659 matches
-
apărut recent și într-un dicționar, în care balta, iazul și lacul sunt considerate sinonime, ceea ce este greșit 52. Balta e o apă stătătoare, adunată după ploaie, într-o adîncitură, cu o bogată vegetație acvatică. Balta poate fi sinonimă cu băltoaca, mlaștina, mocirla, sau cu un bulhac, ghiol, smîrc, tău, iezer deși nici pe acestea nu le putem considera sinonime perfecte. Dar nici într-un caz ele mu pot fi sinonime cu noțiunea de iaz, care este făcut de om. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
coleg de celulă, pînă la decesul În cursul anchetei: Ce nu i-au făcut! I-au smuls unghiile, l-au bătut la testicule, l-au ars cu țigara. Odată l-au adus șiroind de sânge pe picioare, de se făceau băltoace: i-au găurit pulpele cu cuțitul și i-au băgat sare În rănile deschise. Zilnic Îl luau, Îi prindeau mâinile cu cătușe și Îl legau de picioare, apoi Îi treceau printre mâini și picioare o rangă, pe care o așezau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
adîncă (12); broască (12); broaște (11); murdară (11); murdărie (10); mizerie (9); albastră (8); loc (8); ud (8); albă (7); groapă (7); murdar (7); mlaștină (6); rață (6); rîu (6); sînge (6); udă (6); verde (6); pescuit (5); peste (5); băltoacă (4); rațe (4); apa (3); cocostîrc (3); copilărie (3); glod (3); mică (3); mîl (3); oglindă (3); Silviana (3); știoalnă (3); apă murdară (2); barză (2); Bălți (2); indiferență (2); lasă (2); loc cu apă (2); mocirlă (2); neagră (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mitropolitul insistă și, diaconul Neofit pleacă din nou către casa numitei cucoane. De data asta, dumneaei nu numai că îl refuză, dar „au grăit și alte cuvinte proaste“. Mitropolitul nu capitulează și chir Metodie ia și el drumul plin de băltoace și noroaie al ulițelor către mahalaua Brezoianu. Sătulă de atâtea insistențe femeia promite că va veni a doua zi dimineață. Încrezători, mitropolitul, arhiereii și pârâtul s-au strâns în păr la Mitropolie, dimineața devreme, așteptând venirea împricinatei. După câteva ore
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
majoră BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, format de la pârâul Izvoru Negru, afluent al râului Uz, menționat in anul 1883.Viiturile din anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò « băltoacă, loc mlăștinos ». Apelativul, ca și toponimele formate pe baza lui, sunt cunoscute în graiurile din Transilvania. BOGDANA, sat și pârâu, afluent al Trotușului, pe partea dreaptă. Prima atestare a satului o aflăm într-un document din 6 aprilie 1488, când
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
forță,/ scriu despre un bărbat/ pândindu-mă zile și zile/ dintr-un clin al casei:/ un șuvoi de sânge curge atunci/ din țevăraia spartă în mine.// obosesc de parcă aș trage la jug,/ dar femeia plutind cu fața în sus/ în băltoaca roșie de la picioare/ ca soarele strălucește:/ abruptă și clară". Altădată, acest drog se antropomorfizează, apărând sub forma unui demon sexuat, care o supune unui viol a cărui brutalitate se conjugă, oximoronic, cu o voluptate a trăirii, pe care poeta nici
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nostru: noi ne-am rupt picioarele în gropile de pe trotuar, pe noi ne-au mușcat cîinii și țînțarii, pe noi ne-a durut burta de la apa de la robinet. Noi am transpirat vara, noi am dîrdîit iarna, noi am pășit prin băltoace, prin fleșcăraia de zăpadă cu sare, pe noi ne-au stropit mașinile cu noroi, noi am mirosit gunoaiele neridicate cîte o lună... Ale noastre sunt băncile rupte, ale noastre leagănele ruginite din parc, ale noastre mesele de ciment, pe care
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
Iată un pasaj edificator din raportul prezentat în martie 1921: „(...) terenul din Piața Mică, nefiind împrejmuit, este un veritabil focar de infecție, dăunător sănătății publice. Aici staționează în permanență, zi și noapte, căruțele locutorilor ce vin în oraș, producându-se băltoace de urină și mormane de bălegar, iar locutorii din vecinătate depozitează în timpul nopții gunoaiele din curțile lor”. Șapte ani mai târziu, antreprenorul Paveglio Santo a demarat lucrările de amenajare a pieței aflată la intersecția străzilor BacăuOcna cu I. S. Sturza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sfârșitul zilei Leeuwenhoek avea dureri de cap și ochi congestionați. Nu o dată a jurat să renunțe la o asemenea ocupație vătămătoare, însă în dimineața următoare o lua de la capăt. Într-o zi a luat o picătură de apă dintr-o băltoacă din curte și a puso în fața lentilei sale. Ce i-au văzut ochii? În picătura de apă murdară mișuna o întreagă menajerie: globule înconjurate din toate părțile de mustăcioare, bastonașe mișcătoare, plăntuțe cu tulpini ca niște clopoței și toate acestea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
