1,151 matches
-
stadionul „Dinamo” și „Șoseaua Ștefan cel Mare”, de la „Bucur Obor” la „Piața Galați”, cititorul parcurge o întreagă odisee, alături de autorul-personaj al romanului în versuri. Însă toate aceste nume proprii, cu o încărcătură referențială considerabilă, nu fac decât să întrețină, asemenea „barometrului lui Flaubert”, de care pomenea Roland Barthes, „iluzia referențială”; ele par că ne atenționează, din când în când: „suntem realul!”. Evident, nu putem ignora împrejurarea că referința postmodernă diferă de cea realistă în numeroase privințe, fiecare mizând pe convenții proprii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și-a dezvoltat mecanisme de autoprotejare (În special prin raportări financiare incorecte) și a rezistat la schimbare În ciuda ineficienței sociale. În aceste cazuri intrarea În criză și falimentul stau mărturie pentru felul În care costurile agenției nu au funcționat ca barometru al eficienței configurației instituționale interne și nu au dus la schimbări incrementale, liniare. O serie de factori sociali și politici mai degrabă pot fi invocați pentru explicarea evenimentelor bruște, discontinue ce au fost posibile prin acumularea unei mase critice de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Împărtășite de aceștia formează un spațiu ordonat, stabil ce are capacitate regenerativă În virtutea elementelor structurale și culturale invocate. Teoretic, conform modelului neoclasic, piața este un spațiu organizat doar În jurul prețurilor de echilibru, orice modificare a condițiilor inițiale simțindu-se În barometrul prețurilor și producând relaționări de circumstanță ale actorilor. Dimpotrivă, considerăm că acesta este un ideal teoretic, ipoteza noastră fiind aceea că piețele tind către spații sociale organizate ce se constituie În câmpuri sociale: un set de actori (În special colectivi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Voi fi postfeministă într-o eră postpatriarhală”. Un procent tot mai semnificativ de femei din România (mai ales cele tinere) experimentează de-abia acum dependența economicăxe "„dependența economică" și de status față de bărbați, respectiv bazele patriarhatxe "„patriarhat"ului modern (vezi Barometrul de genxe "„Barometruldegen", 2000), astfel încât postfeminismul nu are o bază de conturare altfel decât ca opțiune culturală. El devine însă riscant ca opțiune politică, deoarece obstrucționează demersurile pentru egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse" dintre femei și bărbați. Este promovat implicit și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
raționalitatexe "„raționalitate", ambiție, independență, iar fetele, spre sensibilitate, grijăxe "„grijă" și dependență. În România actuală, de exemplu, valorile educaționale actuale nu diferă prea mult în termeni de gen, dar diferă de cele apusene în sensul că sunt mai colectiviste (vezi Barometrul de Gen, 2000). În educația băieților, libertatea de alegere și independența sunt de două ori mai valorizate decât în cazul educației fetelor, care însă sunt preponderent orientate spre hărnicie și ascultare. Nici unul dintre sexe nu este educat predilect spre valorile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de influență și decizie. Cu alte cuvinte, lipsa unui feminism liberal ca ofertă politică asumată lezează promovarea principiului liberal al competiției egale (vezi Funkxe "„Funk,Nanette" și Mullerxe "„Muller,Magda", 1993, Gal și Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000, PNUD, 2000, și Barometrul de Gen, 2000) și facilitează tendința pregnantă spre patriarhatulxe "„patriarhat" modern (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Liberalismul este puțin popular ca orientare. Un astfel de feminism în spațiul răsăritean ar putea submina tendințele spre dependență și victimismxe "„victimism", spre politici
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
consecințe, cât și pentru că discutarea lor publică trece drept „necuviincioasă”. Din acest motiv, continuă să domine încă ideea că victima este vinovată, a făcut ea ceva să își provoace agresorul. Victima este culpabilizată și redusă la tăcere. De exemplu, datele Barometrului de gen, 2000, arată că, în România, 53% dintre femei au fost bătute de către soți sau concubini, dar și că 17% dintre bărbați au fost bătuți de către partenerele lor. 1.3. Dezvoltări semnificative pentru teoria politică feministătc " 1.3. Dezvoltări
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeile sunt îndoctrinate să nu îi concureze pe bărbați. Politica solicită tot timpul (cel puțin aparent și ca pretext), deci este mai greu pentru femei să pătrundă și să se mențină acolo, căci aceasta intră în contradicție cu celelalte roluri. Barometrul de genxe "„Barometruldegen", 2000, dă drept prime cauze principale ale depărtării femeilor de politică dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" și faptul că bărbații sunt interesați să elimine femeile drept competitori. Femeile intrate în politică adoptă, voit sau nu, ideologia patriarhală
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
