1,114 matches
-
literatura pentru copii cu Fram ursul polar și Nepoata lui Moș Ursachi. Camil Petrescu publică Un om între oameni, voi 1, într-un tiraj de invidiat: 30.000 de exemplare, precum și un volum de Nuvele. Același tiraj îl are și Baltagul de Mihail Sadoveanu, reeditat în colecția Biblioteca pentru toți de la E.S.P.L.A. Tot în acest an sunt publicate pentru prima oară după 1944 romanele Frații Jderi și Neamul Șoimăreștilor; Mitrea Cocor apare și el în a treia ediție. De altfel în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și universal. India în conștiința culturală românească, București, 1981. Traduceri: Filosofia indiană în texte, introd. trad., București, 1971. Repere bibliografice: Al. Paleologu, Prietenul, gânditorul, savantul, RL, 1981, 47; Mircea Handoca, Vocația autenticității (interviu cu Sergiu Al-George), RL, 1981, 48; Cezar Baltag, Sensul universal al arhaicului, VR, 1982, 12; Mircea Eliade, [Scrisoare către Mircea Handoca], RL, 1984, 30; Mircea Handoca, Sergiu Al-George, RL, 1984, 30; Dorina Al-George, Șocul amintirilor, București, 1994; Dicț. scriit. rom., I. 55-56; [Sergiu Al-George], CC, 2000, 4-8 (semnează
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
Exilului, el poate fi considerat ca exilul lui Dumnezeu în sine însuși. Abia la o a doua mișcare Dumnezeu trimite o rază de lumină și își începe revelația creatoare”; apud Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, traducere de Cezar Baltag, vol. III, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988, pp. 182-183. Cele mai importante studii în acest sens aparțin lui Gershom Sholem, opera sa științifică (tradusă în toate limbile de circulație) trebuind consultată spre a înțelege nuanțat știința mistică a Kabbalei
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
BALTAG, Nicolae (6.XII.1940, Dorohoi - 20.II.1975, București), critic literar. Este fiul Margaretei (n. Alexandrescu) și al lui Porfirie Baltag, preot; frate cu poetul Cezar Baltag. După studii liceale urmate la Pitești, a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba
BALTAG-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285589_a_286918]
-
BALTAG, Nicolae (6.XII.1940, Dorohoi - 20.II.1975, București), critic literar. Este fiul Margaretei (n. Alexandrescu) și al lui Porfirie Baltag, preot; frate cu poetul Cezar Baltag. După studii liceale urmate la Pitești, a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, cu teza Concepția despre poezie a lui Ion Barbu, publicată postum (1978) în volumul
BALTAG-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285589_a_286918]
-
BALTAG, Nicolae (6.XII.1940, Dorohoi - 20.II.1975, București), critic literar. Este fiul Margaretei (n. Alexandrescu) și al lui Porfirie Baltag, preot; frate cu poetul Cezar Baltag. După studii liceale urmate la Pitești, a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, cu teza Concepția despre poezie a lui Ion Barbu, publicată postum (1978) în volumul Polemos. Între terminarea liceului și admiterea
BALTAG-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285589_a_286918]
-
a lui Ion Mustață, gestionar. După studiile liceale absolvite la Pitești (1955), urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1955-1960). A funcționat ca învățătoare și profesoară de limba română în provincie, apoi în București. A fost soția poetului Cezar Baltag. Debutează în 1957, cu versuri, în „Tânărul scriitor”. Debutul editorial are loc în 1966, cu volumul de versuri Memorie de iulie, prefațat de Al. Piru. În primele poeme a fost identificată influența lui Nichita Stănescu, cel din O viziune a
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
BALTAG, Radu (pseudonim al lui Rudolf Bernhardt; 1885- 1938, Paris), prozator. Tatăl său, originar din Transilvania, era portar de noapte la un hotel din București. B. îi are prieteni apropiați, la începuturile lui literare, pe Vasile Demetrius, Tudor Arghezi și N.
