1,481 matches
-
Am aflat asta În răstimp de câteva zile. „Așadar, priorul de Saint-Albans este abate la Saint-Martin-des-Champs, care, mai apoi, devine un centru filo-templier. Bacon, datorită feudei lui, stabilește un contact inițiatic cu druizii adepți ai sfântului Albans. Acum ascultați: În timp ce Bacon Își Începe cariera În Anglia, În Franța Guillaume Postel și-o Încheie pe a sa. (Am sesizat o Încordare imperceptibilă pe chipul lui Belbo, mi-am amintit dialogul de la expoziția lui Riccardo, Postel i-l evoca ideal pe cel ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Templierii erau de-ai casei dintotdeauna și În care se retrage, așteptând, omul Însărcinat să stabilească cel de-al treilea contact. Saint-Martin-des-Champs era „Le Refuge“! „Totul intră la fix, ca Într-un mozaic“. „Acum urmăriți-mă. În epoca Întâlnirii eșuate, Bacon are doar douăzeci de ani. Dar În 1621 devine viconte de Saint-Albans. Ce anume găsește el În bunurile strămoșești? Mister. Fapt e că tocmai În anul acela cineva Îl acuză de corupție și pune să fie Închis pentru câtva timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
douăzeci de ani. Dar În 1621 devine viconte de Saint-Albans. Ce anume găsește el În bunurile strămoșești? Mister. Fapt e că tocmai În anul acela cineva Îl acuză de corupție și pune să fie Închis pentru câtva timp În temniță. Bacon găsise ceva care provoca teamă. Cui? Dar cu siguranță, tocmai În perioada aceea Bacon Înțelege că Saint-Martin trebuie ținut sub control și concepe ideea de a-și realiza acolo acea Casă a lui Solomon a lui, laboratorul În care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În bunurile strămoșești? Mister. Fapt e că tocmai În anul acela cineva Îl acuză de corupție și pune să fie Închis pentru câtva timp În temniță. Bacon găsise ceva care provoca teamă. Cui? Dar cu siguranță, tocmai În perioada aceea Bacon Înțelege că Saint-Martin trebuie ținut sub control și concepe ideea de a-și realiza acolo acea Casă a lui Solomon a lui, laboratorul În care ar putea ajunge, prin mijloace experimentale, să descopere secretul“. „Însă“, Întrebă Diotallevi, „ce putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a-și realiza acolo acea Casă a lui Solomon a lui, laboratorul În care ar putea ajunge, prin mijloace experimentale, să descopere secretul“. „Însă“, Întrebă Diotallevi, „ce putem să găsim noi care să-i pună În contact pe moștenitorii lui Bacon cu grupurile revoluționare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea?“ „Doar n-o fi chiar masoneria?“ zise Belbo. „Splendidă idee. În fond, asta ne-a sugerat Agliè În seara aceea, la castel“. „Ar trebui să reconstituim evenimentele. Ce s-a Întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
al Marii Loji a Fraților Solitari de pe Munte, Frate Iluminat al Ordinului Antic și Restaurat al Maniheiștilor și Înalt iluminat al Martiniștilor. 1877 Madame Blavatsky vorbește despre rolul teosofic al lui Saint-Germain. Printre incarnările lui au fost Roger și Francis Bacon, Rosencreutz, Proclos, Saint-Albans. Marele Orient din Franța suprimă invocația către Marele Arhitect al Universului și proclamă libertatea de conștiință absolută. Rupe legăturile cu Marea Lojă Engleză și devine În mod hotărât laic și radical. 1879 Fondarea lui Societas Rosicruciana În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
știe deja totul și nu are nevoie de celelalte fragmente. Nu, lucrurile trebuiau să fie mai complicate. Ne Înfierbântarăm timp de câteva zile, până când Belbo se hotărî să recurgă la Abulafia. Iar răspunsul a fost: Guillaume Postel moare În 1581. Bacon e viconte de Saint-Albans. La Conservatoire se află Pendulul lui Foucault. Venise momentul să-i găsim o funcție Pendulului. Am fost În măsură să propun În câteva zile o soluție cât se poate de elegantă. Un diabolic ne propusese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
un lucru care după mine nu stă În picioare. Faptul că revelația finală ar privi Umbilicus-ul Îl știau toți cei treizeci și șase. Pendulul era deja folosit În catedrale și deci nu era un secret. Ce mare lucru era pentru Bacon, sau pentru Postel sau chiar și pentru Foucault - fiindcă, desigur, dacă a montat tarantela Pendulului, făcea și el parte din clică -, ce mare lucru era, zic, pe toți sfinții, să pună o hartă a lumii pe pardoseală și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
