657 matches
-
ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce imaginea gospodăriei de oieri a Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de munte și al „informațiilor” privind starea familiei, copiii etc., gândite - parcă recapitulativ - de Vitoria, mod sadovenian de a-i oferi cititorului un „cadru” de start al viitoarei derulări epice. Celelalte
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
și oile se adunaseră pentru muls. Moș Danilov i-a explicat proprietarului scopul vizitei noastre. Vorbind între ei sârbește, nici eu nici tata n-am înțeles o iotă. Dar dialogul dintre cei doi a durat foarte puțin. În mod sigur baciul era un om energic și hotărât și nu-i plăcea vorba lungă. S-aveți noroc de ea. Are patru fătări, e tânără. S-o mulgeți seara și dimineața. Dă mai bine de doi litri jumate pe zi și face în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
plăcea vorba lungă. S-aveți noroc de ea. Are patru fătări, e tânără. S-o mulgeți seara și dimineața. Dă mai bine de doi litri jumate pe zi și face în fiecare an doi iezi frumoși. Vă mulțumim frumos, domnule baci. La revedere! Mereț cu bine! Sara bună! Tata îi pusese deja pe după gât o sfoară și-acum capra mergea în urma noastră în pas vioi ca și când ne-am fi cunoscut de când lumea și pământul. Am luat sfoara din mâinile tatei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
oraș, despre cum a ciobănit el În tinerețe la munte, despre urșii repeziți În spinarea vitelor și sugându-le sângele din ceafă, despre „fata de mpărat cu curu’ crăpat“ și despre poznele și păcă lelile homerice și de măscară ale bacilor, pe care ni le povestea cu haz inocent, fără intențiile pornografice ale oră șenilor, la fel cum numai În O mie și una de nopți, În traducerea literală și neexpurjată a lui Mandrus, mai poți citi. Despre mama n-am
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de departe a tot ce poate da săraca, blânda oaie, de la telemeaua cu boabe de coriandru, care, când e bună, e cea mai bună brânză de pe lume, la cașcavalul moale de Pen teleu pe care Îl face azi un singur baci hotărât să ducă pe lumea cealaltă taina lui, sau cel tare, „Balcan“, „grecesc“, de Dobrogea, la brânza de burduf, bună cu mămăliguță, unt și ouă „româ nești“ deasupra, și urda grasă „de coșuleț“ și până la pastrămurile de capră, dar mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să aflu câteva rânduri de-ale tale la Gheorghiu... Țipau țiganii, Înjura co dreanul, Îi batjocorea notarul și eu, Beldie, eram fericită... Plec acum la Buziaș.“ La 11 august 1922, Cora mai trimite o „bănățană“ din care s-a scos: „Baci Beldie, dragă... Eu nu te țuc, uite așa ge șiudă, că nu ești ortac cum șe cage, ci dat la viclenii și la răle. Fă-ce ge treabă și să auz ge bine ge tine și ge tătă lumea. Multă sănă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în diversele biserici în care a cântat, atât înainte cât și după detenție, cum ar fi: „O Dumnezeu al tuturor părinte”, după versurile lui V. Alecsandri, „Floricica” ș.a. Așa cum își amintea pr. Teodor Daraban, pe atunci paroh de Petrani și baciul Todere, cantor la biserica din Gruilung, la marele pelerinaj de la Drăgești se ocupa direct de partea muzicală a ceremoniilor lăsând celor ce l-au auzit cântand o amintire de neuitat. La 29 august 1948 a celebrat cu mare fast prima
