drumuri și altele, iar culturile agricole ocupă un foarte mic procent de 4%. Se mai găsesc pajiști umede și alte tipuri de ecosisteme. Principale
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) și forme negative (foste lacuri, gârle, bălti și mlaștini). Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasă a Prutului Inferior (la confluenta cu Dunărea) și 209,4 m pe Dealul Cocosului. Lunca Prutului are altitudini de 10-20 m în partea nordică (la nord de Oancea) și
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
98%, iar în cazul Ariei de Protecție Specială “Lunca Prutului -Vlădești - Frumușița” procentul este de 63%. Principalele ecosisteme existente în Lunca Joasă a Prutului Inferior sunt cele acvatice (cca. 60% din suprafața) - reprezentate de răul Prut, fluviul Dunărea , lacuri și bălti naturale sau amenajate piscicol și, cele forestiere. Mai puțin sunt reprezentate terenurile arabile și pășunile. Floră este constituită din vegetație palustra (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
este hermafrodit și se înmulțește printr-un număr mare de ouă, pe care le depune în canalele biliare ale oii parazitate. Acestea ajung în tubul digestiv și apoi cu fecalele în mediul exterior. Dacă împreună cu fecalele ajung în apă unei bălti, din ouă ies niște larve mici, care pot înota. Larvele care pătrund în cochilia melcului se dezvoltă, se transformă, rezultând "cercarii". Ele se urcă pe firele de iarbă și se închistează. După ce oile mănâncă iarbă infestata, viermele merge din stomac
Viermele de gălbează () [Corola-website/Science/304665_a_305994]
-
cu localitatea Greci. Actuala grupare a locuințelor din cadrul localității Jijila urmărește Drumul Național 22, cu un numar de gospodării mult mai mare pe partea stângă a acestuia spre Macin. Că tipologie, sătul vechi, care era grupat în imediata apropiere a băltii Jijila spre Dunăre. Dezvoltarea ulterioară spre vest și extinderea spre nord și sud din perioada primelor decenii ale secolului al XX-lea, au aceleași caracteristici „compacte”. Vatra veche, nucleul inițial al satului, s-a grupat în jurul bisericii unde sunt amplasate
Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/301846_a_303175]
-
de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventata de 51 elevi. Despre, sătul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflată în locul numit Marmurele, după nume unei bălti mai mici decât baltă mare (baltă Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gură Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de armată Română în timpul războiului din 1877-1878, numite de locuitori „la baterii”.
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
și Dăbuleni. Prin comasarea lor s-a format comună Dăbuleni, care în 2004 a devenit oraș. Pe teritoriul Dăbulenilor, "în vale" a existat înainte de al Doilea Război Mondial o zonă umedă, alimentată periodic de revărsări ale apelor Dunării, cu multe bălti și stufăriș, loc unde oamenii pescuiau și de unde se procurau trestie și papura pentru folosință în gospodărie. Acest loc este cunoscut azi sub numele „în baltă”. Zona a fost modificată în urmă desecărilor practicate de regimul comunist, devenind propice pentru
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
de ani). De cele mai multe ori se întilnesc specii de pin, de molid sau brad, mai rar specii de flori. Drenajul apei este slab, datorită turbei care este la origine un sol plin cu fragmente descompuse de plante, astfel că apa "băltește" aici permanent, (polenul prezent în turbă, ajută la stabilirea perioadelor de vegetație din era glaciară). Are o suprafață de 38 hectare, habitatul caracteristic fiind reprezentat de o turbărie acidă ombrotrofică, săracă în nutrienți minerali și hidrologic menținută în principal prin
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]
-
încheiat la Buftea la data de 5/18 martie 1918 în condiții foarte grele pentru România. Conducătorii austro-ungaro-germani dând dovadă de o mentalitate abuzivă de cuceritori, împărțeau țara și bogățiile ei după voia lor. Dincolo de Prut, conducerea județelor Soroca și Bălti cereau Unirea Basarabiei cu Romania în condițiile în care guvernul din Kiev reluase problema incorporării Basarabiei la Ucraina. Basarabenii nu aveau decât o singura cale de urmat, aceea a Unirii cu România. Astfel, la 2/25 martie 1918, o delegație
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
să obțină de la CCA (Consiliul Coordonator al Audiovizualului) frecvente de emisie prin eter, astfel încât, în prezent este recepționat liber și gratuit pe aproape întreg teritoriul republicii. ProTV Chișinău, lansat la sfârșitul lui 1999 emite în eter pe raza orașelor Chișinău, Bălti, Cahul, Varnița, Anenii Noi și suburbii, precum și prin rețelele de cablu în toată țara. Retransmite programele postului omonim din București, dar creează și emisiuni proprii (buletine de știri locale, emisiunea „În profunzime” cu Lorena Bogza, „VIP Magazin”, „Autoexpert”). Potrivit barometrului
Televiziunea în Republica Moldova () [Corola-website/Science/333872_a_335201]
-
Village - Festivalul Internațional de Film de la Cannes, Bienala de Artă de la Veneția, bălul Caritabil al St. George Lodge, Nigeria, dar și la alte evenimente din Istanbul, Cairo, Londra, Casablanca, Sardinia, Soma Bay, Astana. În August 2015, Amadeus a concertat în Bălti, Republica Moldova, alături de Orchestră Națională din Moldova. În 2015, Amadeus a fost premiată cu trofeul Cea mai de succes trupa românească la nivel internațional. <br> Andreea Runceanu - fondator , vioară, voce : 2000 - prezent<br> Patricia Cimpoiașu - violoncel, backing vocals: 2007 - prezent<br
Amadeus (trupă) () [Corola-website/Science/335588_a_336917]
