584 matches
-
iniția un program de descentralizare, care includea schimbări radicale în rolurile îndeplinite de prefecți, creând guverne regionale și reactualizând rolul celorlalte autorități locale. În cele din urmă, noul guvern socialist nu și-a îndeplinit toate promisiunile; de exemplu, un departament basc unificat nu a fost creat, iar bretonii nu au fost mulțumiți de rezultatul final al propunerii de a sprijini limbile minoritare. Ce e remarcabil, totuși, este că, în mare parte, dacă nu toate, promisiunile au fost ținute. Corsica a primit
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
repede că nu puteau face mare lucru pentru a inversa schimbările și au optat, în schimb, să conviețuiască cu ele. În același timp au reușit să modifice câteva dintre cele mai radicale propuneri, cum ar fi crearea unui singur departament basc, care făcuse parte din cele 110 Propositions du Candidat Mitterrand. Guvernul socialist, pe de altă parte, a amânat introducerea unor reforme (precum cea a înființării noilor consilii regionale, pentru care alegerile au avut loc doar în 1986) în principal din cauza
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
făcând obiectul protecției Convenției pe evrei, kveni, romi, kogfini și sami13; Ucraina s-a referit la 130 naționalități, fără a preciza cărora li se aplică Convenția 14; Spania s-a referit la limbile din statutele de autonomie ale comunităților catalană, bască, a insulelor Baleare, a Galiciei, Valenciei și Navarrei, dar și la limbi pe care aceste statute le protejează (asturiană în Asturia, variantă a aragonesei în Aragon și aranesa în Catalonia), dar s-a referit și la măsuri pentru a îmbunătăți
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care disting piese antologice ale instrumentului, executate cu o acuitate care denotă, sigur, vocația. Din cînd în cînd, se poticnește, se uită la mine îmbujorîndu-se și se autotaxează: am greșit! După care reia pasajul. Cu aceeași jenă, îi las în basc bancnota și plec. Tot gîndindu-mă la autenticul și plinul de bun simț: am greșit! Sînt sigur că va intra la Conservator și va susține, cîndva, recitaluri pe scenă. Nu în iarbă. De abia cînd am pus portretul Virginiei Woolf în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
găsit terminîndu-și un peisaj din... Leningrad (ducă-se pe pustii, denumirea!). El, care nu ieșise nici pînă la Vaslui. O văd, prima dată, pe Lăpușneanu, de parcă e una din cele Cinci femei pe stradă ale îndepărtatului Kirchner (1880-1938): siluetă efilată, basc gri închis, nereușind însă să-i liniștească explozia părului albastru-de-negru, pardesiu negru, lung, tendoane rasate, de iapă de curse, geantă neagră, pe umăr, mănuși negre, mers tipic de top-model. Dar și... și... țigară lungă-lungă între degetele lungi-lungi. Neaprinsă. Spectacol stradal
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fiind formată dintr-o cunună cu câte patru rânduri de frunze de stejar, care încadrează însemnul specific Jandarmeriei Române, iar la partea superioară este acvila cruciata pe care se fixează un scut metalic reprezentând stema României. Emblemă pentru căciulă, pălărie, basc și șapca de serviciu se brodează din fir metalizat alb-argintiu, pe suport textil de culoare bleumarin, fiind formată dintr-o cunună cu câte 4 rânduri de frunze de stejar care încadrează acvila cruciata, pe care se fixează un scut metalic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185304_a_186633]
-
fiind formată dintr-o cunună cu câte 1-3 rânduri de frunze de stejar, care încadrează însemnul specific Jandarmeriei Române, iar la partea superioară este acvila cruciata pe care se fixează un scut metalic reprezentând stema României. Emblemă pentru căciulă, pălărie, basc și șapca de serviciu se brodează din fir metalizat alb-argintiu, pe suport textil de culoare bleumarin, fiind formată dintr-o cunună cu câte 1-3 rânduri de frunze de stejar care încadrează acvila cruciata, pe care se fixează un scut metalic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185304_a_186633]
-
și a antipasivului în aceeași limbă − inuktitut (o formă a eschimosei), limbă în care e posibilă pasivizarea unei propoziții antipasive active cu obiect neexprimat −; morfemul antipasiv este omis în pasivizare (Spreng 2001). Investigațiile făcute de autoare (Spreng 2000) asupra limbii basce (în cazul căreia există numeroase discuții privitoare la existența pasivului) o conduc spre concluzia că această limbă nu are pasiv. Oyharçabal (2000) arată că teoria pasivității verbului în bască, constând în analiza morfologiei verbale și a marcării cazuale ca exprimând