splendoare și mizerie, lux rar și sărăcie hidoasă, suprafață strălucitoare, interior corrupt. (...) Un prinț fără palat, un cler fără morală, o academie fără membri, o bibliotecă fără cititori; străzi imense fără case, locuințe splendide și colibe abjecte, magnifice promenade și băltoace dezgustătoare; apă peste tot, nicio fântână; un râu fără chei și fără poduri; o municipalitate fără cap, o poliție fără agenți... Drumuri publice neîngrijite; tribunale fără justiție... Intrigi fără dragoste, divorțuri fără frâu, soți fără soții, soții fără soți; familii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Iată cum sunt tratate aici lucrurile serioase. În aceste ocazii se folosește o mână de deținuți pentru curățarea drumurilor publice; aceste mijloace nu sunt suficiente pentru îndeplinirea sarcinii. În majoritatea zonelor locuite, apa fetidă pătrunde în interiorul caselor; se condensează în băltoace stătătoare și urât mirositoare, și oamenii se mai minunează că febra domnește în permanență și că fiecare primăvară aduce câte o epidemie! La câteva zile după scrisoarea pe care am citat-o, coloanele Vocii României consemnau cele ce urmează: "Pericolele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
orașului capitală, de unde scriem toate acestea, diverse opoziții vreți să le aflați? Un prinț fără palat, un cler fără morală, o academie fără membri, o bibliotecă fără cititori; străzi imense fără case, locuințe splendide și colibe abjecte, magnifice promenade și băltoace dezgustătoare; apă peste tot, nicio fântână; un râu fără chei și fără poduri; o municipalitate fără cap, o poliție fără agenți... Drumuri publice neîngrijite; tribunale fără justiție... Intrigi fără dragoste, divorțuri fără frâu, soți fără soții, soții fără soți; familii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înseamnă să ai ceva în creier?" Era greu de crezut. Nu avea nici un sentiment clar, un gând inoculat sau senzația că îl domina o entitate străină. Mai degrabă era ca un om care știe că stă cu picioarele într-o băltoacă și totuși are impresia că mase oceanice de apă îi trec pe deasupra capului. Se simți din nou tulburat. Întrebă, găsindu-și cu greu cuvintele: ― Îți dă vreun ordin? ― Da, ceva despre oprirea unui atac. Cred că ne confundă. Răspunsul fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
de vedere epidemiologic: Cu ocazia reviziei ce am făcut prin oraș, am avut neplăcerea de a vedea o mare necurățenie atât prin ulițele laterale, cât și chiar prin piețele și stradele cele mai principale. Am văzut în mai multe locuri băltoace de apă înverzită, care, prin urâtul lor miros, infectă aerul și aduc mari vătămări sănătății locuitorilor". Prefectul se simțea dator să avertizeze asupra răspunderii ce-i revenea primarului în aceste circumstanțe: "Pentru orice întîrziere [în adoptarea măsurilor corespunzătoare], responsabilitatea va
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lui. Se întoarse din drum, cercetă împrejurimile casei. Arabul îl privea, fără să pară a înțelege. - Haidem, spuse Daru. Merseră un ceas, apoi se odihniră lângă un colț calcaros de stâncă. Zăpada se topea din ce în ce mai repede, soarele zbicea pe dată băltoacele, curăța văzând cu ochii podișul care, treptat, se usca și începea să vibreze asemenea aerului. Când porniră din nou la drum, pământul răsuna sub pașii lor. Din când în când, în față, o pasăre spinteca văzduhul, cu un țipăt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și primarul, era îmbrăcat într-un costum albastru închis. Dar era mult mai tânăr, sau cel puțin așa părea, din pricina staturii lui elegante și a obrazului său fraged, de adolescent uimit. Acum străbătea curtea, îndreptându-se către ei și ocolind băltoacele cu multă grijă. Când ajunse la câțiva pași de d'Arrast, întinse brațele către el, urându-i bun venit. Era mândru că-l poate primi pe domnul inginer, venirea lui era o mare cinste pentru sărmanul lor oraș, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
îngustă dar lungă, care ducea de la unul din cartierele mărginașe la piața bisericii, pustie în acea clipă. Din balconul primăriei, cât vedeai cu ochii, nu se zărea decât un drum plin de gropi, pe care ploaia din ajun lăsase câteva băltoace. Soarele, care coborâse puțin, mai bătea în fațadele oarbe ale caselor de pe cealaltă parte a străzii. Așteptară mult, atât de mult, încât d'Arrast, tot privind la soarele răsfrânt pe zidul din față, se simți iar cuprins de oboseală și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
