546 matches
-
faptul că ajungem pînă acolo și intrăm într-o lume nouă, necunoscută și plină de taine, tot ar fi destul!... Dar, în afară de asta, noi vom descoperi înăuntru lucruri interesante... Pun rămășag cu oricine că-i așa cum zic eu! În ochii Bărzăunului se aprinseră două steluțe de aur. Vlad se scărpină după cap, Virgil mușcă zgomotos dintr-o pară, iar Ilinca sări cît putu strigînd: Bravo, Bărzăune!... Extraordinar!... Măcar și pentru faptul că ai putut visa așa ceva meriți să fii felicitat!... Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
faptul că ai putut visa așa ceva meriți să fii felicitat!... Dar dacă într-adevăr va fi așa cum zici... ar fi o faptă colosală! Și... dacă nu găsim nimic? rîse Vlad. Dar poate găsim! Cine știe? trecu și Virgil de partea Bărzăunului. Tocmai atunci intră pe poartă actorul Petrică Ciuraru, venit să-l caute pe Matei. Văzînd că nu-i acasă, își făcu puțină vorbă cu Bărzăunul și cu musafirii săi. Înainte de a-și lua rămas bun se arătă grozav de dornic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu găsim nimic? rîse Vlad. Dar poate găsim! Cine știe? trecu și Virgil de partea Bărzăunului. Tocmai atunci intră pe poartă actorul Petrică Ciuraru, venit să-l caute pe Matei. Văzînd că nu-i acasă, își făcu puțină vorbă cu Bărzăunul și cu musafirii săi. Înainte de a-și lua rămas bun se arătă grozav de dornic să mai meargă o dată la Piatra Domniței. Toți încruntară din sprîncene, crezînd că li se pregătește o nouă cursă. Dar actorul n-avea nici un gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pe mine?... Am eu fason de arheolog, ori de guzgan?... Am auzit că-i vorba de văzut ceva frumos și am mers. Voi nu faceți la fel?... Iar acum, de cînd am văzut Piatra Domniței și găurile acelea arătate de Bărzăun, port un ghimpe în suflet. Și mi-am zis să nu mă las pînă nu mă mai duc o dată acolo... Că Ticu ăsta al vostru a reușit să mă-mbolnăvească și pe mine de dorul umblatului. Asta-i! Și nea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mă-mbolnăvească și pe mine de dorul umblatului. Asta-i! Și nea Petrică privi lung la fiecare, dornic să fie înțeles și, dacă se poate, ajutat să ajungă iar la Piatra Domniței. Ilinca se uită într-un anume fel la Bărzăun, apoi amîndoi la Virgil și toți trei la Vlad. Dar toate aceste priviri s-au succedat într-o fulgerare de secundă. În ochii fiecăruia fu descoperită înțelegerea necesară pentru a-l primi și pe actor în grup. Gata, nea Petrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
convins că ții cu noi și ai noroc că ne ești drag la toți. Vom merge împreună acolo, că tot despre asta discutam și noi. Numai să rămînă hotărît de la început: nimeni nu mai știe afară de noi! Dar Tomiță? sări Bărzăunul, nu că l-ar fi vrut neapărat în grup, dar... uite-așa. Aa, da, se corectă Ilinca. Numai noi și Tomiță știm! Nu mai vrem să se țină nimeni de urma noastră, ca s-o facă după aceea pe grozavul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nimeni de urma noastră, ca s-o facă după aceea pe grozavul! Actorul se arătă mai mult decît bucuros și nu mai conteni cu laudele pentru fiecare în parte. Dealtfel și lui Petrică Ciuraru îi plăcea să viseze ca și Bărzăunului, de pildă, iar de comportat în viață se comporta aidoma copiilor... dar copiilor frumoși la suflet. Făcură apoi un plan bine chibzuit, stabiliră ziua plecării, ce trebuie să ia fiecare și toate celelalte. Și, după ce mai mîncară cîte o pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se comporta aidoma copiilor... dar copiilor frumoși la suflet. Făcură apoi un plan bine chibzuit, stabiliră ziua plecării, ce trebuie să ia fiecare și toate celelalte. Și, după ce mai mîncară cîte o pară și-l ridicară cu toții în slăvi pe Bărzăun, de parcă el ar fi fost tatăl perelor, actorul lovi cît putu de tare cu pumnul în masa de lemn de sub păr strigînd: Fraților, țineți minte ce vă spune nea Petrică: o să fie extraordinar!... O să vedeți voi! Unde se vede cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fi fost tatăl perelor, actorul lovi cît putu de tare cu pumnul în masa de lemn de sub păr strigînd: Fraților, țineți minte ce vă spune nea Petrică: o să fie extraordinar!... O să vedeți voi! Unde se vede cum s-a convins Bărzăunul că lîngă orice înălțime cucerită se ascunde și o prăpastie C ine s-ar fi putut aștepta la așa ceva?... Cine și-ar fi putut măcar închipui că Nuțu lui Răstoacă o să se întoarcă de la mare cu 10 zile înainte de termen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pus în gardă cu toate pregătirile nu se știe de cine, dar existau bănuieli că de Ilinca) și nimeni nu s-a opus, mai ales că tot Ilinca a fost aceea care a declarat, de față cu Vlad, Virgil și Bărzăunul, că Nuțu are dreptul să meargă la Piatra Domniței chiar mai mult decît Tomiță. Iată deci care era atmosfera din preajma ultimei și celei mai importante expediții pregătită în cea mai mare parte de Bărzăun. Or, este cunoscut din timpuri străvechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de față cu Vlad, Virgil și Bărzăunul, că Nuțu are dreptul să meargă la Piatra Domniței chiar mai mult decît Tomiță. Iată deci care era atmosfera din preajma ultimei și celei mai importante expediții pregătită în cea mai mare parte de Bărzăun. Or, este cunoscut din timpuri străvechi că atunci cînd ai de îndeplinit o treabă grea (și nu cred să fie nimeni care să declare că expediția de la Piatra Domniței putea fi considerată ușoară), trebuie exclusă de la bun început orice adversitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ținută de doctorul Pompiliu Stănescu, despre "Importanța legumelor proaspete în alimentația rațională", unde erau obligați să participe toți elevii, dispoziție de la domnul Nicanor, tot grupul porni spre Piatra Domniței. Erau deci Ilinca, actorul Petrică Ciuraru, Vlad, Virgil, Tomiță, Nuțu și Bărzăunul. Încă nu s-a putut afla cum, dar mai auziseră de expediție și doi elevi din clasa a XI-a, de la Liceul de informatică. Voiau cu orice preț să meargă și ei, dar n-au fost admiși de grup. Singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în parte și la vorbe și la gesturi, încît se tăvăleau cu toții de rîs. Cînd ajunseră la Piatra Domniței însă, mai bine zis lîngă bulboana cu păstrăvi de la poalele ei, lucrurile luară o întorsătură nu prea dorită, din cauza lui Nuțu. Bărzăunul se apucase și-i povestise pe drum cum au mîncat păstrăvi fripți pe piatră, cu ocazia expediției trecute și atunci Nuțu se rugă atît de mult de Ilinca și de Bărzăun să i se ofere și lui această plăcere extraordinară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
luară o întorsătură nu prea dorită, din cauza lui Nuțu. Bărzăunul se apucase și-i povestise pe drum cum au mîncat păstrăvi fripți pe piatră, cu ocazia expediției trecute și atunci Nuțu se rugă atît de mult de Ilinca și de Bărzăun să i se ofere și lui această plăcere extraordinară, încît Ilinca îi promise că va încerca să-i convingă pe toți să facă un scurt popas în acest scop. Dar cine să prindă păstrăvii?... Bărzăunul nici nu voia s-audă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mult de Ilinca și de Bărzăun să i se ofere și lui această plăcere extraordinară, încît Ilinca îi promise că va încerca să-i convingă pe toți să facă un scurt popas în acest scop. Dar cine să prindă păstrăvii?... Bărzăunul nici nu voia s-audă de-așa ceva, deși fusese rugat chiar și de Ilinca. A motivat că are guturai și nu poate intra în apa rece. Și, pas de-l mai urnește. Nuțu se apropie de el și-i propuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
intra în apa rece. Și, pas de-l mai urnește. Nuțu se apropie de el și-i propuse un tîrg: Ai z-z-zece mii de lei de la mine dacă-mi prinzi doi p-p-păs-trăvi babani, să le s-simt și eu gustul. Bărzăunul se uită în altă parte fără să răspundă. Ai d-d-douăzeci! Bărzăunul dădu aproape imperceptibil din cap și făcu "mț", apoi rămase în continuare de lemn. Nu fi prost, insistă Nuțu și numaidecît îi veni o idee salvatoare. Se uită atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
se apropie de el și-i propuse un tîrg: Ai z-z-zece mii de lei de la mine dacă-mi prinzi doi p-p-păs-trăvi babani, să le s-simt și eu gustul. Bărzăunul se uită în altă parte fără să răspundă. Ai d-d-douăzeci! Bărzăunul dădu aproape imperceptibil din cap și făcu "mț", apoi rămase în continuare de lemn. Nu fi prost, insistă Nuțu și numaidecît îi veni o idee salvatoare. Se uită atent spre cei din jur, pentru a se asigura că nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
