5,096 matches
-
mea scăpase vigilenței prietenului meu), remarc acum detaliile pe care le ignora colegul meu ziarist (vinovat că m-a băgat în belea, fără să știe și fără să vrea). În titlu figurează astfel indicațiile, pentru a atrage mai mulți cititori: "Balada p..dei. Poezia lui George Topârceanu, contraindicată celor slabi de înger". Urmează textul, imposibil de reprodus aici: un moto de patru versuri, un prolog de 16 versuri, plus alte trei strofe, referitoare la trei tipuri, trei vârste, trei atracții diferite
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
reală, într-o mizerabilă literatură pornografică. Dacă aș fi avut ezitări în legătură cu paternitatea acestui text aș fi apelat la Al. Săndulescu, autorul unei ediții de Opere Topârceanu și îngrijitorul unor serii de Scrieri alese din opera celui care a scris Balade vesele și triste. Nu cred că e cazul să implic un istoric literar de talia domniei sale într-o asemenea problemă. Dar aș fi curios să aflu, de pildă, părerea lui Emil Brumaru în această problemă de istorie literară, unul dintre
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
pornografice atribuite lui George Topârceanu, pentru câștigul de popularitate al unui impostor sau poate numai farseur. Nu știu dacă această întâmplare are ca efect secundar stârnirea interesului pentru poezia lui George Topârceanu. Ar fi bine. Spiritul ei demistificator, precum în Balada popii din Rudeni, ne-ar prii, ne-ar vindeca de ororile pornografice cu care îi este întinată memoria. Balade-le vesele și triste pot fi recitite oricând și de către oricine cu plăcere, fără sfială și fără... rușine.
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
această întâmplare are ca efect secundar stârnirea interesului pentru poezia lui George Topârceanu. Ar fi bine. Spiritul ei demistificator, precum în Balada popii din Rudeni, ne-ar prii, ne-ar vindeca de ororile pornografice cu care îi este întinată memoria. Balade-le vesele și triste pot fi recitite oricând și de către oricine cu plăcere, fără sfială și fără... rușine.
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
Cristian Teodorescu Spuneți-mi unde,-n care țară e Flora, acea romană ca un vis, Arhipiada unde-i și Thais, a ei prea mîndră verișoară..." Anul trecut, după Revelion, m-au bîntuit cîteva zile aceste versuri și cele următoare, din Balada doamnelor de altădată, inclusiv întrebarea-refren "Dar unde sînt zăpezile de an?" După Crăciun, pe 26 decemmbrie, mi-am adus aminte de povestea lui Andersen Fetița cu chibriturile. Noaptea, pe la zece, la o intersecție o fată de vreo zece ani, îmbrăcată
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
bătrânilor de-acasă. (Habar n-avea, eram la curent: fusese Maica Vineri, în controlul ei de rutină.) Ioasaf, ca-n Biblie, zâmbea îngăduitor. Stând de vorbă cu bistrițeanul și cu sibianul, îi privesc pe amândoi ca pe niște modele de baladă; în fond, nici nu s-a exagerat prea mult. Miorița e-n ei sau cu ei; umblă cu ei; o duc și-acum cu ei în vehiculul Aro ce-l posedă; și nu mai știu dacă mitul hrănește realul sau
Garda literară by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9795_a_11120]
-
la ură, cea trecută bine la empatie. Așadar, simpaticul Topârceanu, cu poezia lui de serbări, de radio din alte vremuri, ar fi putut să aibă succes ca intertext. Nu-l are, n-am auzit prea multă lume citînd amestecat din Balada unui greier mic sau din Balada chiriașului grăbit, sau din Rapsodii de primăvară, deși toți, undeva, le-avem în minte. N-a avut nici succesul postum al altui minor din tabăra "adversă", Minulescu, amestecat în stanțe postmoderne. Recitirea poeziei lui
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
empatie. Așadar, simpaticul Topârceanu, cu poezia lui de serbări, de radio din alte vremuri, ar fi putut să aibă succes ca intertext. Nu-l are, n-am auzit prea multă lume citînd amestecat din Balada unui greier mic sau din Balada chiriașului grăbit, sau din Rapsodii de primăvară, deși toți, undeva, le-avem în minte. N-a avut nici succesul postum al altui minor din tabăra "adversă", Minulescu, amestecat în stanțe postmoderne. Recitirea poeziei lui rămîne, deci, un mariaj de curiozitate
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
din Rapsodii de primăvară, deși toți, undeva, le-avem în minte. N-a avut nici succesul postum al altui minor din tabăra "adversă", Minulescu, amestecat în stanțe postmoderne. Recitirea poeziei lui rămîne, deci, un mariaj de curiozitate istorică și întîmplare. Baladele vesele și triste sînt, însă, exerciții de poantă melancolică, pe care modernismul le va respinge în faza lui eroică spre-a le prelua, apoi, în felurite forme. Puneți, bunăoară, față-n față Balada morții (foarte cunoscută, și ea) cu Balada