-
o diferență de nivel de 40 m pe o distanță de 300 m luând diferite forme: săli, târâșuri, diaclaze înguste. în podeaua galeriei se deschid pe rând patru puțuri de 8-10 m, care se termină cu săli mici în care băltește apa. Din Sala Albă, se poate urca într-un sector împodobit cu scurgeri parietale de un alb imaculat. Capătul Galeriei Lacului, cândva în legătură cu exteriorul, este acum colmatat cu un dop de bolovani și pământ pe o distanță de cel mult
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
Breșcu, Târlugeni, Galeș, Covasna, Codlea și Prejmer din județul Brașov. Pastorii pătrundeau prin depresiunile Dumitrești, Andreiașu, Vârteșcoiu, dar și prin sud-vest pe "drumurile pastorale" de pe plaiurile Buzăului. Odată ajunși aici, cei mai mulți își fixau târlele pentru iernat sau se îndreptau spre bălti, spre Brăila, sau pentru a trece în Dobrogea. Tot pe acest drum mergeau prin Nămoloasa spre Moldova. Crescătorii de bovine din Ardeal s-au stabilit la Bolboaca. Familiile Rizea, Cernatu și Stănilă își au obârșia în zonele pastorale din marginea
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
din Belciugul Moldovei, 1457 de oi din Costieni și 261 de ori din Blehani.În acelați an sunt consemnate 16174 de oi și 3762 de bovine care se așază Râmniceni, Boroiasca, Gârlești sau Crângeni, acolo unde erau multe locuri neproductive, bălti, fâneșe, mărăcinișuri, păduri. Potrivit unui document din 1829, Râmnicu Sărat era județul cu cele mai multe casării, 17 la număr, așezate în Voietenul, Râmniceni, Bolboaca, Gârlești, Cioranca. De frunte sunt: cășăria serdarului Costache Robescu (Gârlești) și, atenție, cășăria lui Grigore Borănescu de pe
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
patriotism economic și neutralitate permanentă. Cu toate acestea, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 partidul nu a trecut pragul electoral, obținând 11.782 de voturi (0,74%). PPCD a avut cele mai bune rezultate în Chișinău (1,10%) și Bălti (0,97%), iar cele mai slabe în UTA Găgăuzia (0,28%).
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
Episcopia Hotinului din cadrul Mitropoliei Bucovinei a fost înființată la 10 martie 1923, având reședința în orașul Bălti. Episcopia a durat până în 1944, fiind păstorita de 3 episcopi. PS Visarion Puiu, pe numele de mirean "Victor Puiu", (n. 27 februarie 1879, Pașcani - d. 10 august 1964, Franța), a fost un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române refugiat în 1944
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
Mănăstirea Cernica sub numele de "Țiț", si hirotesit arhimandrit. Între 1926 și 1935 a fost arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cu numele „"Târgovișteanul"”. Pe data de 11 decembrie 1935, a fost înscăunat Episcop al Hotinului (având Centrul eparhial în orașul Bălti) până în 1940, , Ulterior fiind ales Locotenent de Mitropolit al Bucovinei"," cu reședința la Cernăuți, iar instalarea că mitropolit canonic s-a făcut abia pe 25 martie 1941, la Suceava"." (dată alegerii a fost 13 iunie 1940, înscăunarea având loc numai
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
militari și tipărind cărți de rugăciuni etc. A sustinut războiul pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. După eliberarea teritoriului Basarabiei de sub ocupația sovietică, PS Părtenie a îndeplinit și funcția de locotenent de Episcop al Hotinului, cu sediul la Bălti (1941-1944). El s-a ocupat cu coordonarea vieții bisericești din Episcopia Hotinului și cu reîncreștinarea ortodoxă în spațiul eliberat de sub bolșevici, manifestându-se prin atitudinea anticomunista și tipărind și o revistă cu titlul "Biserică basarabeana". A fost decorat în timpul campaniei
Episcopia Hotinului (Mitropolia Bucovinei) () [Corola-website/Science/328597_a_329926]
-
ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălti, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, sătul Chișla-Salieva (denumirea rusificata a localității Câșla lui Săli) făcea
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Pagini din trecutul și prezentul satului Marinești, raionul Sangerei Localitatea dată este înregistrată oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei și doar la 12 km de orașul Bălti. De la drumul național Balți-Sarateni, pe traseul Mandreștii Noi - Cotiujenii Mici se numără exact 5 km până la Marinești. Satele de hotar- Mandreștii Noi și Sangereii Noi. E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
locuitorilor și revenirii lor la valorile veșnice. Pe teritoriul satului se află 4 unități comerciale, 3 din ele fiind private. Aici localnicii își pot procura produse alimentare și nu numai. Pe traseul central circulă de 8 ori pe zi autocarul Bălti - Sangereii Noi, ceea ce facilitează deplasarea tineretului studios și a celor încadrați în câmpul muncii în orașul Bălti. Binevenită pentru locuitori e și ruta Țaplești - Chișinău care permite localnicilor să călătorească ori de câte ori au nevoie la capitala. În ultimii ani, cu concursul
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
ele fiind private. Aici localnicii își pot procura produse alimentare și nu numai. Pe traseul central circulă de 8 ori pe zi autocarul Bălti - Sangereii Noi, ceea ce facilitează deplasarea tineretului studios și a celor încadrați în câmpul muncii în orașul Bălti. Binevenită pentru locuitori e și ruta Țaplești - Chișinău care permite localnicilor să călătorească ori de câte ori au nevoie la capitala. În ultimii ani, cu concursul directorului grădiniței de copii, Chitoroaga Cristina, a fost câștigat un proiect național, privind amenajarea unui teren de
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]