apoi rămase în continuare de lemn. Nu fi prost, insistă Nuțu și numaidecît îi veni o idee salvatoare. Se uită atent spre cei din jur, pentru a se asigura că nu poate fi auzit de nimeni și se apropie de Bărzăun cu altă înfățișare și voce tainică: Îți dau un c-c-cauciuc de bicicletă și-ți promit că... Dar nimeni în afara Bărzăunului nu auzi ce i-a mai promis. Bărzăunul păru foarte interesat de cele spuse. Se uită și el pe furiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
atent spre cei din jur, pentru a se asigura că nu poate fi auzit de nimeni și se apropie de Bărzăun cu altă înfățișare și voce tainică: Îți dau un c-c-cauciuc de bicicletă și-ți promit că... Dar nimeni în afara Bărzăunului nu auzi ce i-a mai promis. Bărzăunul păru foarte interesat de cele spuse. Se uită și el pe furiș la Ilinca, apoi la Vlad și Virgil și răspunse tot încet: Bine... Numai să nu-ți uiți cuvîntul, că pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
asigura că nu poate fi auzit de nimeni și se apropie de Bărzăun cu altă înfățișare și voce tainică: Îți dau un c-c-cauciuc de bicicletă și-ți promit că... Dar nimeni în afara Bărzăunului nu auzi ce i-a mai promis. Bărzăunul păru foarte interesat de cele spuse. Se uită și el pe furiș la Ilinca, apoi la Vlad și Virgil și răspunse tot încet: Bine... Numai să nu-ți uiți cuvîntul, că pe urmăă... Cu mine să știi tu că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
păstrăvi și că se duce să culeagă hribi. Cu tot calmul dinainte, cu toată veselia ce domnise peste întregul grup, ceva ascuns și nebănuit de nimeni părea că stă la pîndă undeva. De acest fapt își dădu seama mai ales Bărzăunul, căruia Tomiță îi spusese la un moment dat în mare secret că Nuțu e mai nesuferit ca o coropișniță. Tu nu vezi cum se ține tot timpul de Ilinca? încheie el cu ciudă, strîngînd pumnii. Bărzăunul nu reacționă însă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dădu seama mai ales Bărzăunul, căruia Tomiță îi spusese la un moment dat în mare secret că Nuțu e mai nesuferit ca o coropișniță. Tu nu vezi cum se ține tot timpul de Ilinca? încheie el cu ciudă, strîngînd pumnii. Bărzăunul nu reacționă însă în nici un fel. Scoase un fel de mormăit încet și inofensiv, care nu reprezenta nimic, nici pentru el, dar nici pentru alții. Probabil că voise să spună ceva, dar se răzgîndise. Se uită deodată foarte atent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și de cîntec mut, aidoma unei chemări de dincolo de lume... Nu scoase nimeni nici o vorbă mai multă vreme... Parcă pe toți i-ar fi legat pasărea aceea cu lanțuri nevăzute și i-ar fi tîrît după ea în uitare. Numai Bărzăunul întoarse la un moment dat ochi de pustiu spre Ilinca așteptînd un răspuns ori o chemare pentru a pluti măcar o singură clipă amîndoi în acea imensitate de ireal și straniu... dar o surprinse transformată în stană de piatră, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
strînsă a lui Virgil... Altă pasăre neagră își luă zborul dintr-un cuib nevăzut și se pierdu în cer ori în negura abisurilor. Și era așa de tristă pasărea aceea, și soarele era trist, și toată lumea era tristă în ochii Bărzăunului... Se rezemă de un colț de stîncă și închise ochii pentru a deveni nimeni... O pală de vînt, rătăcită din cine știe ce hău, scînci ușor printre grunzurii de cremene, făcîndu-l să înțeleagă că și vîntul are durerile și neîmplinirile lui... Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
un colț de stîncă și închise ochii pentru a deveni nimeni... O pală de vînt, rătăcită din cine știe ce hău, scînci ușor printre grunzurii de cremene, făcîndu-l să înțeleagă că și vîntul are durerile și neîmplinirile lui... Unde se vede că Bărzăunul nu era omul jumătăților de măsură. Și unde se mai vede că o poveste ca aceasta nu se poate termina niciodată așa cum ar vrea cititorul M are noroc pe bietul om că nu dă numai peste hăuri și mocirle în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]