617 matches
-
pe baza unor elemente pur structurale, deosebirile dintre arta Renașterii și cea barocă. El a elaborat o schema de contrarii aplicabile oricărei picturi, sculpturi și oricărui specimen de arhitectură din perioada respectivă. Arta Renașterii, susținea el, este "liniară", în timp ce arta" bai oca este "picturală". "Liniar" înseamnă că și contururile figurilor și cele ale obiectelor sunt desenate olar, în vreme ce "pictural" înseamnă că lumina și culoarea, care estompează contururile obiectelor, sunt ele însele principiile compoziției. Pictura și sculptura Renașterii folosesc o formă "închisă
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
că am dormit fără vise! ziua bună! că, deja, dimineața s-a dus! luna se pregătește mâine seară să fie "blue"... am visat ceva straniu, cu străzi necunoscute și oameni ciudați și un sentiment general de teamă... dar nu-i bai... la cât visez cu ochii deschiși în timpul zilei... de am un zâmbet lung și lat pe toată fața... măcar noaptea să... compensez! am ieșit să iau o gură de aer... după ce mi s-au ofilit urechile toată dimineața de la dezacorduri
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
menesc astfel copilului: "prima: ani mulți, în sănătate și cu pace să trăiască; a doua îi rânduiește să ia fata împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile, "că multe baiuri poate să viie asupra lui, - zâce - cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus." Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prima: ani mulți, în sănătate și cu pace să trăiască; a doua îi rânduiește să ia fata împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de toate baiurile, "că multe baiuri poate să viie asupra lui, - zâce - cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus." Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi), birtul economic din Piața Mihail Kogălniceanu (bulgari și macedoneni) și lăptăria „Bai Ivan” din str. Viitorului (bulgari, albanezi și macedoneni). Un alt Ordin al Prefecturii de Poliție a Capitalei a fost emis la 5 iunie 1936 (nr. 1718), cu atribuțiile care revin organelor subalterne în ziua de 8 iunie 1936 - „Ziua Tineretului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ușor să ne întrebăm și să ne răspundem. - Până una-alta, aș vrea să știu când a început zidirea acestei biserici. - Apoi, însetatule de a cunoaște, am să te dezamăgesc.Adică nu-mi poți răspunde la întrebare sau este vreun bai la mijloc? - De răspuns pot, dar nu așa cum te aștepți tu. - Eu știam că Miron Barnovschi voievod a început zidirea bisericii în 1629 - anul mazilirii lui - și că din această cauză n-a reușit s-o termine. Meritul îi revine
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
substanțe specifice fiecăreia dintre cele trei specii de muștar și care, În contact cu apa, dau naștere substanțelor ce aromatizează condimentul. Muștarul negru conține, ca tioglicozid, sinigrina pe care riscăm s’o pierdem dacă facem din el ulei. Nu-i bai! O regăsim În altă plantă, cum era de așteptat tot o cruciferă: hreanul. Obținem astfel sulf și aromă. Numai atât? În primul rând aroma, pe numele ei chimic izotiocianatul de alil, este un puternic bactericid. Apoi, rădăcina hreanului adăpostește o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
performanțe modeste: chiar acum, după un Îndelungat antrenament, al unor aleși, de vreo 15 m/s, adică 40 km/oră, inferioară vitezei oricărui potențial vînat, precum banalul iepure, cu ai săi 70 km/oră... Nu-i - sau n’a fost - bai. C’aveam rațiune găsind ceva mai rapid decât noi Înșine: o suliță care atinge câteva zeci de metri pe secundă, apoi săgeata cu vreo sută. Dar investind energie acumulată Îndelung În brațul care aruncă sulița, apoi În arc, o prelungire
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
