2,181 matches
-
emoționale ale membrilor familiei” (Fu et al., 1986 apud Fishel și Rynerson, 1998, p. 296). În general, bărbatul care agreseasă ori abuzează de o femeie (o bate, o lovește, o violează etc.) manifestă, potrivit cercetătorilor americani Anne H. Fishel și Barbara C. Rynerson (1998, p. 297), sentimente de gelozie, posesivitate, incertitudine. În relația „victimă-agresor” (ne referim la relația de cuplu) spun autorii, nevoile emoționale se află în interdependență, „cu toate că ele se exprimă într-un mod negativ și distructiv”. Abuzul intrafamilial Plecând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ideile iluministe îl situează printre exponenții Școlii Ardelene. Ocupă, pentru scurt timp, un post de profesor la Blaj, dar, în urma neînțelegerilor cu episcopul I. Bob, se reîntoarce la Viena, unde își împarte timpul între strana de cântăreț la biserica Sf. Barbara și cancelaria Consiliului Aulic de Război, în calitate de copist și traducător. Din 1787 trece în Galiția și se stabilește la Lemberg (Lvov), funcționând ca secretar de tribunal și consilier de Curte. Mitropolitul Veniamin Costache îl cheamă la Iași, oferindu-i un
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
sau, mai recent, de David Prodan, Kosăry Domokos și M.V. Fridmann. Să descriem acea zonă de convergență a civilizațiilor care este Sud-Estul, așa cum l-au văzut, cu îndreptățit temei, N. Iorga și Victor Papacostea, iar mai aproape de noi Charles și Barbara Jelavich, Emil Condurachi și Răzvan Theodorescu în raportul sintetic la cel de-al XV-lea Congres Internațional de Științe Istorice (București, 1980). Spre deosebile de studiile și eseurile interpretative realizate până în momentul de față, lucrarea mea va urmări, după o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
noastră să fie în orice privință desăvârșită și lipsită de greșeli, cine altul decât un smintit ar cuteza să afirme că va înfățișa fără nici o abatere „fapte” care s-au petrecut cu atâtea veacuri mai înainte, între neamuri atât de barbare și de lipsite de civilizație (cum era cel otoman la începuturile sale)? Aceasta se va vădi în însuși sânul operei, cu atât mai mult cu cât vom înfățișa și ne vom strădui să îndreptăm cele spuse sau scrise pe dos
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Hutten, Ulrich von, Hubner, J., I Idel, Moshe (istoric al religiilor, ebraist), Ilirik, Matija Vlaćić, Iohai, Rabbi Simon ben, Iorga, Nicolae, Iorgovici, Paul (învățat luminist din Banat), Iosif al II-lea, Ipsilanti, A., Israel, Menasseh ben, J Jakó, Zsigmond, Jelavich, Barbara (istoric american), Jelavich, Charles, Jireček, Constantin, Jozsă, Bodog, Julinać, Pavel, Jung, C. G., K Kant, Immanuel, Karadzić, Vuk, Karo, Joseph (rabin), Katona, Istvăn, Kaunitz (conte), Kazinczi, Ferenc, Kecskemeti Armin (rabin), Kemény József, Kempis, Th., Kenderessy, Mihăly, Kendlinger, Jacobus (pictor), Kereszturi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Victor Neumann, „Supplex Libellus Valachorum”, în România literară, nr. 8, 1985, p. 5, în care am analizat aspectul conceptual și metodologic al operei savantului român. Fritz Valjavec, Der deutsche Kultureinfluss im nahen Südosten, München, 1960. Vezi, Ed. Ch. Jelavich, Barbara Jelavich (lab.) The Balkans in Transition. Essays on the Development of Balkan Life and Politics since the Eighteenth Century ed. a II-a, f.e., 1974. Emil Condurachi, Răzvan Teodorescu, „Europa de Est, arie de convergență a civilizațiilor”, în Revista de istorie
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). ***, Legea 504 din 11 iulie 2002; Legea audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). National Television Violence Study (1999), Center for Communication and Social Policy, University of California, Santa Barbara. COPIII ȘI TELEVIZIUNEA Drd. ADRIANA ȘTEFĂNEL Universitatea București Televiziunea ocupă un loc deosebit de important în educația copiilor, adesea ea concurând instituțiile tradiționale - școala și familia - și de aceea, încă de la apariția sa, a iscat „o continuă agitație, destul de justificată, în jurul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Publică și Management Sanitar, în colaborare cu Center for Diseases Control și finanțate de către USAID, UNICEF și FNUAP. La nivel național se estimează procentul familiilor monoparentale la 10% din total (Zamfir, 1999). Asociația Americană de Psihologie. University of California, Santa Barbara, University of North Carolina, Chapell Hill, University of Texas, Austin, University of Wisconsin, Madison. www.christiananswers.net. Expunerea copiilor la programe radio și TV, cercetare Gallup și Metro Media Transilvania, 2004. Dezbaterea publică „De ce și cum limităm violența în programele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