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a fost abandonată, acceptându-se ideea că basca este o limbă cu morfologie ergativă, dar cu sintaxă acuzativă. Există structuri pasive și antipasive, dar acestea nu se înscriu în opoziții sistematice de diateză. Coyos (2003) analizează dialectul souletin al limbii basce, în care există exemple de variantă pasivă și antipasivă pentru același verb: construcția antipasivă este rară în discurs, dar naturală în conștiința lingvistică a vorbitorilor, iar construcția pasivă este mult mai frecventă, dar mai puțin naturală. Concluzia autorului − convergentă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasivului în vorbire, existența mai multor mărci pentru pasiv, precum și folosirea pasivizării în situația în care agentul de persoana 3 acționează asupra pacientului de persoanele 1 și 2. Influența exercitată de limbile romanice (spaniolă, franceză) a făcut ca în limba bască să fie înregistrate fapte lingvistice nespecifice (chiar la nivelul morfosintaxei), comentate de Jendraschek (2007). De-a lungul timpului, basca a creat mai multe structuri de compromis, care imită unele modele romanice. Dintre acestea, unele au impact asupra întregului sistem: neutralizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că, deși s-a susținut anterior (chiar de autorul însuși) că în bască există Caz structural, morfologia cazului este mai bine explicată dacă se consideră că acesta este inerent. Prima care a propus această analiză este Levin (1983). Gramatica limbii basce nu e ergativă în sensul lui Bobaljik (1992) sau conform teoriei propuse de Bittner și Hale (1996). Chomsky (1995: 176) preia ipoteza lui Bobaljik (1992), conform căreia tiparele cazuale diferite din limbile nominative și din cele ergative apar ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbi ergative, fie din analiza definiției sintactice a subiectului și a posibilităților diferite de marcare a relației dintre subiect și verb. Sugestivă pentru problema subiectului în limbile ergative este analiza pe care Martinet (1968: 198−219) o propune pentru limba bască, al cărei caracter special ergativ se manifestă și prin lipsa distincției dintre subiect și obiect. Folosirea limbii franceze și a limbii spaniole, precum și influența școlii, au făcut ca vorbitorii să învețe să diferențieze subiectul de obiect, pierzându-se astfel caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcție ergativă nu este faptul că participantul activ la acțiune este marcat printr-un afix de tip special, ci faptul că acest afix este folosit pentru că participantul activ nu este conceput ca intrând într-un raport intim cu predicatul. Verbul basc are o flexiune personală complexă, care face ca forma verbală să reflecte fiecare participant la acțiune sub forma unui afix personal 46. Și Muller (2002: 202) susține că, dacă definim subiectul ca fiind un termen caracterizat printr-o anumită funcție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbi') care pot avea atât Sa, cât și So. BASCĂ (EUSKARA) Limbă izolată, singura limbă vie neindo-europeană din vestul Europei, probabil o rămășiță a unui grup de limbi mediteraneene preindo-europene. Limbă vorbită în Pirinei, nord-vestul Spaniei, teritoriu cunoscut ca Țara Bască (circa 700 de mii de vorbitori) și sud-vestul Franței (67 de mii de vorbitori). Jumătate din populație este bilingvă (vorbitori de bască și de o limbă romanică). Foarte puțini vorbitori sunt monolingvi. Basca se folosește în domeniul tradițional, în variantele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
estul Noii Guinee. 180 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică. Sintaxă de tip acuzativ. A și S impun acordul verbului, dar O, nu. Obiectul postpozițiilor și ambele obiecte din construcțiile cu dublu obiect sunt în absolutiv. ESCHIMOSĂ − Vezi INUIT. EUSKARA − Vezi BASCĂ. FIJIANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul melanezian, vorbită în Fiji. 350 000 de vorbitori, ca prima limbă, și încă 200 000, ca limba a doua. Topică VOS. Aproape orice verb poate fi folosit ca tranzitiv sau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dispune de mărci multiple. SHINA Dialect al limbii RUTUL. Se pare că ergativul provine dintr-un posesiv perfect. SORANI Dialect sau grup de dialecte al limbii KURDE. SOULETIN Dialect al BASCEI, vorbit în Franța, reprezentând extremitatea estică a întinderii limbii basce. SUMERIANĂ Limbă moartă izolată, vorbită în sudul Mesopotamiei în mileniul IV î. Cr., prima limbă scrisă cunoscută (scriere cuneiformă). Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect−mod și de semantica nominalelor: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la aspectul perfectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1994: 33−34) înregistrează și alte limbi în care marcarea are bază semantică sau care combină marcarea pe baze semantice cu cea pe baze sintactice: folopa (Papua Noua Guinee), wakhi/waxi (limbă sud-est iraniană). 14 Oyharçabal (2000) vorbește, referindu-se la limba bască, despre codificare nominală (prin caz, postpoziții, particule, topică) și codificare verbală (prin acord). 15 E. Woolford, "More on the Anaphor-Agreement Effect", Linguistic Inquiry, 30, p. 257−287. 16 Dixon (1994: 52) arată că pentru caracterizarea unei limbi ca fiind ergativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
