1,143 matches
-
lua de la Început Însemnă a accepta visul american - piețe libere și guvern reprezentativ. Acesta a fost motivul pentru care au venit aici. Faptul că engleza a devenit lingua franca, a făcut asimilarea mai ușoară printre imigranți, care, În locurile de baștină, fuseseră separați de bariere lingvistice. Americanizarea Lumii Noi nu a fost totuși chiar lipsită de probleme. Americanii nativi erau aici la sosirea europenilor. Genocidul amerindienilor și internarea celor care au supraviețuit În rezervații, a continuat să-i obsedeze pe americani
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că se simt foarte atașați sau destul de atașați, de Europa, În timp ce o treime din tineretul european Între douăzeci și unu și treizeci și cinci de ani spun că „se văd pe ei Înșiși mai mult ca fiind europeni decât de naționalitatea țărilor lor de baștină”7. Studiul făcut de World Economic Forum printre liderii europeni arată că 92% dintre ei văd „identitatea lor viitoare ca majoritar sau parțial europeană, nu națională”8. Cu toate că este dificil de Înțeles, această schimbare extraordinară În modul În care oamenii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Biblioteca, cod. 36), însă nu cunoaște nici numele autorului și nici titlul precis al operei. Nici autorul nu-și menționează vreodată numele, ci se prezintă pur și simplu drept „un creștin”. Unele surse armene, dezvăluie numele scriitorului și orașul de baștină: ar fi vorba despre un anume Constantin din Antiohia, pe care, din rațiuni ce țin de simplitate și claritate, vom continua să-l numim aici „Cosma Indicopleuste”. Despre el știm ceea ce ne spune în text. Din reperele interne ale operei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
schitul Bunea); Tudor Greceanu și-a sfârșit viața îmbrăcat în rasă monahală și, cu siguranță în schitul pe care el l-a ctitorit în satul Greci; Șerban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu (a zidit biserica din Dragomirești, localitatea sa de baștină); Hrizea din Popești, tatăl cronicarului Radu Popescu (ctitor - în 1676 - al bisericii din Popești - Rumâni, înglobată azi în București); Stroe Leurdeanu, mare vornic (a ctitorit, în 1646, biserica din Golăești, locul de „temei” al neamului); Udriște Năsturel, al doilea logofăt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
5.V.2004, Berlin), traducător. Frecventează în orașul natal Liceul „Brukenthal” și își dă examenul de bacalaureat la Liceul „Gh. Lazăr”. Ulterior se ocupă de gazetărie la București, ca reporter al ziarului „Neuer Weg” (1949-1951), dar revine în ținutul de baștină ca învățător în diferite sate (1951-1954). Din nou în capitală, se dedică literaturii, scriind povestiri și romane destinate mai ales cititorului tânăr. Membru în conducerea Uniunii Scriitorilor (1955-1971), va fi, din 1959, și redactor (pentru proză) la revista „Neue Literatur
SCHUSTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289559_a_290888]
-
crește include și denunțarea reprimării scelerate a oricărei libertăți. Dar implantarea în alt climat nu curmă sentimentul de neîmplinire. Fostul captiv nu se simte liber nici în noua lui patrie sau nu are ce face cu libertatea. În țara de baștină el suferise de zgomotul tăcerii, înnebunind de gânduri fără glas. În cea adoptivă, deși are atâtea de spus, tace pentru că „vremea asprelor cuvinte / s-a cuibărit în noi cuvinte moi”. Libertatea se dovedește neputincioasă. Vag bacoviană, tonalitatea unor versuri din
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
, Stanislav (2.V.1931, Akmanghât, azi Bilolissia, Ucraina - 16.XII.1999, Kiev), istoric literar și traducător ucrainean. Este fiul Mariei Semcinski (n. Maiboroda) și al lui Volodimir Semcinski, învățători. Face școala primară în satul de baștină, apoi urmează Liceul „Regele Mihai” din Cetatea Albă (1942-1944) și, în limba rusă, școala medie din Tatarbunar (1944-1948), pe care a absolvit-o cu „medalie de aur”. Frecventează cursurile secției de filologie clasică a Facultății de Filologie de la Universitatea „Taras
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
7; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 237; Ion Roșioru, „Ploaie la plus infinit”, TMS, 1998, 1; Grigore Grigorescu, Cuvintele - tunele între suflet și între stele, LA, 2000, 11 mai; Andrei Stratulat, Rafinamentul aforismului, RR, 2001, 2; Eugenia David, Devotat fecior al baștinei, „Moldova suverană”, 2001, 28 iulie; Vasile Pruteanu, Prizonierul copilăriei, LA, 2001, 10 octombrie; Popa, Ist. lit., II, 1194; Tudor Palladi, Inimetria songului sau Imposibila întoarcere a liniștii, LA, 2002, 31 octombrie; Iulian Filip, Elementară curiozitate, apoi cunoaștere, LA, 2003, 6
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