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la gât tălăngi mari, ca niște clopote. Într-o vară fiind cu niște musafiri, veniți de la Constanța, tata ne-a dus la stână. Erau două eleve de școală primară și mama lor. Au rămas tare încântate de stâna din Horaiț. Baciul, ca totdeauna, s-a arătat foarte ospitalier și ne-a oferit ce avea mai bun în stână. Când adulții s-au așezat la taifas lângă pirostrii, noi, fetele am ieșit în ocol. Ne ardea de joacă. După ce-am alergat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
speriat și au strigat la stână, în ușă. Repede, veniți, că berbecul s-a înfuriat și-o împunge pe verișoara noastră! Tata, într-un suflet a fost lângă mine. M-a luat în stână și m-a stropit cu apă. Baciul nu s-a lăsat, până n-a ars câțiva cărbuni și m-a descântat de spăriet. Acasă, nu le-am povestit întâmplarea toată, căci prea frumos a fost la stână! Conviețuirea între oameni . A fi politicos, înseamnă a avea o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici Un sărac, care ține pe un moșneag de mână și-i istorisește cum a fost și el "om" odată... (Cu asta se începe?) Moartea lui Ștefan Vodă O vânătoare de vidre iarna O întâlnire a lui Bogdan cu cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trimeț sau ești bolnav PARTEA a V-a (1944-1956) IANOȘ NĂZDRĂVAN ȘI OAMENI VECHI (aprox. 1944-1945) Mitiță. Ianoș. Servitorul. Bucătăreasa. Tatăl copilului. Bunicul. Mama. Un bătrân țăran. I De unde l-au adus pe Ianoș. Dela stână. Munții și turmele. Povestea baciului. II Urmările postului fals al lui Ianoș. III Bucătăria curții și servitorii cu poveștile lor. Ei sunt de părere că nu-i adevărat că pământul se învârte în jurul soarelui, au auzit la masă pe boieri. Cum râd de asemenea prostie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Ce ai tu mioară? Fi-vei bolnăvioară? iarba ți-i amară? Stăpânule bace, dă-ți oile-ncoace. Stăpâne stăpâne, mai chiamă ș-un câne, cel mai cu frăție, mai cu bărbăție. Baciul ungurean și cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu cel vrâncean vor să te doboare în apus de soare, umbrele când cresc neguri se opresc pe munți și pe ape, dorm oile toate... Mioară bârsană, de ești năzdrăvană și de-a fi să mor, tu spune-le lor, baciului vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aicea aproape, în strunga de oi, să fiu tot cu voi, în dosul stânii să-mi aud cânii, în șoapta teilor în jocul mieilor... Și când m-or răpune pe groapă mi-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trecerea cetății sub administrația Brașovului, era aceeași cu a tuturor iobagilor din Țara Bârsei". Ei plăteau dijmă din vite miei, viței, din lână, brânză, urdă, ouă etc. Castelul avea și proprietățile lui directe. De exemplu, s-a păstrat numele unui baci român de la stâna castelului. El se numea Boș și este strămoșul unei familii de intelectuali din Bran, care a dat chiar un membru al Academiei. Practic, depresiunea Branului era inclusă în Țara Bârsei, deși ea a avut și are un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
două ore, nici valoarea jurnalistică a emisiunilor făcute de maestru, nici propaganda lor subtilă, nici calitatea lui de colaborator al Securității. A fost un mare om șiun mare profesionist! Multor jurnaliști din presa scrisă, ajunși astăzi voci cunoscute, lea fost baci Ion Cristoiu (chiar dacă nu până la adânci bătrâneți). Unii vorbesc cu mândrie de „școala Ion Cristoiu“, pe care au absolvito pe baricadele meseriei. Mă întreb ce putea să le predea Cristoiu. Bagajul cu care a venit din presa comunistă sau noile
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
