2,211 matches
-
și nu-i vânt Ia tot ce a fost mintea mea, rând pe rând Desface din sensuri, m-abate cu umbre Șuvoiul cu stări plin de tine, mă umple! Petalele-mi scutur - cântă inimii arii- Din sânge rubine cotropesc iar barbarii Și duc laolalta cu intriga mea povestea... și focul ce arde în ea. Azi strig ca hindușii, un Gange să vină- Potop pe torentul din mine, Lumină, Ca fără cuvinte, cum știi,hoț de flori, În brațele tale să mă
HOȚ DE FLORI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376682_a_378011]
-
sau politicienii acestei țări ne-au trădat, Limba Română a rămas neschimbată de-a lungul secolelor. Chiar dacă țara noastră, ROMÂNIA, a suferit transformări majore, Limba Română a rămas la fel de dulce și duioasă. Statornică! Au trecut vremuri peste ea, au încercat barbarii și tătarii, cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge, dar de fiecare dată a rezistat. A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie, din generație ... Citește mai mult „Au adormit strămoșii și toți cei dragi
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
domnitori, regi, președințisau politicienii acestei țări ne-au trădat,Limba Românăa rămas neschimbată de-a lungul secolelor. Chiar dacă țara noastră,ROMÂNIA,a suferit transformări majore,Limba Românăa rămas la fel de dulce și duioasă.Statornică!Au trecut vremuri peste ea,au încercat barbarii și tătarii,cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge,dar de fiecare dată a rezistat.A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie,din generație ... XXXI. GABRIELA JANIK - CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
sau politicienii acestei țări ne-au trădat, Limba Română a rămas neschimbată de-a lungul secolelor. Chiar dacă țara noastră, ROMÂNIA, a suferit transformări majore, Limba Română a rămas la fel de dulce și duioasă. Statornică! Au trecut vremuri peste ea, au încercat barbarii și tătarii, cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge, dar de fiecare dată a rezistat. A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie, din generație în generație, frumusețea, duioșia, armonia, dar și ... Citește mai mult
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
domnitori, regi, președințisau politicienii acestei țări ne-au trădat,Limba Românăa rămas neschimbată de-a lungul secolelor. Chiar dacă țara noastră,ROMÂNIA,a suferit transformări majore,Limba Românăa rămas la fel de dulce și duioasă.Statornică!Au trecut vremuri peste ea,au încercat barbarii și tătarii,cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge,dar de fiecare dată a rezistat.A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie,din generație în generație,frumusețea,duioșia,armonia,dar și ... XXXII. GABRIELA JANIK
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
acestuia, despre fabulosul ospăț oferit cu tot luxul unei lumi rafinate, despre pilduitorul discurs al regelui Dromichete, urmat de eliberarea captivilor. O lecție de diplomație înaltă, dar și o dovadă incontestabilă a unui profil uman complex, departe de imaginea unor „barbari ” cu apucături rudimentare.” Vasile Pârvan (istoric, arheolog, membru al Academiei Române), în a sa „Getica” (vastă sinteză istorico-arheologică prin care a adus în prim-planul cercetării istorice rolul politic și cultural al geto-dacilor) sublinia: „... opinia publică a Grecilor care facea din
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
erupt în cameră paralizând pe toată lumea. I-au separat pe „bandiți” de reeducați și tare m-am bucurat că m-a lăsat între „bandiți”. Cu atâta bucurie mă învăluiau ochii lui Mandinescu!! Și a fost ceva teribil, ca în năvălirea barbarilor.” Poezia lui Sergiu Mandinescu exprimă în versuri memorabile și, paradoxal, cu o delicatețe ultrasensibilă în duritatea epocii, universul carcerial românesc din perioada bolșevică. Hăituit de un regim ateu și trăind în așa-zisa libertate circa doi ani de zile după
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
Am un sentiment divin Că in vene îmi pătrunde Nobilul sânge latin... Când Augustus,împăratul Nouă ni te-a exilat Poeme ca nimeni altul Doar la noi tu ai creat. "Ponticele" tale scrieri Din pană le-ai înșirat Ne credeai barbari pe rânduri Însă primitori ți-am stat. "Tristele" ne-au fost drept pilde A grandorii tale vieți Îndrumând a mea sorginte Spre o lume de poeți. Cu regret îmi las privirea Sa alunece in jos Ai învățat omenirea Tu,bătrânule
LA STATUIA LUI OVIDIU de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372709_a_374038]
-
