1,268 matches
-
FIERBINȚI ALE FEMEII CU PICIOARE NERĂBDĂTOARE, de Adrian Crețu , publicat în Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016. prins strâns între coapsele fierbinți ale femeii cu picioare nerăbdătoare, fără putință de scăpare, ascult un copil din fața blocului, care cântă în batjocură: "hoții mi-au furat chi-looo-ții! hoții mi-au furat chi-looo-ții!" târziu, înconjurat de mici insule de spermă și sânge, sorb vinul roșu dintr-o cană de mort salutând încă o dată furia urbană care îmi acaparează sălbatic gândurile pe ritmuri asurzitoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
orașului explodează paroxistic în mine sub supravegherea atentă a coapselor moi ale femeii cu picioare nerăbdătoare ... Citește mai mult prins strâns între coapsele fierbințiale femeii cu picioare nerăbdătoare,fără putință de scăpare,ascult un copil din fața blocului, care cântă în batjocură:"hoții mi-au furat chi-looo-ții!hoții mi-au furat chi-looo-ții!"târziu, înconjurat de mici insule de spermă și sânge,sorb vinul roșu dintr-o cană de mortsalutând încă o dată furia urbană care îmi acaparează sălbatic gândurilepe ritmuri asurzitoare de rock
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
la picioarele sale în țărână, și-au dat cu toții în cele din urmă seama de înșelătorie și l-au scos afară din Ierusalim, iar drept pedeapsă, acesta, după cum ați aflat cu toții a primit deja moartea, nu mai înainte de a primi batjocura pe care a meritat-o din plin cărându-și crucea pe umăr mânat din urmă de biciul oamenilor lui Pilat. Ați văzut coroana de spini deasupra capului său. Fără să-și dea seama, romanii l-au încoronat cu ceea ce merita
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
român din frâu câte jertfe ,pentru gunoaie și nemernici ce au făcut o țară ,să curgă că, un rău! Cu promisiuni deșarte și minciuni de-un sfert de veac vindeți o țară ce am ajuns în fața acestei lumi neam de batjocură și ocara! Pe cei puternici i-ați împins pe-afară rămas-ați voi și slugile de stana, va cânta azi-mâine-o fanfara dar unde este nația română? E risipita în șapte vânturi și-n șapte cripte e-ngropată in sapte limbi își
UNDE E NAȚIA ROMÂNĂ? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375850_a_377179]
-
cum îi rupe mușchii, pielea de pe spate simte rupându-¬I¬-se. Apoi, dintr-¬o dată, începuse un alt chin. O durere cumplită în adâncul pieptului, pe măsură ce sângele începe să comprime inima. Christos este torturat de o sete cumplită, fiind conștient de batjocura celor care trec pe lângă cruce. Și oricât de mult aș încerca să descriu durerea lui Iisus, tot nu ar fi deajuns. Au încercat poeții, scriitorii, actorii prin filmele lor să descrie o parte din suferințele Domnului, dar cu tot efortul
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
alteori eșecuri din care un om cu o strategie bună în mintea sa poate învăța și ajunge la triumf pe plan material. De asemenea sunt și momente când pașii învățării acestui alfabet duc pe cărările unde trebuie suportate umilinți și batjocuri însă nu totul e pierdut pentrucă așa cum îmi spunea un prieten ce trecea prin niște situații umilitoare: ,, Mâine va fi o nouă zi, soarele va răsări din nou vor fi ocazii pe care dacă știu să le fructific voi ieși
ALFABETUL EMIGRANȚILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372090_a_373419]
-
urce în mașină că totul va fi în regulă. Dar aceasta nu se lăsă ușor convinsă. Bărbatul urcă și așteptă ca românca să se calmeze. Din acel moment Florica realiză că, dacă nu luptă pentru drepturile sale, riscă să devină batjocura nu numai a „babei” de care are grijă mai ceva ca de propria mamă, ci și a fiului său. De ciudă Mimo îi puse acasă o cameră video prin care să urmărească orice mișcare a româncei, cât și când doarme
DEPARTE DE ȚARĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372169_a_373498]
-
frumusețile naturii reprezintă pentru Dorina un adevărat balsam cu care își oblojește adâncile răni sufletești și-i întărește dorința de a răbda toate chinurile acestei stări de sclavie. Numai așa își menține atitudinea de bun simț și demnitate sub tirul batjocurilor care o revoltă pe mama Nevicăi, pe soțul său, pe Ana și soțul acesteia, musafiri ai soților Valerian și pe toți cei din jur implicați în această poveste. Descriind obiceiurile de viață ale familiilor italiene, relațiile dintre rude, autoarea nu
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