University Press. 44 P. Hallman, "NP Interpretation and the Structure of Predicates", Language, 80, 4, p. 707−747. 45 Această caracteristică a subiectului nu este valabilă pentru limbile pro-drop, deci nici pentru română. 46 Pentru a face inteligibilă situația verbului basc, Martinet (1968: 219) îl compară cu fr. je lui ai donné /žlyiedone/, comentând că, în acest caz, ca în majoritatea fenomenelor de acord, este vorba de tendința minimului efort: este mai simplu să folosești în toate situațiile aceeași formă, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai cu seamă de apuseni. De subliniat, sub acest unghi, o remarcă de bun simț: "Oricît naționalism s-ar căuta în România, aici nu a explodat încă nici o bombă de tip irlandez, nici nu se înregistrează tendințe separatiste de tip basc sau corsican, nici vreo parte din populație nu pretinde independență în cadrul vreunui nou stat"32. Din contra, se remarcă o deplasare a interesului spre valorile apusene, tot mai evidentă în ultimii ani, pînă la cvasiunanimitatea opțiunii pentru integrarea în structurile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
contradictoriu, în numele egalei demnități a fiecărui grup etnic, al trăsăturilor lor specifice pe care le per-petuează tocmai în sensul relevării diferențelor culturale și chiar etnice. Se poate vorbi astfel despre a reînsufleți sau, adesea, despre a reînvia "popoare", corsican, breton, basc, galez, dar și aragonez, andaluz și chiar madrilen ultimele constituind adesea segmente de populație proaspăt emigrată, foarte diferite între ele. Aceasta înseamnă că multiculturalismul își schimbă chipul toleranței "universaliste" cu cel al unei acțiuni voluntare, sau nu, de fragmentare antagonistă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din doi era alfabetizat, la modul elementar, în numeroase sate din nord-est,141 în timp ce, între 1786-1790, procentul de alfabetizare a tinerilor atinge în mod curent 60 % în provinciile situate deasupra liniei Saint-Malo Genève ca și în unele regiuni din Țările basce, Alpii de Sus sau Lozera 142 protestantă. În schimb, cea mai mare parte a sudului este prea puțin influențată de acest progres de instruire, pînă la mijlocul secolului al XIX-lea. Exemplul francez, care ar putea fi completat cu multe altele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lingvistică și culturală în stadiul intermediar, dorința de a se dota cu o structură socială proprie.250 Nu știm unde ar putea fi plasați în această schemă evreii sioniști ai Europei Centrale de la 1900, nici unde se situează cu adevărat bascii sau bielorușii. Însă, incontestabil, Kappeler evită riscul de a se pierde în generalități, semnalînd prin studiul său procese reale, demne de interes. La rîndul său, John Plamenatz se va ocupa mai ales de problema micro-naționalismelor ulterioare unificării Germaniei și Italiei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
național nou creat. Raționamentul este va-labil atît pentru revolta societăților coloniale din Africa sau din Asia cît și pentru reacția împotriva expansiunii imperiale exersate, de exemplu, de Austria în Europa Centrală sau de Spania "madrilenă" asupra periferiilor sale catalane, basce, galițiene sau chiar andaluze. Totodată acest raționament nu exclude faptul că tocmai intelectualii "occidentali" au stat în secolul al XIX-lea la originea renașterii lingvistice și culturale de care apoi elitele locale s-au folosit pentru a-și justifica proiectul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dacă autocefalia a constituit o resursă pentru unele spații religioase, nu a fost la fel de indispensabilă pentru altele. În spațiul catolic, la 1830, clerul a aderat la cauza independenței poloneze sau a celei irlandeze, dar s-a lăsat așteptat în Țările basce, Catalania, Croația, Slovenia, Moravia, Slovacia, Lituania sau Flandra belgiană. Revenind la avatarurile Sfintei Alianțe împotriva naționaliștilor, trei episoade se impun atenției. Primul dintre acestea privește lupta Greciei pentru independență, luptă care contravine în mod absolut proiectului de intangibilitate a imperiilor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
după 1870. Neamurile disprețuite de care vorbea Engels deja erau tulburate de mișcări naționaliste foarte pronunțate, în special în Irlanda și în zonele de sub influența fostului Imperiu otoman. Aceste mișcări înaintau în provinciile și subregatele Austro-Ungariei, în Catalania, în Țările basce, chiar în Norvegia, după cum va observa și Victor Hugo. În plus, aceste micronaționalisme nu sînt numai inoportune pentru marile puteri; în măsura în care ele transgresează pragul pe care teoreticienii menționați mai sus îl fixaseră pentru atestarea noilor națiuni, ele batjocoresc valorile național-liberalismului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]