vreau liniște, o împrumut vecinilor. * Mai bine niciodată decât nicăieri...( Nae Cernăianu). Cred că a făcut facultatea pe întuneric... * Problema e că dacă dai cu bâta în baltă, nu știi pe cine mai stropești. * Civilizația n-a oprit niciodată înaintarea barbarilor. * Mai ții minte când umoriștii și memorialiștii aveau umor ? * O vizită la stomatolog costă mai mult decât o înmormântare (Mihai Batog Bujeniță). * Când e necesar, vaca este un bou cu țâțe. * "Eu am nepoți, nu e nevoie să plimb câinii
(187/188) – CONFUZII & CAMERE SEPARATE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373261_a_374590]
-
mărite procurator, trag concluzia că zeii n-ar fi îngăduit niciodată această formă de închinare a oamenilor către un singur zeu, fiindcă asta ar fi fost chiar împotriva zeilor de fapt... -Dar după cum spuneți mărite procurator, credința iudeilor și a barbarilor daci care sunt și mari gladiatori la Roma, tocmai asta face și de fapt se infirmă clar faptul că zeii n-ar fi îngăduit oamenilor acest lucru! completă Iocentus. -Mda! la asta nu m-am gândit, spuse Ponțiu Pilat care
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
are și alte motive să intre în casa asta, în afara pretinselor reparații pe care ți le execută voluntar prin casă și a predării lecțiilor de urdu? Nu ți-a povestit cum a pătruns în casa și viața mea, ca un barbar ce e, cum mă hărțuiește și mă urmărește peste tot, furându-mi liniștea? Sau că m-a agresat chiar în casa mea, unde a pătruns prin abuz de forță, la miez de noapte, după ce m-a așteptat în întunericul scării
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
și in Occident. Miniaturiștii evangheliarelor ilustrate in secolele X și XI (care reproduc modele mai vechi) zugrăvesc, compoziția pe două planuri, despărțite printr-un drum mărginit cu copaci. în depărtare, Iisus Hristos coboară dealul, călăuzit de un ucenic; tineri și barbari în vârstă, îmbrăcați în tunici scurte, Îl așteaptă în fața porților Ierusalimului. Un copil își întinde haina pe cale, în fața asinului, alții țin în mâini ramuri de palmier. În fundul scenei, pe marginea drumului o femeie înalță creanga de palmier în mâna dreaptă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
privește în jos spre Iisus Hristos; mai în jos de măgăruș iarăși copii, unii purtând crenguțe, alții înghesuindu-se, alții așternându-și jos veșmintele, alții aruncând ramuri de palmieri sub picioarele apostolilor; iar în afara porții mulțime de iudei, femei și barbari, purtând în brațe ori pe umeri copii, ce țin la rândul lor ramuri, iar alții Îl privesc pe Iisus Hristos de pe ziduri și de pe porțile lăturalnice ale cetății." Zugravii noștri au urmat îndeaproape îndrumările Erminei lui Dionisie din Fourna urmărind
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
grăiește despre Sine și spune: "învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima..." (Matei 11, 29). 8. Împăratul care a sculat din morți pe Lazăr a intrat atunci în Ierusalim călare pe asin, iar tot poporul, copii, barbari, bătrâni, întinzând pe jos veșmintele lor, au luat ramuri de fenic, care închipuie izbânda și biruința. Întrucât ei Îl întâmpinau pe Cel ce era de viață făcător și biruitor al morții, cădeau înaintea Lui închinându-se și Îl însoțeau în
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
de dac Sângele îți clocotește în vine Te-ai născut și o să mori sărac Cei bogați,n-au neamul de la tine! Ai pus în Europa toată glasul I-ai învățat ca să citească și să scrie Primul latin în tot Atlasul Barbarii te-au furat chiar ,din copilărie! Ai fost copilul bun al lumii întregi Te-ai aparat mereu de hoardele străine Vitejia ta a umilit armate și multi regi Cu grijă zilei ,viitorului de mâine! N-au reușit să iți distrugă
POPOR ROMÂN DIN SÂMBURE DE DAC de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378684_a_380013]
-
să spunem Ce ieri ne lega-n frânghie, Tu frate, hai să rupem Tăcerea pentru-a noastră glie! Strămoșii daci, lăsat-au moștenire Acest frumos pământ românesc, Hai să dăm lumii de știre Că-i al nostru, e strămoșesc! Nu barbari, cum ne ziceau românii, Suntem aici din veac, în veac, Multe milenii... au trecut anii... Deși jefuit, pămîntul nu-i sărac! De ce lăsăm tăcerea să învie Și să cădem iar în umilință? Aș vrea ca Țepeș să-renvie, Unire să strigam
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