scris asta într-un text anterior) de ce a fost orânduit de divinitate ca pe trunchiul sacrificiului său și al atâtor altor combatanți ca el din miezul sângeros al celui de-al doilea Război Mondial să se ridice sfidător și în batjocură, rând pe rând, numeroase regimuri politice antiumane la cârma acestei țări. S-a stins cu această durere imensă în suflet, dându-și seama, de fapt, că a fi cinstit și a te sacrifica în numele unei idei benefice pentru tine și
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
de fond. Scrisori din Luteția (Paris), războiul din Persia, espoziția din Australia, iată obiecte vrednice de tipărit pe-o hârtie obligată să iasă în fiece zi din cauze de portofoliu. Lăsați în pace țara și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul" declară că guvernul se va opune pretențiilor Austriei în cestiunea dunăreană, precum micul Dulcingno, deși în bătaia tunurilor flotei combinate, se opune executării hotărârilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Acest domn Orășanu, un măscărici comun, publică mai multe lucruri direct în contra principelui Carol și a principesei Elisabeta. Astfel de ex. apăru în foaia sa umoristică "Ghimpele", în numărul de la 9 noiemvrie 1875, o ilustrație care întrecea orice margine de batjocură necalificabilă contra familiei domnești, lucru ce nu-l putem povesti. În aceeași foaie d. Orășanu publică o poezie asupra unui câne hârâitor, românește, c-o expresie trivială, "șarlă", aluzie evidentă la numele francez al principelui, Charles; în acea poezie i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vândut străinilor chiar. Față c-o asemenea priveliște, în care virtutea se consideră de unii ca o nerozie, se taxează de alții ca o crimă, în care inteligența și știința, privite ca lucruri de prisos, sânt espuse invidiei nulităților și batjocurii caracterelor ușoare, în care cuminție se numește arta de-a parveni sau de-a trăi fără compensație din munca altora, spiritul cel mai onest ajunge la momentul fatal de cumpănă în care înclină a crede că în asemenea vreme și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
obicinuia să răzbune injuria. Tradiția albaneză zice că un locuitor din Scutari căpătă odată în Priștina o pereche de palme. Cum auzi Cara Mahmud despre aceasta, îl trase pe cel pălmuit la răspundere, cum de-a suferit în liniște asemenea batjocură; apoi năvăli cu oștire asupra Priștinei și o făcu asemenea pământului. Iată cum stăpâneau acum o sută de ani Domnii feudali în împărăția padișahului. Pentru a înțelege mai bine întreprinderile ulterioare ale lui Cara Mahmud cată să premitem câteva observații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spăimosul cîmp sterp al falsei literaturi impuse! Sub horbota, neegalată, în acel moment, stătea pitit însă (ne-am dat seama de asta mult, mult mai tîrziu) un mesaj tezist în cea mai perfidă notă a luptei de clasă. Caricatura și batjocura celeilalte Românii, pe care au tăvălit-o de-a lungul și de-a latul tancurile rusești, n-au găsit mai îndrituit gest indignat decît în tatăl înzestratului scriitor nomenclaturist care, spun gurile rele, și-a scuipat, pur și simplu, fiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răspunde că un om nu poate face acest lucru și că numai în puterea lui Dumnezeu stă iertarea păcatelor. Francesco îngenunchează și începe să se roage. Deodată el se ridică și proclama: “Nu! Iadul nu va face un obiect de batjocură din mine!“ Moser îi spune să tremure pentru că Dumnezeu refuză să-l ierte. Tabloul 2. Aceeași pădure că în scenă 2 din actul III. Lumina zilei pălește. Massimiliano stă așezat pe o piatră cu Carlo alături. Contele încă mai crede
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bănci, mai și fumau. Prin peritext, mimică, freamătul sălii, dar și prin unele luări explicite de poziție (discursuri ostentative sau expresii cu dublu sens, exclamații sau completări „lămuritoare” din sală) se crea o atmosferă de bâlci, de stare neverosimilă de batjocură pentru o facultate ideologică prin excelență. Era modalitatea supremă de a contesta o ordine prin dezordine și „răzvrătire” Într-un mod minimal a celor „chemați” să slăvească regimul existent. A face mai mult decât atât era nebunie curată. Chiar venea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
celor care scriu despre aceste locuri ale perdiției, ele au o strălucire tot mai puternică, iar bărbații eleganți le populează În valuri, ca niște noi „hoarde de aur”. Doar că dandy-i mai colecționează câteva nume de alint, nu de batjocură, ca-n Franța: swell, fast, smart. Și, cu precădere, the Lions. Leilor englezi și francezi le vom destina Însă un capitol aparte. Să o spunem de la bun Început: cluburile sunt o „instituție engleză”. Lady Gore știe prea bine acest lucru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
