KorAP: Find »[drukola/base=balon & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...296 >

7,394 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301

cînd eram optimist - ceea ce se Întîmpla adesea pe vremea aia - scriam OM DE AFACERI. Cărțile erau afacerea mea - consumul și schimbul de cărți. Stăteam cocoțat În Balcon sau În Balon și studiam acest domeniu de activitate. Mă aplecam peste marginea Balonului, la un pas de a cădea, și citeam ziarul de dimineață peste umărul lui Norman. CÎteodată, cînd Își punea cana de cafea Într-un anume loc, Îmi vedeam reflexia În apa Întunecată - o priveliște nu tocmai plăcută la ora micului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
altele era gata să Înceapă. Probabil că În zilele ploioase, cînd nu erau clienți, amenințarea plutea În aer de zece ori mai grea, fiindcă În acele zile cele trei capete chele se bălăbăneau grav În jurul biroului lui Norman de dedesubtul Balonului, Îi beau cafeaua, vorbeau despre ce urma să se Întîmple - și cînd avea să se Întîmple și ce Dumnezeului or să facă după ce se Întîmplă - și-și plîngeau de milă, unul pe umărul altuia. Alvin avea o slăbiciune pentru limbajul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
mare și turtită de beton, deasupra căreia, pentru a Înfricoșa lumea, aveau de gînd să ridice niște clădiri guvernamentale, ca niște fortărețe. Norman se uita la imaginile cu clădiri din ziar și dădea absent din cap. Iar deasupra lui, În Balon, dădeam din cap la fel și eu. Demolarea unei părți atît de uriașe din oraș avea să fie o treabă foarte dificilă. Clădirile erau vechi, aveau rădăcini adînci și nu voiau să se dea duse. Așa că primarul și consiliul municipal