același scenariu, chiar dacă nu dispunem și de resurse ca ale Naturii, iar În privința istoriei, Tacitus pare-mi-se, spune că ea ne Învață că greșelile trecutului trebuie musai repetate... Șansele de reușită sunt deci și mai mici, dar nu-i bai. Asta va fi sancționată prompt de rezultat, acela care se Întoarce Împotriva experimentatorului Însuși. Precum vreun câine de luptă, un Rottweiler de pildă, care-și atacă stăpânul ori, mai subtil, copilul aceluia. O limită, nu-i așa? À propos: animalul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moleculară, e tot un triunghi. Cam prea colțuros pentru a fi tolerat În ciubote... Dar tolerată În vin. Doar că, atenție! La țară, acolo unde ciutura coboară În aceeași fântână spre care se Îndreaptă și rădăcinile viței, nu prea e bai. Om și plantă ajung la aceeași apă; și apă din vin, ori din fântână, nu se războiesc În burta gospodarului, dar nici - mai În urmă - În celulele lui. Cu târgovățul e mai rău, căci vinul Îi vine de la Cotnari de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
coada și fug. Unde văd cu ochii. „Meridian“, 29 iunie 2000, ora 12,31 2. Picătura de Soare M’am Întors din week-end-ul petrecut la munte, invitat de prietena mea, cam sălbăticuță, Felis silvestris. Că suntem și veri, nu-i bai, căci pisicile n’au prejudecățile voastre... A ascultat episodul trecut și, după propria-i expresie, s’a Îndrăgostit a doua oară de mine... Mă cam laud, dar așa ne e felul. Și, isteață, mi-a strecurat subiectul, un fel de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Unii spun că doar o treime. Restul e inevitabil transformat În azotit, mânat de apa ploilor pe drumul știut de ea spre râu ori pânza freatică, ajungând la robinet sau În fântână. Dacă ajunge și În gura vacii nu-i bai pentru voi, căci ea, o antiteză heterotrofă a autotrofei plante, de-l va da În lapte o va face ca azotat, slujind astfel de filtru Între Natura poluată și făptaș. Pe undeva cercul se Închide, cum spunea un vestit ecolog
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
câtuși de puțin de această activitate - dacă poate fi numită astfel -, a omului. Romancierul, al cărui nume Îl ignor, căci În fond a făcut ce-a făcut tot pentru bani, a „uitat“ să localizeze castelul teribilului lui personaj. Nu-i bai. O faceți voi, pe considerente la fel de Încâlcite precum vă este viața. Dar turistului care ar vrea să-și mântuie vacanța și banii În compania lui Dracula, Îi este indiferent dacă amplasamentul acelui ipotetic castel e unul de care Natura e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ne putem ține pe picioare, atunci să meiem acasă !» Vinovatul Cei doi nu se văzuseră de cîteva zile. Acuma, întâlnindu-se în uliță, Gheorghe băgă sama că Ion umblă cu o mână legată în fașă pe după gât. - «No, care-i baiul măi Ioa, cum de te-ai betejit ?» - «D apoi cum ? Asară când tocmai ieșeam de la făgădău, am luat-o fain frumos ca omu cumsecade către casă. Și cînd să dau colțu’, toaieșul cela de Pavăl trece în goană, fără să
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de am fi dus-o mai ușor primăvara. Dar atunci trudeam la robot în apa adâncă până la brâu, rece, abia topită din neaua munților. Căram butuci. Pe mulți i-au îngropat butucii de vii ; trupuri zdrențuite și dărăbuite. Nu i bai, că și atunci dormeam, ud leoarcă pe pământ înghețat, cu brumă groasă. Luându-mi nevasta, copilul și dăsagii, m am amestecat printre iobagii din Streja Cârțișoara. Grea viață, no, ș-acolo. Grea ! Iobagii din Cârțișoara erau siliți să strângă pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de evacuare a fumului, făcut lângă cuptorul din casă horșăi(a) a freca hotar moșie, proprietate, dar și linie despărțitoare între două proprietăți hulă drum, cale în pantă hurduzău frânghie de cânepă cu care se leagă fânul în car I bai bucluc ia da îmblăti (a) a treiera încârligat îndoit, complicat înăcrit nervos, arțăgos înciocăla( a) a cupla, a monta, a îmbina înzdrobat răcit J jăgneață jarul strâns grămadă sub oala cu verze pentru fierbere jărui(a) a târâi jigărit slab
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
2002. Arta mobiliară și parietală paleolitică, Cetatea de Scaun, Târgoviște. 8. M. Cârciumaru, V. Chirica, 1987. Découverts d’art paléolithique sur le territoire de la Roumanie, în La genèse et l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, BAI, II, éd. V. Chirica, Iași, p. 87-96. 9. M. Cârciumaru, M. Mărgărit,L. Niță, M. Anghelinu, M. Cosac, O. Cârstina, 2004. Les découvertes d’art mobilier paléolithique de Poiana Cireșului - Piatra Neamț (Roumanie), în La Spiritualité, Actes du Coll. int. de