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
un mariaj de curiozitate istorică și întîmplare. Baladele vesele și triste sînt, însă, exerciții de poantă melancolică, pe care modernismul le va respinge în faza lui eroică spre-a le prelua, apoi, în felurite forme. Puneți, bunăoară, față-n față Balada morții (foarte cunoscută, și ea) cu Balada Popii din Rudeni: "Colo-n vale, unde drumul/ Taie luminișuri rare,/ Printre plopi se vede fumul/ Hanului din Vadul-Mare.// Calul, vesel, simte locul/ și s-abate scurt din cale, - / C-a-nvățat și
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
Baladele vesele și triste sînt, însă, exerciții de poantă melancolică, pe care modernismul le va respinge în faza lui eroică spre-a le prelua, apoi, în felurite forme. Puneți, bunăoară, față-n față Balada morții (foarte cunoscută, și ea) cu Balada Popii din Rudeni: "Colo-n vale, unde drumul/ Taie luminișuri rare,/ Printre plopi se vede fumul/ Hanului din Vadul-Mare.// Calul, vesel, simte locul/ și s-abate scurt din cale, - / C-a-nvățat și dobitocul/ Patima sfinției-sale...// Iar hangița iese-n
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
marchează, desigur, punctul cel mai înalt al poeziei lui Asachi. La cealaltă limită a unei scări prozodice imaginare, întîlnim versul de tip folcloric, octosilabul trohaic; romantismul, tot mai prezent, sfîrșește prin a-l influența și pe Asachi, mai ales în balade pe teme populare sau istorice (Jijia, Turnul lui But etc.). Cum ne explicăm această largă paletă? Poetul moldovean a vrut probabil să vadă dacă poezia românească poate angaja o comparare de la egal la egal cu poezia neolatină europeană, în special
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
la fel de facilă și luată la bani mărunți nu se ține, așa cum dezideratele umanitariste nu-l prind pe domnul Smith și el se străduiește să o arate laolaltă cu un suflet mare aflat în criză. Altfel, personajul este în priză în ce privește balada cartușului, iar scena în care face dragoste cu tumultoasa Dairy Queen în timp ce lichidează în ritmuri de orgasm o altă porție de figuranți este de un grotesc special care lasă să se vadă un ce umoristic al filmului. Regizorul, cred eu
Pistoliada: foc cu foc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9146_a_10471]
-
aici feeria se consumă într-o bibliotecă, de unde imaginația poate deborda. Povestea sau "pictopoezia" este făcută cu litere furate, care plutesc ca niște funigei, în timp ce fata este purtată în miraculosul oniric al cărții. În schimb, The Ballad of Mary Slade (Balada lui Mary Slade, UK, 2006) a lui Robin Fuller aduce în prim-plan un amestec indecis de dramă victoriană și romantism sumbru, morbid, precum cel din Wuthering Heights a lui Emily Brönte. Drama este transferată sau, mai precis, jucată de către
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
Ion Buzași Pavel Dan a publicat în revista "Blajul" (1934-1936) nuvele (Îl duce pe popa, Corigențe, Studentul, Livadă, Întâlnirea și La închisoare - ultima nesemnată); își publică de asemenea două fragmente din teza lui de licență despre balada populară. Asupra nuvelisticii lui Pavel Dan s-au rostit opinii judicioase de către Ion Chinezu, Cornel Regman, Monica Lazăr, Nicolae Manolescu ș.a. Cele două studii de folclor, de fapt capitole din teza de licență despre balada haiducească, așa cum s-a arătat
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
teza lui de licență despre balada populară. Asupra nuvelisticii lui Pavel Dan s-au rostit opinii judicioase de către Ion Chinezu, Cornel Regman, Monica Lazăr, Nicolae Manolescu ș.a. Cele două studii de folclor, de fapt capitole din teza de licență despre balada haiducească, așa cum s-a arătat, nu sunt decât "niște compilații conștiincioase" (Monica Lazăr) și nu ne permit să tragem concluzia că Pavel Dan ar fi manifestat o pasiune statornică în această direcție, a cercetărilor folcloristice. Trebuie să spunem din capul
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
nepoftit, tovarășii care "taie Dunării albie nouă". Ce-are a face? Era vremea "cînd, pe lîngă valuri, calc pe bolovani". Ei vor ieși, însă, încetul cu încetul, din poezie. Deja în Cîntece de zi și noapte (1954) e loc de balade pastelate, ciupite, ici-colo, de un fior activist. Acolo unde nu se simte, lasă la iveală frumoase meditații de școală veche: "O, Moldovă, apa trece lin,/ Pasăre să fiu, să zbor aiurea/ Murmurînd puțin cîte puțin/ Cîntecele care-adorm pădurea./ Uite cîmpul