București, 1971; Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea liniște, București, 1995; Marea liniște, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1999. Traduceri: Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
accepte mai multe Înscrieri. Așa că În toamna anului 1972 veniserăm noi (aburul de la duș se subțiază Într-atât cât să-mi pot vedea clar vechile prietene): Reetika Churaswami, cu imenșii ei ochi gălbui și talia de rândunică, și Joanne Maria Barbara Peracchio, cu piciorul ei diform corectat și (trebuie să recunoaștem) apartenența la John Birch Society, Norma Abdow, al cărei tată plecase În hagialâc și nu se mai Întorsese, Tina Kubek, care era cehoaică prin origine, și Linda Ramirez, jumătate spanioloaică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ei. În timp ce-mi deschideam dulapul, prietenele mele n-au spus nimic despre proasta mea prestație ca portar. În schimb, Reetika trecu amabilă la subiectul unui test la matematică pe care aveam să-l dăm În curând. Joanne Maria Barbara Peracchio Își scoase ușor o jambieră. Intervenția chirurgicală pentru corectarea piciorului Îi lăsase glezna subțire ca o coadă de mătură. Când i-o vedeam, Întotdeauna mă simțeam mai bine În pielea mea. Norma Abdow Își deschise dulapul, se uită Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fost Antigona. Nu s-au dat probe pentru roluri. Domnul da Silva a pus În rolurile importante pe preferații săi de la cursul avansat de Literatură Engleză. Pe toți ceilalți i-a pus În cor. Așa că distribuția suna așa: Joanne Maria Barbara Peracchio În rolul lui Creon, Tina Kubek În rolul lui Euridice, Maxine Grossinger În rolul Ismenei. În rolul Antigonei Însăși - singura posibilitate reală, chiar și numai din punct de vedere fizic - era Obiectul Obscur. Media ei după primul semestru fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
chiar și numai din punct de vedere fizic - era Obiectul Obscur. Media ei după primul semestru fusese doar un 7 minus. Totuși domnul da Silva știa să recunoască o stea. ― Trebuie să Învățăm toate replicile astea? a Întrebat Joanne Maria Barbara Peracchio la prima repetiție. În două săptămâni? ― Învățați cât puteți, a spus domnul da Silva. Toată lumea o să poarte o robă. Puteți să vă țineți scenariul dedesubt. Și domnișoara Fagles o să fie pe post de sufleor. O să stea În fosa orchestrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
1924, J. Gamber, Paris, 1925. Iorga, Nicolae, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1913. Iorga, Nicolae, Războiul pentru independența României. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, Editura "Cultura Națională", București, 1927. Jelavich, Charles, Jelavich, Barbara, Formarea statelor naționale balcanice. 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoce, 1999. Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor, vol. I-II, Editura Institutul European, Iași, 2000. Kremnitz, Mite, Regele Carol I al României, un simbol al vieții, Editura Stabilimentului de Arte Grafice "Universala", București, 1903
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
epoca modernă, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1913. Iorga, Nicolae, Războiul pentru independența României. Acțiuni diplomatice și stări de spirit, Editura "Cultura Națională", București, 1927. Jelavich, Charles, Jelavich, Barbara, Formarea statelor naționale balcanice. 1804-1920, Editura Dacia, Cluj-Napoce, 1999. Jelavich, Barbara, Istoria Balcanilor, vol. I-II, Editura Institutul European, Iași, 2000. Kremnitz, Mite, Regele Carol I al României, un simbol al vieții, Editura Stabilimentului de Arte Grafice "Universala", București, 1903. Lindenberg, Paul, Carol I regele României, Editura tipografiei ziarului "Universul", București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe Bichicean Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Analele Universității București, seria Istorie, nr. 9/1957, p. 174. 191 Nicolae Ciachir, op. cit., p. 268. 192 Ibidem. 193 Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 22. 194 Ibidem, p. 23. 195 Ibidem, p. 29. 196 Nicole Ciachir, op. cit., p. 269; Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. I, Editura Institutul European, Iași, 2000, p. 316. 197 DIRRI, vol. II, p. 112. 