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
, Cezar (26.VII.1939, Mălinești-Hotin - 26.V.1997, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Margaretei (n. Alexandrescu) și al lui Porfirie Baltag, preot, frate cu criticul literar Nicolae Baltag și soț al poetei Ioana Bantaș. În 1944, familia se refugiază din Basarabia și se stabilește la Mereni, județul Vâlcea. B. urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” (fost „I. C. Brătianu”) de la Pitești și, din 1955
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
, Cezar (26.VII.1939, Mălinești-Hotin - 26.V.1997, București), poet, eseist și traducător. Este fiul Margaretei (n. Alexandrescu) și al lui Porfirie Baltag, preot, frate cu criticul literar Nicolae Baltag și soț al poetei Ioana Bantaș. În 1944, familia se refugiază din Basarabia și se stabilește la Mereni, județul Vâlcea. B. urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” (fost „I. C. Brătianu”) de la Pitești și, din 1955, Facultatea de Filologie a Universității din București
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
fără tine”, RL, 1989, 16; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 44-50; Tupan, Scenarii, 197-204; Mircea Martin, De la hermetism la orfism, RL, 1990, 10; Cristea, A scrie, 156-159; Andreea Deciu, Dilemele lui Kir Grigorie, RL, 1993, 14; Octavian Soviany, Eseurile lui Cezar Baltag, CNT, 1993, 20; Mihai Gramatopol, Jocurile spiritului, CNT, 1993, 23; Maria-Ana Tupan, De la hermeneutică la virtuozitatea... onomatopeii, VR, 1993, 6-7; Negoițescu, Scriitori contemporani, 32-36; Constantin, Complicitatea, 138-143; Florin Mihăilescu, Ideograme de poet, ST, 1994, 4-5; Victoria Dimitriu, Cezar Baltag, „Chemarea
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
Cezar Baltag, CNT, 1993, 20; Mihai Gramatopol, Jocurile spiritului, CNT, 1993, 23; Maria-Ana Tupan, De la hermeneutică la virtuozitatea... onomatopeii, VR, 1993, 6-7; Negoițescu, Scriitori contemporani, 32-36; Constantin, Complicitatea, 138-143; Florin Mihăilescu, Ideograme de poet, ST, 1994, 4-5; Victoria Dimitriu, Cezar Baltag, „Chemarea numelui”, JL, 1995, 21-24; Alex. Ștefănescu, Zăngănit de idei, RL, 1995, 34; Dan Cristea, Melancoliile tăcerii și ale cuvântului, LCF, 1996, 8; Alexandru Ruja, Jurnal de cărți, O, 1997, 1, 5; Cornel Ungureanu, Ochii tăcerii, O, 1997, 6; Pop
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
tăcerii și ale cuvântului, LCF, 1996, 8; Alexandru Ruja, Jurnal de cărți, O, 1997, 1, 5; Cornel Ungureanu, Ochii tăcerii, O, 1997, 6; Pop, Pagini, 84-88; Dicț. analitic, I, 294-296, III, 198-201; Cistelecan, Top ten, 24-26; Mircea A. Diaconu, Cezar Baltag, Brașov, 2000; Dicț. esențial, 53-55; Grigurcu, Poezie, I, 72-83; Manolescu, Lista, I, 189-193; Popa, Ist. lit., II, 427-429; Cristea-Enache, Concert, 22-25; Alex. Ștefănescu, Cezar Baltag, RL, 2002, 32; Ilie Constantin, Chemarea numelui, RL, 2003, 47. N.M.
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
84-88; Dicț. analitic, I, 294-296, III, 198-201; Cistelecan, Top ten, 24-26; Mircea A. Diaconu, Cezar Baltag, Brașov, 2000; Dicț. esențial, 53-55; Grigurcu, Poezie, I, 72-83; Manolescu, Lista, I, 189-193; Popa, Ist. lit., II, 427-429; Cristea-Enache, Concert, 22-25; Alex. Ștefănescu, Cezar Baltag, RL, 2002, 32; Ilie Constantin, Chemarea numelui, RL, 2003, 47. N.M.
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
88-92; Constantin, Prozatori-critici, 35-39; Georgescu, Printre cărți, 232-236; Paleologu, Simțul practic, 102-104; Dimisianu, Valori, 141-144; Nițescu, Repere, 72-84, 160, 161; Martin, Metonimii, 363-366; Ungureanu, La umbra cărților, 65-74; Bălan, Artă, 202-204; Ungheanu, Arhipelag, 370-375; Negoițescu, Engrame, 161-173; Regman, Explorări, 148-158; Baltag, Polemos, 119-122; Dobrescu, Foiletoane, I, 124-128, II, 223-226; Popescu, Cărți, 13-21; Grigurcu, Critici, 455-471; Martin, Paranteze, 149-151; Livescu, Scene, 219-222; Petru Poantă, Nicolae Balotă, „Mapamond literar”, ST, 1983, 6; Sângeorzan, Anotimpurile, 145-158; Gheorghiu, Reflexe, 145-148; Grigurcu, Între critici, 127-130; Titel
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
, revistă apărută la Pitești, lunar, începând cu 1 ianuarie 1991, în continuarea revistei „Argeș”. Colectivul de redacție este format din Călin Vlasie, Nicolae Oprea, Miron Cordun, Al. Th. Ionescu; de la numărul 2/1991, director onorific este Cezar Baltag, iar de la numărul 10/1991, director devine Călin Vlasie. C. se revendică de la „Kalende”, fondată în 1928 de Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu și Tudor Șoimaru: „Gândul nostru este să reînviem firul întrerupt în civilizația cuvântului și demnitatea spiritului
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
Felicia Moșoianu, Mircea Bârsilă, Dumitru Anghel, Laurențiu Vlad. Rubrica „Eseu” publică în serial un studiu al lui Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, urmat de Antologia poeziei generației ’80, întocmită de Alexandru Mușina, iar „Symposion” găzduiește convorbiri (cu Sorin Alexandrescu, Cezar Baltag, Teohar Mihadaș, I. Negoițescu ș.a.), anchete, orientate consecvent asupra culturii politice în societatea postcomunistă, asupra literaturii postbelice și a rolului intelectualului în societate. Rubrica „Inedit” publică teatru de Leonid Dimov, fragmente din jurnalul pictorului Costin Petrescu și din cel al