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
preferate. După altă vizită, a plecat cu absolut toate cărțile pe care le aveam despre insecte. Și În ziua aia, În timp ce i le ambala, Norman l-a Întrebat la ce lucrează. CÎnd i-am auzit răspunsul, era să cad din Balon. — Lucrez la un nou roman, a zis scriitorul, despre un șobolan. Genul cu blană. Ăsta chiar că n-o să placă absolut deloc. Norman a rîs. — O continuare ? a Întrebat. La care Jerry i-a răspuns : — Nu, e cu totul altceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
nici un fel șansele de a da peste tine cine știe ce calamitate. Și, În afară de-asta, eu n-am crezut niciodată cu adevărat În povestea asta. În orele de lucru, cînd nu dormeam și nici nu stăteam cu picioarele atîrnate În Balon, mă puteai găsi În Balcon. Nimic din ce se petrecea În prăvălia de sub mine nu scăpa privirii mele scrutătoare. CÎnd Norman avea o zi extrem de profitabilă și făcea socotelile la mașina de marcat din alte timpuri, cu design baroc, ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
el pe mutește „Curaj, domnule Shine. E și mîine o zi. Nu face nici o prostie.” Mă simțeam atît de rău că nu-mi veneau În minte decît clișee. Mi-a venit chiar ideea să mă arunc cu capul Înainte din Balon, doar ca să-i distrag atenția. Însă ceea ce voiam neapărat să fac, de fapt aproape că am și făcut, a fost să ies În viteză din Gaura de șobolan, să mă arunc la picioarele lui și să-i sărut ca un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
nu risc și să nu mă duc la Rialto noaptea următoare, chiar dacă asta Însemna să nu mănînc nimic pînă la următoarea tură, cea de marți. Norman se afla iar la birou, cu ziarul și cafeaua În față, iar eu În Balon, atent la orice semn de tristețe de pe chipul lui. L-am urmărit cum coboară Încet cana de cafea, atît de lent Încît abia dacă și-a unduit ochiul drept și obrazul, ca pe niște frunze de nufăr, În apa maronie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
refracției. Așa că nu mi-am dat seama imediat că, dacă eu Îi văd ochiul, atunci și el Îl vede pe al meu. Neavînd nici cel mai mic habar despre implicațiile acelei simetrii fatale, am continuat să mă aplec peste marginea Balonului, În timp ce Norman s-a Împins Încet spre spate În scaun, cu mîinile la ceafă, de parcă ar fi făcut o mișcare de gimnastică. Acum, se uita fix la tavan și, un moment Îndelungat, privirea lui, severă și Întunecată, s-a fixat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
mi-a fost iarăși rău și eram atît de slăbit Încît să fac cîțiva pași era ca și cum aș fi urcat pe munte. Nu băusem nimic două zile, și acum tot ce-mi doream era puțină apă. Uitîndu-mă În jos din Balon, am văzut că Norman nu-și clătise cana. Pe fundul ei lîncezea un deget de lichid maroniu. M-am hotărît să mă duc să-l beau și jumătate am urcat, jumătate m-am prăbușit prin puțul de aerisire central, pînă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
este un loc prăfuit dintre două grinzi de lemn. Încă mă mai simțeam slăbit, Însă nu-mi mai sîngerau gingiile. Mi-era cumplit de sete și aveam o foame de lup. În lumina ce se strecura de jos pe la marginea Balonului dansau fire de praf. Privindu-le, am fost mișcat aproape pînă la lacrimi de frumusețea din jurul meu. M-am tîrÎt cîțiva pași, și șipcile aspre ale grătarului ce susținea tavanul mi s-au părut ca de catifea sub tălpile mele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
am fost mișcat aproape pînă la lacrimi de frumusețea din jurul meu. M-am tîrÎt cîțiva pași, și șipcile aspre ale grătarului ce susținea tavanul mi s-au părut ca de catifea sub tălpile mele. M-am tîrÎt pînă la marginea Balonului și m-am uitat În jos. Stătea la birou și citea ziarul, de parcă nu s-ar fi Întîmplat nimic. Acum, uitîndu-mă la țeasta lui golașă, am deslușit cu ușurință umflăturile sinistre pe care le ascundea cu viclenie dincolo de cununa de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
că, În acele clipe, nu-i puteam răspunde „ Bună, Jerry, a fost ca lumea de tot.” Acum că puteam merge din nou la librărie, petreceam destul de mult timp În timpul zilei la vechile mele puncte de observație, privind În jos din Balon, uitîndu-mă În jur din Balcon, mereu prudent, ascuns, fără să mi se vadă decît cel mult un ochi și vîrful nasului, și uneori stăteam aici nopți Întregi, citind. Librăria nu era deloc locul fericit care mi se păruse odinioară că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
la Paris, În căutarea casei În care a locuit la un moment dat Joyce, Însă tăblițele stradale s-au topit una Într-alta și n-am reușit să dau de ea. A doua zi dimineață, la deschidere, mă aflam În Balon. Capetele s-au aliniat din nou și au clătinat iar. Shine fusese deja la spital și Întrebase despre Jerry. I se spusese că nu a pățit nimic din cauza căzăturii, Însă că suferise un accident vascular cerebral, era inconștient și i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
și eu. După asta, Howard a devenit casa șobolanilor. Jumătate din șobolanii din piață locuiau aici. Iar acum, iată că, În fine, lumea chiar pierea cu adevărat, și teatrul Howard odată cu ea. Atunci cînd a luat foc, mă aflam În Balon. Toți cei din prăvăliile din zonă au ieșit repede să vadă incendiul. PÎnă și Shine a ieșit, a sărit În picioare și a plecat, Încuind ușa În urma lui. Era miezul zilei și nici măcar n-a pus tăblița cu „vin imediat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310

ea, zîmbind. Rowe nu pricepea despre ce e vorba. Între timp, Hilfe ieșise din salon, Împreună cu domnul Cost. — A, conspiratorii! exclamă doamna Bellairs. Domnul Cost pune Întotdeauna la cale experiențe noi! — Spuneți că rezultatele sînt proaste uneori? lansă Rowe un balon de Încercare. Într-o Încăpere alăturată sună telefonul. — Cine-o fi dobitocul? izbucni doamna Bellairs. Toți prietenii mei știu că nu trebuie să mă cheme la telefon miercuri seara... Bătrîna slujnică intră În salon, anunțînd cu un fel de silă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
Tamisei erau dezgolite, și pescărușii se plimbau, lăsîndu-și În mîl tiparele pașilor lor delicați. obișnuitele cărucioare cu copii lipseau; la fel și cîinii - singurul cîine ce se vedea era o potaie fără stăpîn. De după copacii unui parc se Înălța un balon captiv, cu uriașu-i nas aplecat deasupra frunzișului firav; balonul se răsuci brusc și porni În sus, arătîndu-i dosul murdar. Rowe nu rămăsese numai fără bani, dar și fără casă, adică fără un adăpost unde să se poată ascunde de toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
mîl tiparele pașilor lor delicați. obișnuitele cărucioare cu copii lipseau; la fel și cîinii - singurul cîine ce se vedea era o potaie fără stăpîn. De după copacii unui parc se Înălța un balon captiv, cu uriașu-i nas aplecat deasupra frunzișului firav; balonul se răsuci brusc și porni În sus, arătîndu-i dosul murdar. Rowe nu rămăsese numai fără bani, dar și fără casă, adică fără un adăpost unde să se poată ascunde de toți cei ce l-ar fi putut recunoaște. Îi lipsea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
vreme de pierdut. La celălalt capăt al podului era o stație de taxiuri, cu un singur taxi. Unde doriți să mergeți? Îl Întrebă șoferul, cercetînd cu privirea cerul, pe care se vedeau puținele stele, pierdute Între luminile reflectoarelor, precum și un balon fantomatic. Și adăugă: Poftim, urcați. Cred că o să putem circula. N-o fi mai rău În altă parte decît aici! Poate că nici n-o să fie bombardament. — Ba au și apărut semnalele galbene, răspunse șoferul, punînd În mișcare motorul vechi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353