partidelor de femei în această zonă, relevă faptul că acest fenomen de construcție segregată a partidelor s-a manifestat la începutul deceniului nouă, din cauză că în aceste societăți există „o largă susținere populară a inegalității de gen”, măsurată de obicei prin barometre de opinie politică și circumscrise acordului larg majoritar al populației, potrivit căruia bărbații sunt mai îndreptățiți decât femeile să ocupe locuri de muncă și poziții politice (Inglehart, 2000). Această susținere populară se recunoaște și în faptul că ponderea femeilor în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai mici față de cele ale bărbaților. Proporția femeilor fără nici un fel de venituri este de 4 ori mai mare decât a bărbaților în aceeași situație. 48% dintre femei ori nu au nici un venit, ori câștigă sub limita de supraviețuire (cf. Barometrul de genxe "„Barometruldegen"). În această categorie pauperă, ele sunt de două ori mai multe decât bărbații. În celelalte categorii, femeile sunt la jumătatea inferioară a scalei și practic nu au acces la grupa superioară: doar 2% dintre femei au salarii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și autoritățile, atunci când țin cont doar de capul gospodărieixe "„capul gospodăriei" în demersurile lor. Termenul „cap” este polisemic: desemnează șeful, dar și „mintea” unei gospodării. Femeile devin „cap” al gospodăriei doar dacă bărbații lor pleacă sau mor (vezi și rezultatele Barometrului de genxe "„Barometruldegen" care relevă gradul înalt de recunoaștere a bărbatului drept cap incontestabil al familiei în România). Patriarhatulxe "„patriarhat" țărănesc, susține Pastixe "„Pasti,Vladimir", nu se mai întemeiază pe proprietate, ci pe gospodărie, prin separarea muncii (preponderent muncă fizică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nu au fost reprezentate politic, și nici ele însele nu au cerut o astfel de schimbare. În acest caz a prevalat factorul cultural. Un patriarhatxe "„patriarhat" poate eșua doar dacă nu este bine încastrat în mintea femeilor. Așa cum arată însă Barometrul de genxe "„Barometruldegen", 2000, patriarhatulxe "„patriarhat" este internalizat și acceptat și de către femei, într-o proporție aproape egală cu cea a bărbaților. Aceasta le determină să recunoască superioritatea și șefia masculinăxe "„masculin", chiar atunci când acestea nu au nici o acoperire reală
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
relațiile de putere (vezi și Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2003). În același timp, faptul că familiile sunt nepartenerialexe "„partenerial" este principalul argument al participării slabe a femeilor la viața politică, implicit la reprezentarea politicăxe "„reprezentare politică" a propriilor lor interese (vezi Barometrul de genxe "„Barometruldegen", 2000). Dubla zi de muncă este în continuare un mod de existență pentru femeile din România. În tradițiaxe "„tradiție" gândirii politice liberale, politica se face cu agenți autonomi. Dar sensurile autonomieixe "„autonomie" personale se dovedesc slabe în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și relațiile de gen din comunitatea rurală, Marinescu, 2002). O altă modalitate frecventă de menținere a dominației masculinexe "„masculin" în viața privată o reprezintă violența împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor", fenomen foarte des întâlnit și încă puțin cercetat la scară națională (vezi Barometrul de gen, 2000, Gallup, 2003). Cea mai răspândită formă de violență împotriva femeilor pare să fie bătaia: proporția femeilor bătute față de bărbați bătuți de femei fiind 18:1, iar femeile declară că au fost bătute, cel puțin în cercetările de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
atât mai mult cu cât, în această perioadă, bărbații au dispus de patriarhatxe "„patriarhat", au utilizat (fie și implicit, neintenționat) mecanismele lui pentru a-și impune dominația asupra distribuirii resurselor societății (a se vedea în acest sens rezultatele edificatoare ale Barometrului de Gen, România, 2000, și interpretările date acestora în Pastixe "„Pasti,Vladimir", Ilincaxe "„Ilinca,Cristina", 2001). Într-un asemenea context, împrumutarea talle quale a postfeminismului și a contraofensivei împotriva feminismului din Vest (vezi Faludixe "„Faludi,Susan", 1991, Greerxe "„Greer,Germaine
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că, în țări postcomuniste precum România, abia acum se creează structurile specifice patriarhatxe "„patriarhat"ului modern. Un procent tot mai semnificativ de femei (mai ales dintre cele tinere) experimentează acum dependența economicăxe "„dependența economică" și de status față de bărbați (vezi Barometrul de Gen, 2000). Introducerea într-un asemenea context a tematicii postfeministe este lipsită de orice legătură cu fenomenele sociale reale; postfeminismul nu are o bază de conturare altfel decât ca opțiune culturală. El devine însă riscant ca opțiune politică, deoarece