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
se ocupă de probleme teoretice. Sub genericul Literatură-critică-public (2/1980) pot fi întâlnite contribuții semnate de Silvian Iosifescu, Elena Tacciu, Ion Cristoiu, Ion Vasile Șerban, Paul Cornea, Livius Ciocârlie, Valeriu Cristea. Ancheta realizată de Alexandru George (la care răspund Cezar Baltag, George Bălăiță, Mircea Ciobanu, Maria-Luiza Cristescu, Laurențiu Fulga, Paul Georgescu, Norman Manea, Aurel Rău, Mircea Horia Simionescu, Dorin Tudoran, Radu Tudoran) pune în discuție Relația scriitor-critic-public. Subiectul numărului 4 din 1980 este Critica, criticul și fenomenul contemporan, temă pe marginea
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
și, deși e considerat, probabil cu temei, de unii exegeți a fi numărul 1-2/1984 al publicației, conține materiale datate „decembrie 1985” și a apărut de fapt în 1986). Realizat de un colectiv de redacție format din Eugen Simion, Cezar Baltag, Mircea Iorgulescu, Ioan Buduca, Ion Bogdan Lefter și cuprinzând texte semnate de numeroși scriitori și critici literari, acest număr al revistei a marcat consacrarea lui Sorin Titel ca mare scriitor, la scurtă vreme după dispariția sa. Arătându-se constant refractară
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
pentru terminologia literară, tratând despre baroc, clasicism, romantism, realism sau fantastic. Deși critica de întâmpinare nu l-a acaparat niciodată și a practicat-o cu intermitențe, C. promovează în cronicile sale nume care s-au impus în literatura română: Cezar Baltag, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Modest Morariu, Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Nichita Stănescu. Prefațează volume de autori români sau de traduceri din literatura universală, traduce el însuși din poezia modernă americană (îndeosebi în revista „Steaua”) și se angajează într-o campanie
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
paletă largă, de la inflexiunea satirică la aceea fantezistă sau, chiar, elegiacă. Poetul se raportează în manieră originală, printr-o lectură artistică, la poezia românească de azi, luând în vizor nume ca Romulus Vulpescu, Nina Cassian, Gheorghe Grigurcu, Emil Brumaru, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Horia Bădescu, Mircea Cărtărescu, Adrian Popescu. Încă două serii de parodii, Parodii optzeciste (2000) și Noi parodii optzeciste (2001), au în vedere poeți congeneri, de la Viorel Mureșan, Ion Cristofor și Gheorghe Iova la Traian Ștef și Dumitru Chioaru
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
studenție bucureșteană a fost membru al redacției revistei „Amfiteatru”. A colaborat la „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Ramuri”, „Steaua”. Prima lui carte, Cum să vă spun, a apărut în 1964. Reprezentant al generației ‘60 - alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Adrian Păunescu și Ana Blandiana -, A. a contribuit în mod esențial la înnoirea poeziei românești postbelice, într-o perioadă în care climatul cultural era supus unor sufocante comandamente ideologice. Rezonanțele grave ale lirismului său sunt datorate îndeosebi revitalizării tradiției, în
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
cu literatura în măsura în care elevii să prindă, în primul rând, gustul cărților, să nu rămână cu impresia că cititul este doar o obligație școlară ce presupune invariabil (și) memorarea unor comentarii lungi și nesărate. Selecția curiculară extrem de redusă (Hanu Ancuței și Baltagul, de pildă) a provocat, în timp, o saturație de receptare, atât din partea elevilor, câtmai ales din partea profesorilor. Credem că și în cazul lui Sadoveanu s-a ajuns la un impas metodologic vizibil cel mai bine la Eminescu. Studiul permanent pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
iarmarocul lui Sfântul-Ilie, pe când se întorcea vornicul - îl chema Gheorghe Timofte - cu nevastă-sa spre casă, ici, în pădure, după deal, iese un cioban din sihlă, sare în căruță, și dă năvală asupra barbatului. Sare și femeia, și apucă ea baltagul ciobanului și trage-n capul vornicului. Ce-a mai fost nu știu. L-au omorât. Au lăsat căruța și mortul acolo și ei au fugit. Au umblat ei așa ca fugari două săptămâni, pe urmă i-a prins stăpânirea într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mă duc la dânsul!... Noi toți tăceam. Bătrânul o privea țintă. Iar Anița se uita într-o parte cu privirile-i negre și umede și-și frământa mânile. Și pe urmă cum a fost? Spune drept! A tras Spataru cu baltagul? Spune drept!... Nu, n-a tras Spataru... Eu l-am văzut pe Ioniță în iarmaroc și parcă mi-a venit așa o amețeală... Ș-am zis lui Timofte: de-acu hai să mergem... El n-a vrut. Ș-am mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]