înguste de băiat) deschise portiera pasagerului, Vaughan îi dădu o sticlă. Ridicându-i bărbia, îi vârî un deget în gură. Scoase gogoloiul de gumă și-l aruncă în întuneric. - Să scăpăm de asta; nu vreau să-mi înfrunzi uretra cu baloane. După ce m-am familiarizat puțin cu comenzile, am pornit motorul și-am traversat curtea din față spre drumul de racord. Deasupra noastră, pe Western Avenue, fluxul de trafic își croia poticnit drum spre Aeroportul Londra. Vaughan deschise o sticlă de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

și desface cureaua de la pantaloni, să mai dea ceva spațiu scriiturii. Bă Bulă, ascultă aici... ai geniu... să-ți fie clar, ge-ni-u... Te lasă mut ăsta micu’, ai? A rămas în niște boxeri cu drăcușori ce-și înfig furcile în baloane în formă de fese. - A, ăștia-s din Germania... mi i-am cumpărat când am fost acolo la recital... Mă abțin să-l întreb dacă și i-a mai schimbat de-atunci, slavă cerului, am sinusurile ușor infectate, în plămâni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
au rămas picioarele... Tot mai vorbește, tâmpitul, așa că-i tai limba. Ochii i se scurg ca gălbenușul de ou de gâscă. Și încă nu-s mulțumit, tot îi mai aud glăsciorul, trag un șut în căpățână. Iau un soi de balon de sticlă și torn ceva pe craniu, dispare ca prin farmec, torn pe genunchi, se duc, pe urmă laba piciorului. Îi tai c-o foarfecă degetele de la mâini și le înfund, pe rând, pe gâtul borcanului. Ce degete boante, de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
celelalte, am dormit pe țol lângă foc, am defilat în chiloți roșii pe stadion și-am leșinat că era prea cald și-am căzut de pe carul alegoric, era un glob care se deschidea ca o floare și de-acolo ieșeau baloane și noi trebuia să ne ținem de mâini și după aceea să alergăm repede-repede, să facem litere, întotdeauna mă duceam într-un T, deși eram în I, dar nu puteam să țin minte. A trecut o roată peste mine, m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
jet un fel de scoică, bănuiesc că e scoică. Polițiștii stau în colțuri și nu lasă pe nimeni să treacă. - Ce se-ntâmplă aici? întreb un reporter de la televiziunea prin cablu, pe care-l știu din vedere. - O să se lanseze balonul Universității, nu știai? Acum îl umflă și e așteptat primarul să vină cu ambasadorul Franței... Ei o să facă primul zbor, până sus, la Agronomie, o să coboare acolo pe platou, o să inaugureze statuia aia de-acolo... Ai văzut-o? - Nu, ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
nici n-avea unde s-o planteze. Când a apărut Dinulescu și-a cerut niște săli, rectorul i-a zic că i le dă doar dacă ia și donația. Acolo, în rond, nu se vede prea bine. O să zboare cu balonul, îi așteaptă Dinulescu la protocol la viluță și înapoi... Cu ocazia sărbătoririi Francofoniei. Studenții s-au strâns pe margini, trecătorii curioși se opresc și ei. VĂ ROG SCĂPAȚI CUMVA DE RÎNDUL ĂSTA DE PUNCTE ORIUNDE APARE! - Eliberează, mă, ăla cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
galben, n-ai voie să parchezi aici... Espero alb, n-ai voie să oprești aici... Nu mai urcă nici un tramvai dup-ăsta, s-a-nțeles? Muncitorii au adus buteliile cu gaz, unul răstoarnă căruciorul. „Ce faci, împiedicatule?” Le-au conectat, balonul albastru cu galben începe să se umfle, se clatină, se ridică-n frânghii. Rectorul coboară nervos din mașină: - Unde-i Amaricăi? De ce nu-i gata? Trebuia să fie umflat balonul, ce-i așa pleoștit? Ce dracu’ a păzit? Trage de-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]