și în alte perioade din istoria umanității Asia a fost "factor de prim plan": ajunge să ne gîndim la "invazia" popoarelor "indoeuropene" (dacă am considera Orientul patria lor, așa cum se crede de cele mai multe ori), la răspîndirea civilizației feniciene, la invazia "barbarilor", la cea a arabilor, etc. Totuși importanța intrării Asiei în istorie pare să devină determinanta zilelor noastre, ca urmare a împrejurărilor foarte favorabile create de Indianistică în cultura occidentală a secolului trecut. Exaltată atunci mai ales ca "spiritualitate primitivă", în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este chiar luarea la cunoștință a acestui fapt, că, fără încetare, tot ceea ce era gata să se împlinească, în ciuda tuturor sacrificiilor și a oricărui fel de eroism, este condamnat de istorie pentru că se găsește la răscrucea invaziilor (nenumăratele invazii ale barbarilor de la sfîrșitul Antichității pînă în miezul Evului Mediu) sau în vecinătatea puterilor militare dinamizate de fanatismele imperialiste. Nu există apărare militară sau politică eficace în fața acestei "terori a istoriei". Și aceasta prin simplul fapt al inegalității zdrobitoare între invadatori și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se află la originea disputei privind continuitatea sau absența populării Daciei de către autohtonii romanizați după plecarea, în 270, a romanilor, aflați sub comanda împăratului Aurelian. În 270, împăratul Aurelian, găsind că o mare parte a Daciei se afla în mîinile barbarilor scrie tranșant Kogălniceanu hotărî că nu mai poate să păstreze această țară în Imperiul roman. În aceste împrejurări, el își duse un număr mic de legiuni și o parte din colonii care se aflau pe celălalt mal al Dunării și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în general viteji, au îmblînzit națiunile barbare. În Dacia, ei au urmat principiul: "Acolo unde romanul a învins, acolo îi este casa" și s-au apucat să facă agricultură. În Dacia, ei au fost singurii care au lucrat pămîntul, fiindcă barbarii nici măcar nu atingeau plugul. Cînd, mai tîrziu, obligați fiind să ducă o viață rătăcitoare în munți, au început să se ocupe de creșterea animalelor, atunci ei s-au numit ciobani sau păstori. Pe barbari îi urau, instinctul strămoșilor întreținîndu-le această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
singurii care au lucrat pămîntul, fiindcă barbarii nici măcar nu atingeau plugul. Cînd, mai tîrziu, obligați fiind să ducă o viață rătăcitoare în munți, au început să se ocupe de creșterea animalelor, atunci ei s-au numit ciobani sau păstori. Pe barbari îi urau, instinctul strămoșilor întreținîndu-le această ură. În aceste condiții, nici goții, nici gepizii și nici hunii nu i-au influențat. Doar bulgarii, care erau creștini, le-au împrumutat cîteva cuvinte uzuale. Limba română urma să adopte, după necesități, cuvinte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
teza maghiarilor, proba este constituită de absența popularii daco-romane în timpul cuceririi maghiare. Doar o schimbare de concepție privind națiunea și legitimitatea națională va putea să redea adevărata multiplicitate unui spațiu încercat de invazii și de război după retragerea Romei în fața barbarilor. Orice erudiție este acceptată atîta vreme cît trimite spre complexitatea epocii medievale și spre schimbările diverselor alianțe ale țărilor române în favoarea accesului acestor state la suveranitate. Însă istoria continuității popularii spațiului daeo-roman de către strămoșii românilor, după abandonarea Daciei în 270
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cantemir, în Descrierea Moldovei, propune o povestire frumoasă, structurată, care se înscrie în linia cronicii anterioare a lui Miron Costin. Cantemir povestește că invaziile sarmaților, ale hunilor și ale goților au distrus Moldova și coloniile romane. Locuitorii, fugind de furia barbarilor, s-au adăpostit în munții Maramureșului, reușind astfel să supraviețuiască. Atunci cînd s-au simțit sufocați de creșterea populației, conducătorul lor, Dragoș fiul lui Bogdan, a decis să treacă munții spre Răsărit, însoțit de trei sute de oameni, ca pentru o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
-l privi, voi nu vreți nici măcar să auziți vorbindu-se de el. Pentru voi, el n-are nume, nici nu există, pentru că aceasta este o țară barbară. O disprețuiți, pentru că este cuptorul care a aruncat în Occidentul vostru hoarde de barbari." Spectacolul pus în scenă de acest autor este o frescă a istoriei și a naturii, realitățile sociale sînt negate, iar țăranul, erijat în figură simbolică a poporului, este scos în afara mediului său socio-economic. În cîteva rînduri, Brătianu evocă nașterea unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la poetul Alecsandri. Legendele democratice ale Nordului merg pe registrul actualității, cu prezența dramatică a eroului cuplul Rosetti și pe perenitatea folclorică. Imaginarul francez este mișcat de această figurație victimizată a unui popor lovit în cursul secolelor de valurile de barbari, în prezent victimă a dominației ruse. Pe de o parte, țăranul român, elegant și civilizat, pentru că el a crescut în tradiția românească, pe de altă parte, cazacul, omniprezența invadatoare a Rusiei vecine. Pe de altă parte, anul 1848 a lăsat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]