for adăugându-se încă unul”. Am putea redacta un capitol distinct din relatările privind stresul și promiscuitatea care rezultau din colectivismul ce s-ar putea rezuma prin sintagma: viața la bloc. Mulți și-au transferat aici obiceiurile din localitățile de baștină, în holuri se făceau nunți și botezuri, spațiul din fața blocului lua adesea locul tăpșanului rural, era piață publică, loc de socializare și schimb de informații. Un inginer pensionar ne sintetizează astfel această „filosofie” a traiului comunitar: „Locuința o dădea sindicatul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tribunal, notar (1901), agent fiscal, agent sanitar, fondator de cooperative rurale. Dintr-o singură căsătorie a avut zece copii, cărora le-a dat cele mai năstrușnice nume de botez: Garibaldi, Florența, Edison, Voltaire ș.a. Locuiește fără întrerupere în satul de baștină, unde practică agricultura și se ocupă de inventarea celor mai diverse dispozitive (în 1912 i se brevetează proiectul unui helicopter realizat la îndemnul lui Tudor Arghezi, corespondează cu renumiții inventatori americani Th. A. Edison și Henry Ford). Începe să scrie
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
PREPELIȚĂ, Mihai (19.X.1947, Bahrinești-Cernăuți), poet, prozator și dramaturg. Este fiul unor țărani întorși în locurile de baștină după ani de deportare în Siberia și Kazahstan. Învață la Bahrinești, apoi la Cernăuți și urmează Facultatea de Filologie a Universității din Chișinău, pe care o va absolvi în 1970. Concomitent, este student la Universitatea de Arte din Moscova (1969-1971
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
1944, scrisă însă în anii ’30), în care R. investighează problema identității spirituale a intelectualului român de origine evreiască, ilustrată prin forma acută a conflictului lăuntric între tentația sionismului militant și combatant, cu năzuință mesianică, și atașamentul față de țara de baștină. În final protagonistul, Jair Stuparu, sfâșiat între imboldul de a emigra în Palestina și cel de a nu se despărți de solul natal și de spiritualitatea românească, se sinucide. Autorul includea această nuvelă într-un proiectat ciclu de scrieri dramatice
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
din colegiul de redacție face parte și Grigore Scarlat. În articolul La început se arată că P. își propune „să facă ceea ce trebuie să facă o revistă dintr-o zonă periferică a țării, să prezinte o grupare de scriitori de baștină și în același timp să asigure o conexiune cu întregul fenomen cultural românesc”. Acest tip de regionalism se reflectă pe deplin în conținutul, destul de variat, al revistei și în structura grupului de colaboratori. Se publică versuri de Radu Ulmeanu, Vasile
PLEIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288849_a_290178]
-
matematica la Institutul Pedagogic „T.G. Șevcenko” din Tiraspol (1934-1939). Versuri i-au apărut mai întâi în gazeta „Moldova socialistă”. Debutează editorial în 1940, cu poemul de inspirație folclorică Cucoana și argatul. În poemul Prietenie (1948) și în versurile din culegerile Baștina norocului (1954), Pe făgașul vieții (1959), Luceferii pământului (1962) ș.a. se află mai toate rețetele ideologice ale momentului, autorul prezentând prozaic, dar mai cu seamă denaturat, realitatea. Se întâlnesc printre scrierile sale și unele poezii de o emotivitate căreia nu
PONOMARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
povestiri Pământ reînnoit (1953), La umbra nucului bătrân (1956) ș.a. - are, de asemenea, un caracter minor publicistic, vehiculând clișee și lozinci caracteristice epocii. SCRIERI: Cucoana și argatul, Tiraspol, 1940; Prietenie, Chișinău, 1948; Pământ reînnoit, Chișinău, 1953; Răspuns fiicei, Chișinău, 1953; Baștina norocului, Chișinău, 1954; La umbra nucului bătrân, Chișinău, 1956; Pe făgașul vieții, Chișinău, 1959; Floarea satului, Chișinău, 1960; Luceferii pământului, Chișinău, 1962; Pagini alese, pref. Petru Zadnipru, Chișinău, 1970; Poezii, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, Profiluri literare, Chișinău, 1972
PONOMARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288880_a_290209]
-
o cronică sau o frescă, cu toate că dezvăluie unele consecințe ale procesului de restructurare socială. Istoria e absorbită de geografie. Discontinuă, istorisirea e o succesiune de momente, de frânturi de viață, un potpuriu de situații, un caleidoscop. Plecat din satul de baștină, copil, Ion Mohreanu, pierzându-și tatăl, își ia lumea în cap, intră slugă la stăpân, prilej pentru scriitor de a evoca (fie lăsând personajul să rememoreze singur anumite episoade autobiografice, fie punându-l să îi asculte pe alții, pe Che
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