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de M. Otte), ERAUL 106, Liège, p. 187-194. 13. V. Chirica, 2004 c. Teme ale reprezentării Marii Zeițe în arta paleolitică și neolitică, în Memoria Antiqitatis, XXIII, Piatra Neamț, p. 103-127. 14. V. Chirica, D. Boghian, 2003. Arheologia preistorică a lumii, BAI, XII, ed. V. Chirica, Iași, vol. I, Paleolitic-Mezolitic. 15. J. Clottes, 2003. Un problème de parenté: Gabillou et Lascaux, în Préhistoire Art et Société, p. 47-62. 16. J. Clottes, 2005 a. Spiritualité et religion au Paléolithique: les signes d’un
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
mereu ca nu cumva să punem ceva defect acolo; și, mai târziu am să vă spun, În ultima perioadă, când ne-au spus că trebuie să sabotăm, atunci chiar ne-au Învățat cum să aranjăm noi astea și era mereu bai, fiindcă lucram În două schimburi, și ziua și noaptea, și toată lumea arunca acolo. Și cei de dimineață ziceau: „Nu noi suntem vinovați, cei de noapte”, iar cei de noapte ziceau: „Noi n-am făcut asta”. Meșterul zbiera mereu: „Sabotaj! Sabotaj
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
socială, națională etc., precum asumarea răspunderii guvernamentale, participarea trupelor române în Afganistan: „Acum când nu mai avem armată, nici flotă, nici industrie de armament, o mână de soldați (...) este trimisă la un război fără front, cu dușmani invizibili (...). Nu-i bai, dacă nu avem armată, avem în schimb generali de armată (...), așa cum Ungaria lui Horthy nu avea flotă, dar avea amiral (Cu Lamborghini prin Kandahar); migrația forței de muncă (Vina de a exista); guvernul „legumă, conectat prin cabluri la aparatele care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
armată, nici flotă, nici industrie de armament, o mână de soldați angajați pe bani buni sunt trimiși la un război fără front, cu dușmani invizibili, fără tehnică de luptă performantă, în permanentă nesiguranță și amenințare cu pierderea vieții. Nu-i bai, dacă nu avem armată, avem, în schimb, general de armată (cu ocazia acestei vizite vede și Oprea o tabără militară și un câmp de luptă!) așa cum Ungaria lui Horthy nu avea flotă, dar avea amiral. Adică cum, domnilor conducători? Nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
des, observând stadiul lucrării. La un moment dat am ajuns în fața unor ziduri care închideau o cameră fără ușă sau fereastră. Ușa fusese zidită în grabă cu cărămizi de alte dimensiuni și alt mortar, rămânând izolată în interiorul clădirii. No, aicia-i baiul, a zis baciul Grigore. Ce-i aici, baciule? Apoi, aici îi camera de care vorbește lumea. Dumneavoastră spargeți zidul în dreptul ușii zidite, dar să nu intrați. Când groful a vândut castelul, a dat porunca să se zidească ușa ceea! Într-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Charles, e că, în inima ta, disprețuiești femeile, în timp ce eu, în ciuda aparențelor contrare, nu le disprețuiesc. — Nu disprețuiesc femeile. Am fost îndrăgostit de toate eroinele lui Shakespeare, înainte de a fi împlinit doisprezece ani. Dar alea nu există, omule, ăsta-i baiul. Alea trăiesc în țara lui Niciodată-Niciodată a artei, toate plăsmuite de istețimea și înțelepciunea lui Shakespeare, și de acolo își râd de noi, insuflându-ne speranțe false și visuri găunoase. Realitatea e ură și minciună și certuri pentru bani. S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am născut... Și putoarea asta care scuipă... Cum pot ființele omenești să trăiască în felul ăsta, și cum pot să-i învețe și pe alții? De-am putea măcar să ne ținem gura! Drama, tragedia aparțin scenei, nu vieții, ăsta-i baiul. Le lipsește sufletul. Orice artă desfigurează viața, o reprezintă fals, și teatrul mai mult ca toate, pentru că seamănă atât de bine cu viața, vezi oameni în carne și oase mergând și vorbind. Dumnezeule! Când deschizi aparatul de radio, îți poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
corp și, na, o fost o viață mai bună... Și mâncare ardelenească, mai bună, mai consistentă. Am primit și pachete de-acasă... Acolo-am stat aproape un an jumate. Tare fain o fost. Bine, însă acolo știți ce-o fost baiul? Erau tare multe muște, și ne-am îmbolnăvit de dezinterie. Vi s-a administrat un tratament? Deci toate ne-am îmbolnăvit și-o trebuit să vină de la București o echipă sanitară, cu medici, care ne-o adus tot felul de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]