198 Nicolae Ciachir, op. cit., p. 265. 199 Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 32. 200 Nicolae Ciachir, op. cit., p. 283. 201 ***, Istoria Românilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ciachir, Istoria popoarelor din sud-estul Europei în epoca modernă (1789-1923), București, 1987, p. 274. 1569 Bogdan Catană, "România și războiul sârbo-bulgar din 1885", în Analele Universității din Craiova, seria Istorie, an XI, nr. 11, Craiova, 2006, p. 127. 1570 Charles & Barbara Jelavich, Formarea statelor naționale balcanice (1804-1920), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 228. 1571 Bogdan Catană, loc. cit., p. 127. 1572 Ibidem, p. 128. 1573 Nicolae Ciachir, "Orașul București locul tratativelor și al păcii care a pus capăt conflictului balcanic din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
32/1885, f. 54; Monitorul Oficial, nr. 147/4 (16) octombrie 1885, p. 2949. 1582 Bogdan Catană, loc. cit., p. 132; Monitorul Oficial, nr. 147/4 (16) octombrie 1885, p. 2950. 1583 Bogdan Ctană, loc. cit., p. 132. 1584 Charles & Barbara Jelavich, op. cit., p. 228. 1585 Bogdan Catană, loc. cit., p. 133. 1586 Ibidem. 1587 Ibidem. 1588 Ibidem. 1589 Ibidem, p. 134. 1590 S.J.A.N. Dolj, Fond Prefectura Dolj, Serviciul Administrativ, dosar nr. 170/1885, f. 1-2. 1591 Bogdan Catană
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2950 Ibidem. 2951 Dumitru-Valentin Pătrașcu, "Criza balcanică din 1908-1913 și atitudinea României", în Analele Universității din Craiova, seria Istorie, an XI, nr. 11/2006, Editura Universitaria, Craiova, 2006, pp. 137-150; Nicolae Ciachir, Istoria popoarelor din sud-estul Europei..., p. 412. 2952 Barbara Jelavich, op. cit., vol. II, Iași, 2000, p. 44. 2953 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom II, p. 210. 2954 Ibidem. 2955 Ibidem, p. 209. 2956 Ibidem. 2957 Ibidem. 2958 Ibidem, p. 212. 2959 Stelian Neagoe, op. cit., p. 72. 2960 ***, Istoria Românilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-i pe zece dintre prietenii voștri ce și unde este Myanmar, și pun pariu că nouă din ei habar nu au. Dar dacă veți spune Birmania, vor exclama: „O, Birmania!“ - amintindu-și vag ce Înseamnă, la fel cum spunem: „O, Barbara - ce mai face?“. La fel ca și disidenții birmanezi care au dispărut fără urmă, țara numită cândva Birmania este invizibilă pentru cei mai mulți vestici, o iluzie. Ei bine, eu voi continua să-i spun Birmania, la fel cum face și guvernul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de rufe abia scoase din mașina de spălat. Mirosea a scrupuloasă grijă de sine. Știi mireasma aceea de mașină de spălat, care te învăluie câteodată, când treci pe lângă ferestrele de la subsol ale blocurilor de locuințe. Exact așa. Atât de curat, Barbara. Nimic din mirosul de brânză și ceapă pe care îl răspândesc alți puști... De când ne-am mutat în casa lui Eddie, Sheba îmi vorbește în felul ăsta în fiecare seară. Stă la masa din bucătărie, cu ochii pierduți în întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
la Sheba: capacitatea de a spune lucruri de joasă speță și a le face să sune cât se poate de decent. N-avem secrete, eu și Sheba. Prima dată când l-am văzut dezbrăcat, știi la ce m-am gândit, Barbara? La verdețuri proaspete învelite într-o pânză albă și curată. La ciuperci abia scoase din pământ. Vorbesc serios. Era comestibil. Se spală pe cap în fiecare seară. Închipuie-ți! Strălucea de curățenie. Vanitatea adolescenței, probabil! Sau nu, poate anxietatea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de a o spune mi-a revenit mie și cum o să joc un oarecare rol în evenimentele pe care le voi descrie, e potrivit să ofer o scurtă descriere a mea și a relației mele cu protagonista. Numele meu e Barbara Covett. (Din când în când, unii dintre colegi îmi spun Barb sau, și mai neplăcut, Babs, dar eu nu-i încurajez.) Până când m-am pensionat, în ianuarie anul acesta, am locuit în Archway, în nordul Londrei, și am predat istorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Probabil asta era postura ei de intimitate prefăcută, pentru că se apropiase de Sheba și o copleșea cu vorbărie fără perdea. Erau acum doar la câțiva pași de mine. După o vreme, Mawson s-a întors și mi-a făcut semn: — Barbara, a strigat el, întrerupând-o pe Elaine în plin avânt. Vino să faci cunoștință cu Sheba Hart. Am făcut câțiva pași și m-am alăturat grupului: — Sheba o să predea arta olăritului, a zis Mawson. După cum știi am așteptat destul de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]