studiu, să-l observe în detaliu, să descifreze cum operează lucrurile din interiorul acestuia și să descrie convingător rezultatele, astfel încât și ceilalți să poată percepe complexitatea existenței umane. În spiritul celor mai bune tradiții antropologice, cercetătorul „călătorește” până la „satul de baștină” ca să-i învețe discursul și obiceiurile. Acesta trebuie să devină parte a culturii pe care o investighează și trebuie să respingă orice abordare externă ca nelegitimă. Winch spune că înțelegerea societăților umane nu este ca aplicarea generalizărilor și teoriilor la
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Ar dori ca la absolvire să-și găsească o slujbă la o corporație internațională (utilitate = 9), ar fi mulțumit și cu un post de consiliere guvernamentală (utilitate = 7), dar ar fi dispus și să se întoarcă în orășelul său de baștină ca să lucreze în firma unchiului său (utilitate = 3). Probabilitățile ca să-și realizeze aceste opțiuni diferă în funcție de facultatea pe care ar alege-o. Facultatea A 0,2 internațional (9) 0,5 guvern (7) 0,3 unchi (3). Facultatea B 0,3
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
urmează, între 1960 și 1963, cursurile Facultății de Litere de la Sorbona, luându-și a doua licență. În 1963 și 1964 este student la École des Hautes Études. Se căsătorește cu o suedeză, pe care o urmează în țara ei de baștină, unde va preda franceza, româna, sârba, croata și suedeza pentru străini. În 1968 vizitează pentru prima dată România, participând la un Congres Internațional de Romanistică. Între 1973 și 1980 este redactor al revistei „Candela”, publicație lunară de cultură și spiritualitate
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
plus, este probabil ca ei să fi păstrat legături cu zonele de proveniență, ceea ce le crește probabilitatea creării unei dense rețele sociale, asigurându-le și o expunere naturală la o diversitate socială sporită. Pe de altă parte, pentru locuitorii de baștină ai satului, interacțiunea cu imigranții este să conducă la o creștere a capitalului social de tip bridging. Satele moderne, mai bine educate, este firesc să fie și ele mai bogate în capital social în comparația cu media ruralului românesc. Modernitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
romi stabilite, în special, în zona vechiului sat Damachi, acum cartier al Trifeștiului. Populația este majoritar ortodoxă. Conform spuselor preotului din sat, doar aproximativ 6-7 familii sunt de religie ortodoxă pe stil vechi. O mare parte din familii sunt de baștină din zonă, foarte puțini sunt veniți în localitate, fie din satele din comună, fie pe filieră de rudenie, ca urmare a dislocărilor de populație pentru munca în țară în sectorul minier sau pe diferite șantiere. Îmbătrânirea demografică, tipică pentru satul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din ceea ce le este comun europenilor. Capitolele dedicate celor șase sate au realizat o trecere în revistă a atitudinilor pe care le au sătenii acestora fața de Europa și de Uniunea Europeană și a percepției diferențelor care există între localitatea de baștină și satul european. Prezentul capitol încercă să sintetizeze rezultatele capitolelor dedicate fiecărui sat, ținta fiind construirea unei imagini unitare pe care o are ruralul românesc asupra Europei, a Uniunii Europene și a integrării în structurile europene. Am mai urmărit de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
scrie În indicele de la Istoria lumii În date). Dacă lipsește cratima, vom inventaria numele În funcție de al doilea nume de familie: Dindelegan, Gabriela Pană. Această regulă se aplică și persoanelor care și-au păstrat la nume pe cel al localității de baștină: Fischer-Galați, Stephen; Snagov-Dumitru, Ion; Constantinescu-Iași, Petre; Mihăilescu-Brăila, Ștefan; Radu-Nandra, Ilie. • În cazul persoanelor care au rămas În memoria posterității cu un grad științific (dr.), trecerea În indicele de nume se face astfel: Groza, Petru, dr. Numele cu anumite particule sunt
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pe scara ierarhică, a pregătirii profesionale, fie din motive economice, de șanse de viață (În termeni sociologici), fie din rațiuni obiective de penetrare a unei noi clase sociale (transgresare care s-a produs odată ce au decis să părăsească locul de baștină și să evolueze În alți parametri socioeconomici). Ca atare, e de presupus că astfel de persoane sunt și mai Încărcate cu ceea ce, psihologic vorbind, se numește ambiție socială. Din această perspectivă, preeminența ruralului În fața urbanului În materie de studii civile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
BURLĂNESCU-ALIN, Nicolae (14.VIII.1869, Burlani, j. Gorj - 20.IX.1912, Bisericani, j. Neamț), poet și dramaturg. Și-a petrecut copilăria în satul Burlani, baștina părinților săi, Elisaveta și Nicolae Burlan, cizmar. Cu o întrerupere de trei ani, când intră în armată (primind gradul de sergent), face liceul la Craiova (1892). Se înscrie, în București, la Facultatea de Litere și la Drept, luându-și licența
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]