488 matches
-
Ca scriitor propriu-zis, Duiliu Zamfirescu e onorabil, deși împins să pună în postură dezagreabilă personagiile care-i sunt antipatice. Astfel în Viața la țară Comăneștenii sunt prea boieri, prea deținători ai tuturor însușirilor umane, față de o clasă nouă simbolizată în bețiva coană Profiră. Țăranii, care sunt îmbrățișați cu ochi bun, vorbesc însă totdeauna autentic. Latura cea mai originală a romanelor este intenția de a nota intimitatea dintre sufletele fine, clipele de extaz erotic. Apare pentru întîia oară pagina analitică, oricât de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În antipatia bătrânului pentru creștini se repetă disprețul Marei pentru sași. Amândouă operele reiau dealtfel ideea din Romeo și Julieta, înlocuind conflictul de familii cu ura de rasă. De reținut și figura lui Zelig Șor, evreu cu familie grea, cam bețiv, adaptabil și șugubăț ca un Cilibi Moisi, făcând legătura între tradiționalismul lui Manasse și liberalismul tinerei generații. Neînsemnați sunt ca poeți evreii A. Steuerman-Rodion și Giordano (B. Goldner), cel din urmă, autor de epigrame. A. VLAHUȚĂ Epigon al lui Eminescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
al specificității noastre. Natural până la clarificare, scriitorul străbătea drumul firesc al prozei române, dovedind nu mai puțin încă de la început o anume monotonie în subiecte. Programul general este descrierea sufletelor simple. Deci un țigan se îndrăgostește de stăpână, un moș bețiv se ciorovăiește cu baba, un hangiu suferă de moartea femeii sale, un fierar își bate nevasta care-l înșeală. Toate acestea sunt "dureri înăbușite", cum se cade să fie suferințele unui primitiv. Eroii au o "taină" pe care nu știu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
degradate. Eroina istorioarelor lui morale e, de regulă, muierea rea. Viața a făcut din Izolda o ființă infernală. Puterea ei de invenție În rău este nelimitată. Pentru stăpînirea (nu vindecarea ei), Pann prevede sancțiuni severe. Misoginia lui este profundă. Bărbatul bețiv, destrăbălat, cîrcotaș e totdeauna bărbat: cel care descoperă și impune legea. Muierea e mereu rea. De aceea trebuie „bătută foarte pe spinare”... Vocația ei este să fie totdeauna contra. Are o imensă, absurdă capacitate de Împotrivire. În citatul Calendar dăm
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Se află și din muieri Care dau pe vin fuieri, Din jupînese fiind, Și beau pînă la chef prind, Dar neharnice-s de rînd, Că să Îmbată curînd, Apoi fac tot migălii, Floarțele, sute și mii.” Muierea rea și muierea bețivă, adesea confundate, nu au, evident, nimic de a face cu erosul. Morala este mai aproape de Înfățișările iubirii În Erotocritul (1837), prelucrare după o carte grecească. Este o meditație despre consecințele psihice ale amorului și despre calea cea justă ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți, reproducându-se bezmetic, ca iepurii (Voichița, țăranca ce are grijă de conacul lui Bizu, are nouă copii), boierii, în schimb
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a burgheziei, este nu numai un dușman al realismului socialist, dar și expresia disprețului și dușmăniei față de popor, a burgheziei și moșierimii. Prezentarea țăranului ca Împăcat cu soarta sa, Îndatorat «bunăvoinței» boierești, redarea În literatură a unui țăran mistic, leneș, bețiv și bestial sunt semnele supunerii scriitorilor intereselor josnice ale dușmanilor țărănimii și ai poporului muncitor. Însemnătatea pentru literatură a punerii În evidență a capacității revoluționare a țărănimii În condițiile dictaturii proletariatului este ilustrată În Temelia prin eroii săi cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
delicată de pe comoda din antreul nostru: o nimfă cu trupul mlădios pe care îl înlănțuiau lujeri întortocheați, figurina aceea de la începutul secolului, una dintre rarele splendori de odinioară păstrate printr-o minune... Oricât ar putea să pară de ciudat, mulțumită bețivului local Gavrilici am putut noi să pătrundem înțelesul acelui altundeva neobișnuit pe care-l purta în ea bunica. Acesta era un om la care te temeai până și de silueta împleticită ce se ivea de după plopii din curte. Un om
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fidelitate și consecvență. Corpolența și-o explică prin aceea că suferința și nenorocirea îl umflă pe om; el împinge ad absurdum noțiunea de onoare, pentru că onoarea nu poate pune la loc un braț sau un picior; și ca un bătrîn bețiv ce este, își justifică bețivănia prin faptul că și tinerii ar trebui să trăiască! Sistemul în cadrul căruia își rostește sentințele este construit cu multă seriozitate. Ordinea lumească pe care o clădește permite existența justificată tocmai a unor indivizi ca el
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
un castel, străpungând astfel, spre marea enervare a hangiului, burdufurile umplute cu vin. O adevărată satiră, dar și o scenă populară, scăldată în tradiția picarescă (de la picaro, "aventurier") spaniolă. În Anglia, William Shakespeare (1564-1616) pune în scenă în tragediile sale bețivi, ba chiar personaje burlești, cu fețe multiple, precum Falstaff (care apare în 1597 în Henric al IV-lea și în 1599 în Nevestele vesele din WindsorThe Merry Wives of Windsor). În opera lui Shakespeare, vinul joacă ba un rol benefic
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cînd norocul nostru-i bolnav adesea printr-un exces al propriei noastre purtări noi facem vinovați de dezastrele noastre soarele, luna și stelele, ca și cum am fi ticăloși de nevoie, proști prin constrîngere cerească, escroci, hoți și trădători prin impunerea sferelor; bețivi, mincinoși și adulteri printr-o forțată ascultare de influență planetelor; și toate cele în care sîntem răi, printr-o îmboldire divină. Admirabila ieșire pentru un desfrînat, să pună inclinările lui de tap pe seama unei stele. Tata s-a combinat cu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Spaethe o mai pronunțată dimensiune senzualistă specifică secession-ului, iar în Storck o profunzime pe care o asociază unei spiritualizări a materiei și unei reflexivități pusă sub semnul ideii. "Spaethe era un sensual, un voluptuos, îi plac silenii grași, sclavii bețivi, sau modelul femeesc, după care a făcut o bună serie de lucrări între 1909-1916. Storck însă este un gânditor și aceleași motive femeiești la el se spiritualizează. În unul se vede calmul tehnicei stăpână pe ea, în celălalt frământarea ideei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o invite la această petrecere și pe Roza Lang, dar aceasta fusese invitată Împreună cu soțul ei la o altă acțiune.Totuși Titu reușește să aibă o aventură cu Roza, dar Îi păștea pericolul să fie prinși de către soțul ei, polițaiul bețiv. Intre timp, Ana Îl vestește pe Ion că este Însărcinată, iar vestea l-a bucurat, că așa se putea căsători cu ea, ca să pună mâna pe avere. Această discuție a fost auzită de către George, ascuns pe undeva pe aproape. Capitolul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]