despre cum să găsești harta adecvată, fie ea și desenată atunci, pe loc, Într-o doară. Mesajul spunea unde trebuie căutată harta, În ce manuscris, În ce bibliotecă, sau abație, sau castel. Și s-ar putea chiar ca Dee, sau Bacon, sau nu știu care alții să fi reconstituit mesajul, cine știe; mesajul spunea că harta e În locul cutare, dar Între timp, cu toate câte se Întâmplaseră atunci În Europa, abația care Îl conținea fusese arsă, ori harta fusese furată, ascunsă cine știe unde. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a găsit. De unde atâta obsesie a Metodei? Metoda servea pentru a găsi soluția misterului care Începea să-i fascineze deja pe toți inițiații din Europa... Și cine ridicase În slăvi magia goticului? René de Chateaubriand. Și cine scrisese, pe timpul lui Bacon, Steps to the Temple? Richard Crashaw. Și unde-i mai pui pe Ranieri de’ Calzabigi, pe René Char, pe Raymond Chandler? Și pe Rick din Casablanca? 86 Această știință, care nu s-a pierdut, cel puțin În partea ei materială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cald. Și ca să-și vorbească Între ei vorbind cu Turnul, vorbind cu Stonehenge... 87 E o curioasă coincidență că ediția in-folio din 1623, care apare cu numele lui Shakespeare, conține exact treizeci și șase de opere. (W.F.C. Wigston, Francis Bacon versus Phantom Captain Shakespeare: The Rosicrucian Mask, London, Kegan Paul, 1891, p. 353) Când ne Împărtășeam unul altuia ceea ce rezulta din fantazările noastre ni se părea, și pe bună dreptate, că procedăm prin asocieri necuvenite, scurtcircuite extraordinare, cărora ne-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să ia inițiativa. Pun pe picioare mistificarea roza-cruceană, calculează exact ceea ce avea să se Întâmple. Printre atâția exaltați care Înghit momeala, cineva din nucleele autentice, luat prin surprindere, iese În față. În cazul ăsta, ți-nchipui cât s-a mâniat Bacon: Fludd, imbecilule, nu puteai să-ți ții gura? Dar, domnule viconte, My Lord, aceia par să fie de-ai noștri... Cretinule, nu ai fost Învățat să n-ai Încredere În oamenii papei? Pe tine trebuiau să te pună În frigare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nu departe de locul unde era Agarttha. Dar mai descoperiserăm și altceva. Sub dinastia Fatimizilor, noțiunile hermetice ale egiptenilor antici, prin intermediul academiei de la Heliopolis, fuseseră redescoperite la Cairo, unde se instituise o Casă a Științelor. Casa Științelor! De unde-și luase Bacon inspirația pentru Casa lui Solomon, care fusese modelul pentru Conservatoire? „Așa e, așa e, nu mai Încape nici o Îndoială“, zicea Belbo amețit; apoi: „Dar, bine, cabaliștii?“ „E numai doar o poveste paralelă. Rabinii de la Ierusalim intuiesc că s-a petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
anulat, s-ar fi topit În fum ca mucul unei lumânări. Ireal ca și Templierii din Provins, ca Rozacruceenii și ca Belbo Însuși. Trebuie că nu-i greu, se gândea Belbo: i-am redus la unitatea noastră de măsură pe Bacon și pe Napoleon, de ce nu și pe Agliè? Îl trimitem și pe el să caute Harta. De Ardenti și de amintirea lui m-am eliberat așezându-l Într-o ficțiune mai bună decât a lui. Așa se va Întâmpla și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
lîngă pereți, cărți de folclor balcanic, despre cultele mistice ale Evului Mediu; poezie provensală, legende ale catarilor; un tratat bogomilic, scrieri de alchimie ale lui Flammel, o enciclopedie a vrăjitoriei; Gershom Sholem despre Cabala; biografiile lui Giordano Bruno și Francis Bacon; gramatici aramaice, ebraice și grecești. O pictură Înfățișînd copacul Kabalei, cu shekinah În culori vii, șade Înrămat deasupra biroului; o pictură tankha a roții tantrice tibetane stă atîrnată Între cele două ferestre Înguste. Pe masă, un teanc de foi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și printre cele trei sau patru generații de studenți pe care‑i instruise. Unii l‑au dezaprobat. Se Împotriveau la ceea ce considerau a fi o popularizare, o vulgarizare a ideilor lui. Dar Însăși predarea, chiar dacă predai Platon sau Lucrețiu, Machiavelli, Bacon sau Hobbes, e tot un fel de popularizare. Produsele acestor mari spirite au existat de secole Întregi tipărite și accesibile unui public orb la semnificația lor ezoterică. Pentru că toate marile texte au o semnificație ezoterică, gândea și afirma Ravelstein. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