negundo În pașaport, prezent de aproape un secol și pe la noi, la Început cu o slujbă modestă, de lizieră a pădurii, altfel spus de paznic. Nefericită inspirație, să pui lupul paznic la oi. Căci el a așteptat cu răbdare greșeala baciului ca să Înhațe ceva. Ba, În unele locuri nici n’a așteptat prea mult. Ca pe malul stâng al Prutului. Pe vremea În care Încă nu exista actuala rezervație Pădurea Domnească, de fapt ceea ce a mai rămas dintr’o pădure de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cumnatu Costică A.Tacu din Miroslăvești care acum era învățător în satul Boboești comuna Pipirig, județul Neamț, unde în vremea aceia, Costică Maxim era director de fabrică în Boboești. Și Rozina Tacu s-a logodit cu seminaristul Ghiorghiță Maxim a baciului din Bivolari. Și în ziua nunții Rozinei, când Costică Maxim și cu soția sa Elisabeta venea la nuntă, la școală la Costică Tacu, eu tocmai atunci mă duceam în sus, la soacră să adăp iapa. Și pentru că nimeni n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pri/gorie, pasăre care își scobește cuibul în malurile lutoase. 3. În studiul despre „originile păstoriei la români” (Slf., p. 188-230) Hasdeu împarte cuvintele aferente acestei sfere semantice în două grupe: dacice și latine. Despre cele din prima grupă (cioban, baci, stână, urdă, brânză) spune că sunt „vestigii lexicale din dialectul tracic cisdanubian”, fără să precizeze cum au putut pătrunde aceste cuvinte în limba latinilor izolați în munți până după secolul al optulea, spațiul pe care s-ar fi răspândit ulterior
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
albaneză (çoban) și pentru că aceste limbi se raportează la „marea gintă tracică” originară din Asia Mică unde perșii îl aveau pe șuban. În realitate cuvântul este preindoeuropean pe întreg spațiul euro-asiatic cucerit parțial de romani și are structura aglutinantă cioban. Baci, cuvânt autohton cu rădăcinile în stadiul preindoeuropean al limbii, cu reflexe în slave (bg. bač „ciobanul cășar”, pol. baca „ciobanul șef”), magh. bács „baci”, alb. báxho „cășărie”, baxhoxhí „cel care prelucrează laptele la stână”, tc. baș „șef”. Sensul de supraveghetor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cuvântul este preindoeuropean pe întreg spațiul euro-asiatic cucerit parțial de romani și are structura aglutinantă cioban. Baci, cuvânt autohton cu rădăcinile în stadiul preindoeuropean al limbii, cu reflexe în slave (bg. bač „ciobanul cășar”, pol. baca „ciobanul șef”), magh. bács „baci”, alb. báxho „cășărie”, baxhoxhí „cel care prelucrează laptele la stână”, tc. baș „șef”. Sensul de supraveghetor și de șef al stânei justifică implicarea în analiza etimologică a tc.-tăt. bak „a privi, a supraveghea, a se îngriji de”, a pol
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
arabi, 52 Arabia, 53 Arad, 57 arbore, 56 arc, 132 Ardeal, 55 arieni, 69 Asan, 54 Asănești, 54 Asău, 57 a așterne, 195 atare, 195 a atârna, 195 atât, 45 auă, 129 avari, 69 azimă, 99 ăla, 44 Bacău, 57 baci, 133 Bacova, 57 bai, 185 Balcani, 69 ban, 66 bandă, 67 Basarabia, 108 Bascov, 57 Bașcova, 57 Bașeu, 57 * Cifra indică pagina sau una dintre paginile unde cuvântul este vizat etimologic. alb, 76 baștină, 54 bă, 69 băcan, 111 Băcani
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Statele Unite» * Că în nouă sute opt or stat fabricile-n loc. Lucru și eu l-am lăsat și-n Montana am plecat Să iau servici ca la noi. M-am făcut cioban la oi. Frunzuliță flori mărunte, iată-mă că-s baci la munte. Făcînd comparație cu situația altor ortaci de pribegie ce acceptaseră să intre să lucre la fabrică, în atmosfera înăbușitoare, în fumul halelor, la banda rulantă sub strictețea supraveghetorilor vreme de 12 ore în fiecare zi, ciobanul nostru ajuns
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]