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și a democrației din economia centralizată și autoritarismul. E un conservatorism paternalist, întreținut de dirijismulxe "„dirijism" statal. Nu reprezintă o strategie axată pe individ și drepturi, ci pe colectivități și redistribuiri. Aderența la o astfel de ideologie este atestată de barometrele de opinie întreprinse în tranziție 26, de alegerea sistematică a partidelor care au mesaje de acest tip și de conținutul protestelor de-a lungul anilor. Așa cum vom vedea, colectivitățile care au contat în redistribuire au fost prin excelență alcătuite din
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
vorba despre Discriminarea de gen - o realitate a tranziției, Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" și Cristina Ilincaxe "„Ilinca,Cristina" (2001), și Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003). Ele au succedat unei cercetări la scară națională: Barometrul de gen (2000), coordonat de către Renate Weberxe "„Weber,Renate" împreună cu mine. Rostul acestui capitol nu este acela de a reconstitui rezultatele empirice ale cercetărilor, ci de a oferi o explicație a modului în care conservatorismulxe "„conservatorism" de stânga a reușit
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cu venituri mai mari. Aceasta nu ar fi în sine o problemă majoră în societățile dezvoltate. În tranziție însă, acest tip de dominație a avut drept consecință instaurarea patriarhatxe "„patriarhat"ului modern, respectiv a dependenței femeilor de veniturile bărbaților (vezi Barometrul de gen, 2000, Miroiu, 2003 a, pp. 56-61). Proporția femeilor care nu aveau nici un fel de venituri este mai mare de patru ori față de cea a bărbaților, iar aproape jumătate dintre femei nu aveau nici un fel de venit sau au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1992: „Five Faces of Opression”, în Wartenberg, Thomas (ed.), Rethinking Power, State University of New York Press, New York. Zamfir, Cătălin, 1999: „Politici sociale de prevenire și reducere a sărăciei”, în Sărăcia în România 1995-1998, vol. II, United Nation Development Project, București. *** Barometrul de Opinie Publică, Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS, octombrie, 2003, http: //www.osf.ro/bop/cercetare.html. *** Survey on Violence Against Women in Bucharest, Gallup Organization Romania, Bucharest, May 2003, http://www.gallup.ro/download/VAW-Bucharest 2003.pdf. *** Barometrul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Barometrul de Opinie Publică, Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS, octombrie, 2003, http: //www.osf.ro/bop/cercetare.html. *** Survey on Violence Against Women in Bucharest, Gallup Organization Romania, Bucharest, May 2003, http://www.gallup.ro/download/VAW-Bucharest 2003.pdf. *** Barometrul de gen, Fundația pentru o Societate Deschisă, București, 2000, http://www.gender.ro/gender bar.htm. *** Femeile și bărbații în România, CNS și UNDP, București, 2000. Comisia Națională de Statistică (CNS), Anuarul Statistic al României, București, 2001. Comisia Națională de Statistică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
structurile populației țării lor, ceea ce le permite întocmirea unor cote foarte judicioase. La noi în țară s-a impus, se pare, practica americană, cel puțin în activitatea institutelor de sondaj. Un rol deosebit în acest sens l-a avut programul „Barometrului de opinie” de la mijlocul anilor ’90, susținut și finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie a impus niște standarde institutelor de sondaj care au participat la licitație, inclusiv cel al eșantionului probabilistic. În același sens au mers
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
s-a impus, se pare, practica americană, cel puțin în activitatea institutelor de sondaj. Un rol deosebit în acest sens l-a avut programul „Barometrului de opinie” de la mijlocul anilor ’90, susținut și finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie a impus niște standarde institutelor de sondaj care au participat la licitație, inclusiv cel al eșantionului probabilistic. În același sens au mers și cerințele diverșilor beneficiari externi, pentru care firmele românești de sondaj au lucrat mult în ultima
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu atât ca recompensă, cât ca obiect de reclamă (numele instituției fiind marcat de o manieră evidentă pe instrumentul respectiv). La noi în țară, în practica institutelor de sondaj nu este întotdeauna respectată această cerință de a anunța beneficiarul. În afara „barometrelor de opinie” realizate pentru Fundația pentru o Societate Deschisă, rareori mai auzim de comanditarul sondajelor ale căror rezultate apar în presă. Ca să nu spunem că și celelalte caracteristici ale sondajului sunt foarte sumare: volumul eșantionului și marja de eroare (fără
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe care n-o folosea decât spre a trece la camera de baie. Cum era neras, produse puțină spaimă subretei, care nu-l recunoscu. Normal, Pomponescu examina dimineața și seara în sufragerie un termometru așezat afară, în dreptul geamului, și un barometru aneroid de perete, nu departe de fereastră. În modul acesta, când părăsea sufrageria, seara, aproape fără excepție făcea observațiile sale meteorologice: - Mamy, temperatura e scăzută și barometrul la uscat, să știi că peste noapte vom avea ger. Să spui servantei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]