derâdere autoritatea sa, protestanții sărbătoreau urcarea la tron ca pe un eveniment carnavalesc, cu parade mascate, În care o figură reprezentându-l pe papă era plimbată Într-o căruță, În timp ce participanții Își băteau joc de ea. Ideea unei Încoronări În batjocură Își are originea În semnificațiile străvechi ale sărbătorilor carnavalești din noiembrie. Pe acest fundal se adaugă un nou eveniment: invazia lui Wilhelm de Orania, care Întrerupe domnia lui James al II-lea - comemorarea acestui moment se făcea pe 5 noiembrie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Început ca o Încercare de a conferi legitimitate În fața catolicei Maria Stuart, prin imitarea splendorii procesiunilor papale. Apoi, Ziua reginei Elisabeta a fost o sărbătoare subversivă În raport cu celebrarea urcării pe tron a lui James I și, ulterior, o sărbătoare În batjocură la Începuturile Revoluției. Mai târziu, ea a servit ca un mijloc de a exprima rezistența În fața succesiunii la tron a lui James al II-lea, iar În final simbolurile ei au fost Întoarse Împotriva monarhiei engleze de către coloniștii americani” (pp.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și nepăsarea, coruptibilitatea, prețiozitatea ridicolă, gogomănia sunt metehne ale acestor creaturi care viețuiesc în inerție și mimetism. Idei mari și generoase, dar degradate acum și pervertite, au caraghioase oglindiri în tărtăcuța lor buimacă. În râsul lui C., dincolo de inflexiunea de batjocură, se deslușește și o undă de simpatie, ipochimenii (care moștenesc, tipologic, date ale personajelor din comedia clasică - demagogul, încornoratul credul, servitorul slugarnic și duplicitar, confidentul ș.a.) fiind, în definitiv, o expresie a unei dispoziții jubilante. Inapți de devenire sufletească, eroii
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în pură bufonerie, fără miez. Hogea își îndeamnă „blana” să guste din bunătăți, la nuntă, „coptorul” și-l face „pe rotile” („la toți să placă”), judecătorului corupt îi arată pietroiul „de dar”, ascuns în sân, trufașului pașă nu-i lasă batjocura fără replică etc. Ironie, umor, moralism tradițional, simț al măsurii, care nu iartă nici prostia umilă (săracul prea „cuminte”, neștiutor de nici o bucurie și de nici un păcat, bun să-i pui „căpăstru”). Adoptat, grație lui Anton Pann, în spațiul culturii
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
țarismului chiar prin pseudonimul lui! Totuși, ceea ce m-a impresionat cel mai mult nu a fost tonul vehement al acelei diatribe. Ci o întrebare derutantă care s-a conturat în capul meu în timpul recreației, pe când ceilalți elevi mă asaltau cu batjocurile lor („Uitați-vă! Dar are o coroană țarul ăsta!”, striga unul dintre ei, trăgându-mă de păr). Întrebarea aceea, în aparență, era foarte simplă: „Da, știu că era un tiran sângeros, e scris în manualul nostru. Dar cum rămâne atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de vânt, de scânteierea lustrelor, de strălucirea umeorilor goi ai femeilor, de parfumuri amestecate - de atmosfera aceea inimitabilă a Atlantidei noastre. Am înțeles că va trebui să ascund cea de-a doua privire asupra lucrurilor, căci nu puteam stârni decât batjocuri din partea celorlalți. Sensul acela secret al cuvintelor mi s-a dezvăluit, mai târziu, încă o dată, într-o situație la fel de tragicomică precum cea de la lecția noastră de istorie. Stăteam la o coadă interminabilă, care șerpuia în apropierea unui magazin alimentar, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
căror ochi adunau în ei toată deznădejdea din lume. Da, erau niște samovare: cu capetele pulpelor asemenea picioarelor acelui recipient de aramă și cu cioturile umerilor aidoma toartelor lui. Musafirii noștri vorbeau despre ei cu o ciudată fanfaronadă amestecată cu batjocură și amărăciune. Acel „samovar” ironic și crud însemna că războiul era departe, uitat de unii, lipsit de interes pentru ceilalți, pentru noi, cei tineri, născuți la vreo zece ani după Victoria lor. Și ca să nu pară patetici, mă gândeam eu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ostilitate. E adevărat că nu mă extaziam la filmele pe care mini-societatea lor le comenta în timpul recreațiilor, nu făceam nici o deosebire între cluburile de fotbal ai căror suporteri înfocați erau. Ignoranța mea îi jignea. O considerau sfidare. Mă atacau cu batjocurile lor, cu pumnii lor. Abia în iarna aceea am început să deslușesc un adevăr derutant: a purta în tine trecutul acela îndepărtat, a-ți lăsa sufletul să trăiască în Atlantida aceea fabuloasă nu era un lucru inocent. Da, era cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]