declarată atitudine de stînga și aruncă totodată anatema asupra dreptei. Mai mult chiar, orice afirmație trebuie să decurgă din altele, pe care să le confirme și pe care să se întemeieze. Această exigență corespunde unei tendințe a spiritului pe care Bacon, în Novum Organum, o descria în felul următor: "O dată ce o propoziție a fost pronunțată (fie prin consens și credință generală, fie pentru plăcerea pe care o poate procura), intelectul uman le obligă pe toate celelalte să îi adauge o nouă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de cuvânt. Și, Într-adevăr, găsiseră. Un rezultat neașteptat Ideea implicării clienților interni și externi În afacerea dumneavoastră are sens din mai multe motive. Primul Ă și cel mai evidentă este că astfel puteți afla informații oportune. Cunoscutul filosof Francis Bacon afirma că știința este putere. Ceea ce Înseamnă, cu siguranță, că informațiile oportune au o putere explozivă! Un alt avantaj al implicării personalului și clienților este faptul că toți sunt motivați de impresia că părerile lor sunt apreciate. De multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
XVII-lea „am fost îndemnați să transpunem metodele din matematică în fizică și din fizică în psihologie sau în teoria socială. S-a născut astfel idealul unui sistem al întregii noastre cunoașteri, întemeiat pe o metodă unică”4. Dacă Francis Bacon (†1626) susținea, nu fără pertinență, legitimitatea ocultării tradiției doar în domeniul cunoașterii tehnice, Charles Perrault (†1703) va extinde imperativul progresului și asupra culturii umaniste 1. Aici este și accentul pus de Andrew Louth atunci când vorbește despre „metodologia științelor pozitive”, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
umaniste 1. Aici este și accentul pus de Andrew Louth atunci când vorbește despre „metodologia științelor pozitive”, fără să precizeze dacă este vorba despre metoda experimentală a lui Galilei, despre cea care acordă un primat intuiției (Descartes) sau, dimpotrivă, empiricului (F. Bacon). Conflictul dintre diverșii reprezentanți ai unor curente metodologice, cum ar fi Descartes (1596-1650) versus Bacon (1561-1626), devine secundar atunci când confruntăm punctele de convergență ale acestor moderni. „Posedarea naturii” este deja un imperativ comun care oferă științelor naturii un statut secular
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pozitive”, fără să precizeze dacă este vorba despre metoda experimentală a lui Galilei, despre cea care acordă un primat intuiției (Descartes) sau, dimpotrivă, empiricului (F. Bacon). Conflictul dintre diverșii reprezentanți ai unor curente metodologice, cum ar fi Descartes (1596-1650) versus Bacon (1561-1626), devine secundar atunci când confruntăm punctele de convergență ale acestor moderni. „Posedarea naturii” este deja un imperativ comun care oferă științelor naturii un statut secular. Louth este interesat de presupozițiile metafizice ale metodologismului, lato sensu, criticând cel mai mult fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu servesc întotdeauna cauza „societății deschise”. Geneza sincronă a sistemului economic capitalist și a științelor sociale moderne nu este o simplă coincidență. Așa cum a arătat J.-F. Lyotard, acest fapt dezvăluie secreta corespondență între logica posesivă a cunoașterii instrumentale (F. Bacon: tantus scimus quantum possum) și patina tehnocratică a capitalismului 1. Tehnoștiința reduce valoarea de adevăr la un act de proclamație a puterii. Profitul cunoaște doar limbajul elementar al dominației. „Capitalismul este la fel ca știința pentru că nu-i pasă de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sofism la scepticism sau pyrronism, cum ar fi Topicele și Retorica lui Aristotel sau textele lui Cicero, și mai ales tradiția platoniciană. Scrierile marilor nominaliști medievali, de la Abelard la Guillaume d'Ockam, pun bazele unei epistemologii teologice, ca apoi Montaigne, Bacon, Giambatista Vico, Locke, Condillac să fie martorii dezvoltării epistemologiei constructiviste în secolele următore. Se pot evoca momentele "moderne" ale epistemologiei constructiviste, cu principalul protagonist Gaston Bachelard, care publică, în 1934, lucrarea Le nouvel esprit scientifique, introducând o reflecție originală despre
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Editura Corint, București, 2000. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. Capitolul 2TC " Capitolul 2" Managementul clasei - orizonturi și perspectiveTC "Managementul clasei - orizonturi [i perspective" 2.1. Perspective de abordare a clasei de elevitc
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1995. Ulrich, Cătălina, Managementul clasei de elevi - învățarea prin cooperare, Editura Corint, București, 2000. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. Capitolul 3TC "Capitolul 3" Structura dimensională a managementului claseiTC "Structura dimensional\ a managementului clasei
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]