să ne luăm după toate vorbele... Mi-au parvenit și ipoteze mai extravagante. — Nu știam. Nici nu ar interesa, răspunde, într-un târziu, glasul de sub fularul galben. Nu se privesc ; înaintează fără grabă ; vitrinele îi oglindesc alături. Sar peste o băltoacă. Domnul cu mustăcioară se oprește să ia un ziar. Strada coboară, în fața unui rond de tramvaie și autobuze. Îi disting deja : pași calmi, egali. Sunt un pieton, ca și ei, îi pot privi. Nu văd motive pentru atâta interes, continuă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
răvășită de gropi, desfundată de miile de căruțe ce treceau necontenit spre front, încărcate cu merinde pentru oameni, întorcîndu-se înapoi veșnic pline cu rămășițe de-ale luptelor... Ici-colo sclipea cîte-un ochi de lumină galbenă, plăpândă, însemnînd comandamente, spitale, cîrciumi-popote... Prin băltoacele uliții se împleticeau, înjurînd și blestemând, cei ce reveneau de la execuție. Apostol Bologa mergea tăcut alături de căpitanul străin. Vroi mereu să-și grăbească pașii, să se despartă de omul acesta bănuitor, care parcă și tăcând îi făcea mustrări. Dar în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fiece pas. Bolta de nouri parcă stătea să cază pe pământul amețit de întunericul fără margini. Apostol Bologa, cu casca de fier înfundată pe cap, strâns în ulancă blăniță, cu gulerul ridicat, înainta cu băgare de seamă, ferindu-se de băltoace, cu barba în piept. Inima îi bătea atât de năvalnic, că nici nu simțea plesniturile ploii. Cunoștea drumul și terenul. De vreo trei luni, de când s-a statornicit frontul, a făcut calea aceasta de sute de ori. Intră în labirintul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu reflectorul, că era mai mare rușinea!... Te pomenești că iei și o medalie de vitejie, fiindcă la noi așa se dau decorațiile... În orice caz, eu te felicit... Noapte bună!... Fără să aștepte răspuns, locotenentul se depărtă, mormăind, prin băltoacele șanțului de apărare. " Ce s-a întîmplat, Doamne?" își zise Bologa, înfiorîndu-se și căutând să se trezească din amorțirea ce-i oprise în loc gândurile. Vântul sufla mai friguros, desfundând iarăși o bură de ploaie măruntă, moleșitoare. Picurii îi țârâiau în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
proces rapid, cu o soluționare impusă de respectarea superficială a legii. Îngrijorarea și-o împărți cu alți ofițeri, comandantul companiei C. Ionescu și căpitanul Ungureanu, din a cărui companie se înecase încă un soldat, în condiții neclare (culmea!) într-o băltoacă. Și cei doi, împreună cu locotenentul Cătănoiu, fură citați pentru aceeași zi, tot la la Roman. În noaptea dinaintea procesului dormi puțin, regretând prima oară că-și părăsise, poate definitiv locurile natale, mama și familia rămasă în Basarabia, ca acum să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
aceea din Tortilla Flat a lui John Steinbeck. O să spuneți: iarna nu-i ca vara, dar nici copilăria nu este maturizare solemn-Încruntată care nu mai știe de joacă din cauza vicisitudinilor sau necazurilor Închipuite. ploaie de vară - copii sărind desculți peste băltoace Lucia Amarandei Copilăria autentică desfide meschinăria părinților care țin copilul În lesă: vezi, că te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii: printre fulgi și soare, zâmbetul știrb al unui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
supraviețui ar fi avut, de una singură, destulă forță pentru a încălca hotărârea intelectuală a Scripturii. O descompunere are două ieșiri, cea umedă sau cea uscată, lichefierea sau incinerarea. Cea mai neplăcută vederii unui om viu este imunda, amorfa, inomabila băltoacă putrefiată. Iremediabila murdărie. Imaginea fizică, dublul dublat, mă protejează de ce e mai rău, spectacolul distrugător al putrefacției. Piatra înăbușă putreziciunea prin solid, transcende josnicia prin marmură sau obsidian. Stela expurgă răul prin spectacolul lui. Catharsis optic. Într-o populație de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
locuri mlăștinoase cu apă și nămol pe unde crește papură, trestie“, „pădure, dumbravă, tufăriș, loc cu vegetație multă și deasă în pădure“, „poiană, luminiș în pădure“, „gropi umplute cu apă stătătoare“, „mormane de pămînt ca semne de hotar între moșii“, „băltoaca din fața izvorului“, „loc cu izvor puternic“). Entopicul este întîlnit, cu sensuri asemănătoare, și în bulgară și sîrbă, de unde a fost împrumutat, probabil, apelativul romînesc. Opțiunea pentru una sau pentru alta dintre surse depinde de analiza lingvistică și de atestările fiecărui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]