"O, desigur, astăzi ți-ai ieșit din fire..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9459_a_10784]
-
râzi, bă, și nu citi-nainte..." Umorul negru, teme precum crima, boala și moartea sunt tratate în mod satiric, cu bună știință diminuate pentru a preveni, ca în homeopatie, ceea ce nu mai poate fi tratat. O capodoperă a genului e Balada rabiatei Arabella: "Arabella lui Glucoză/ și-a făcut rost de-un buldozer/ și-a luat-o cu el prin sat/ chitită pe demolat"... ceea ce, evident, a stârnit populația din Scăieți la înjurături "de parastas, de patrafir și de prescură/ și
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
și de prescură/ și ce le-a mai venit la gură,/ cum cere datina străbună": "Fă, îți dezafectăm mașina,/ te fugărim ca pe Nadina,/ ca să te saturi de răscoală./ Civilizația rurală/ e concepută ca să ție/ din moși-strămoși întru vecie...". Evident, balada se încheie pe măsura egalității șanselor dobândite de Arabella odată cu intrarea în UE: "Reporterii-au ajuns în sat/ la timp s-o vadă pe-Arabella/ cum îi pălea cu manivela/ pe scăiețeni, care fugeau/ strigând ba Ťnu mai da!ť ba
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
antologat, de pildă, nici un poem ca Măcelarul Magellan și tranziția la măcelăria de piață ("fudulii de bișnițar,/ organe de bivolar, / chiftele de marinar,/ tocăniță de maghiar,/ costițe de preșcolar...") și nici poeme ca Veta cu racheta sau mult prea lunga Baladă a Caporalului M. Ilie. în schimb, câteva "rime duioase", precum Pisicuța, Haiku felin, Cu satârul ridicat, pot fi citate ca adevărate capodopere ale genului: "Cu satârul ridicat/ mama m-a întâmpinat/ și duios m-a întrebat/ că de ce-am
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
adresată unui înalt funcționar din acest minister, cu următorul conținut: "Stimate Domnule Rusu, Conform înțelegerii cu d. Director Octavian Neamțu, vă alătur două Reviste a Fundațiilor Regale, din care urmeaza sa dispui d-ta să se multiplice la Gestetner poeziile "Balada Cruciaților" de G. Putneanu și "Sergentul Ion" de Iulian Vesper - șunt notate cu roșu în dreptul lor - pentru a le preda actorilor care vor pleca în turneele de propagandă organizate pentru 20 iunie-20 iulie a.c. Deci sper că Marți crt. cand
Petru Comarnescu și S. U. A. by Icu Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/8035_a_9360]
-
și cititorul introdus într-o realitate istorică irepetabilă, ale cărei stratificări se făceau resimțite acut și acum cîteva decenii, în plin regim dictatorial. Caracterul excepțional al întîmplărilor și personajelor, redate plastic de volitiva și pătimașa Mintonia, explică tonalitatea adesea de baladă, accentuată de termeni, expresii sau zicale din colocvialitatea țărănească. Lucru nemaiîntîlnit în zonă pe vremurile acelea de analfabetism generalizat, Mintonia învățase foarte devreme să scrie și să citească. Mai tîrziu va considera că singura minune din viața ei fusese învățătura
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
nurii copți de iad și de Olimp; Curată diademă de lacrimă și stele Cu demoni albi și purități rebele! Victor, care lucrând la roata olarului fredona multe cântece, le știa versurile simple, recita poeziile eroice ale clasicilor români, doine și balade, s-a văzut În situația de a nu reține nimic, cuvinte cunoscute se amestecau Între ele cu altele cărora le intuia semnificația, dar nu voia să se recunoască Învins, cum să nu poată el reține două versuri, chiar a Îmbătrânit
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Mihai Eminescu; Năzdrăvăniile lui Prepeleac, "basm dramatic" după povestea lui Dănilă Prepeleac de Ion Creangă), participă la o sărbătoare a limbii, fie în registru comic, fie într-o formulă în care încap surâsuri, dar și neliniști și nostalgii (ca în Balada amintirii, scenariu după versuri de G. Topîrceanu). Cât despre cele sfinte, ruralii se mai smeresc ei într-o doară, că așa au apucat, dar nu rareori și nu fără motiv își râd în barbă (Între Rai și Ilinca lui Dudău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i iubesc, soțul meu și Măriile Lor socrii mei. PRICINĂ: Atunci să-mi spui, fata mea cea mai mică, Liana, cum ne iubești tu pe noi? LIANA: Cum să vă iubesc, tată? Cum iubești sarea în bucate! CORTINA SPECTACOL TOPÎRCEANU Balada amintirii Scenariu pe versuri ale poetului * Între Rai și Ilinca lui Dudău Versiune scenică după romanul Minunile Sfântului Sisoe și Epilog BALADA AMINTIRII Scenariu pe versuri ale poetului Poetul (B1), așezat la un mic birou, are în față diferite ustensile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]