1,256 matches
-
doilea, Manea sau Țucherman ori amândoi, se făceau ecoul co-minoritarilor ce, „...își exprimă recunoștința față de URSS, care prin glasul reprezentantului său autorizat, D-l Gromîco, și-a spus cuvântul său greu în fața O.N.U. pentru dreptatea populației evreiești”. Nota bene: regimul sovietic din perioada existenței URSS-ului, a aprobat cu maximă parcimonie cererile evreilor de emigrare în Palestina sau Israel și de aceea ne miră marea dragoste a evreimii față de acel regim, în loc să caute vreun locșor de venerare a „marilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fie lăsați liberi, putând merge la domiciliile lor în zilele de 22-23 septembrie, 1 octombrie și 13-14 octombrie, a.c. (1941, n.a.)”. Singura obligație a evreilor era aceea de a se prezenta la lucru imediat după consumarea acestor generoase învoiri. Nota bene, comuniștii nu au procedat astfel NICIODATĂ cu prizonierii lor politici, în „luminoasa lor epocă” de foarte tristă amintire. Nu fuseseră uitați nici medicii evrei care în acele timpuri erau cu mult mai numeroși decât românii ce, de altfel, fuseseră trimiși
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dat ordin a se lua vitele pentru a se transporta în URSS”. La articolul 13: „Dela Prefectură: 1 semănătoare, una mașină bătut porumb, un plug cu patru brazde. (...) La Iordache Ciorici, 14.000 kgr. fer, piese dela o moară”. Nota bene, și acestea trebuiau să fie expediate în Rusia bolșevică, pentru veșnica slavă a nesătulului Stalin! Deoarece ca și un păduche în frunte apăruse și la Bârlad trădătorul partid comunist, diriguitorii urbei și ai prefecturii luaseră măsura de a se discuta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
suprarealist: Marele Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile et Colori și mare Depou de Vinuri et Băuturi Indigene et Streine cu firma "La trei struguri tricolori"; e de amintit și faptul că una din berăriile deschise de Caragiale se numea Academia "Bene bibendi". În privința onomasticii propuse de Caragiale poate fi vorba și de o expresivitate involuntară existentă în dioptriile lectorului modern, distanțat în timp de lumea evocată; e greu de presupus că numele proprii feminine din poezia de tinerețe a lui Bolintineanu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de mamă. Oricum ar fi, o mamă vitregă nu poate fi ca cea care ți-a dat viață. Numai orfan de mamă să nu fii și să ai mamă vitregă! O maximă din limba latină spune: De mortuis nihil nice bene, adică: Despre morți nimic decât de bine. Că oamenii nu au numai calități, ci și defecte, o știm cu toții. Cărturar dar și gospodar de frunte În tradiția Ilisanilor, Învățătorul meu, Vasile Ilisan, n ar fi exclus să fi manifestat o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
der christlichen Religion, Bielefeld, 1842. Heftrich, E., Vom Verfall zur Apokalypse. Über Thomas Mann, Klostermann, Frankfurt a. M., 1982. Herf, J., Reactionary Modernism. Technology, Culture, and Politics in Weimar and the Third Reich, Cambridge University Press, New York, 1984. Hessen, S., Il bene e il male in Dostoevskij, ed. I. C. Angle, Armando, Roma, 1980. Hillebrand, B. (ed.), Nietzsche und die deutsche Literatur, 2 vol., Niemayer, Tübingen 1978. Ästhetik des Nihilismus. Von der Romantik zum Modernismus, Metzler, Stuttgart, 1991. Hoeges, D., Kontroverse am Abgrund
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
A.I. Herzen, A un vecchio compagno (1870), V. Strada (ed.), Einaudi, Torino, 1977, p. 31. 53 Idem, pp. 31-32. 54 Ibid., p. 32. 55 F. Dostoievski, Tutti i romanzi, 2 vol., trad. it., Sansoni, Florența, 1984; cf. Hessen, S., Il bene e il male in Dostoevskij, I.C. Angle (ed.), Armando, Roma, 1980. 56 W. Schubart, Dostojewski und Nietzsche. Symbolik ihres Lebens, Vita Nova, Luzern, 1939; L. Șestov, La filosofia della tragedia. Dostoevskij et Nietzsche, E. Lo Gatto (ed.), Edizioni Scientifiche Italiane
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Povestea lui Stan Pățitul (1 apr.), Povestea lui Harap-Alb (1 aug. reprodusă în Timpul din București în aceeași lună), Fata babei și fata moșneagului (1 sept.). În timpul scrierii lui Harap-Alb are primul atac de epilepsie. 1878. I. Creangă este decorat cu medalia Bene Merenti clasa a II-a pentru lucrările și publicațiile sale didactice. Publică în Convorbiri literare: Ivan Turbincă (1 apr.) și Povestea unui om leneș (1.oct). 1879. La 25 iunie Ion Creangă cumpără, cu 50 de galbeni, locul și bojdeuca
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
întâmplare, apare și numele de Cezar (Augustus), într-un context ușor diferit, dar pe care cititorul, cunoscător al situației poetului, îl inserează în aceeași sferă a zeilor surzi, împotriva cărora se revoltă Ovidiu: Caesar ut imperii moderetur frena, precamur, Tam bene quo patriae consulit ille suae (v. 33-34). Ripert traduce: "Nous prions que César dirige les rênes de l'empire, aussi bien qu'il veille sur les interêts de sa patrie". Chiar dacă luate în sensul cel mai inocent posibil (deci fără
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de la Roma, fie pe proprietatea sa de lângă lacul Albano 382. Ovidiu continuă îndemnându-l pe prieten să-i ofere ajutorul pe care-l așteaptă cu nerăbdare: Tu quoque magnorum laudes admitte virorum, Utque facis, lapso quam potes, affer opem. Si bene te novi, si quod prius esse solebas, Nunc quoque es, atque animi non cecidere tui, Quo fortuna magis saevit, magis ipse resistis, Utque decet, ne te vicerit illa, caves, Et bene uti pugnes, bene pugnans efficit hostis. Sic eadem prodest
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
virorum, Utque facis, lapso quam potes, affer opem. Si bene te novi, si quod prius esse solebas, Nunc quoque es, atque animi non cecidere tui, Quo fortuna magis saevit, magis ipse resistis, Utque decet, ne te vicerit illa, caves, Et bene uti pugnes, bene pugnans efficit hostis. Sic eadem prodest causa nocetque mihi. Scilicet indignum, iuvenis rarissime, ducis Te fieri comitem stantis in orbe deae. Firmus es, et quoniam non sunt ea, qualia velles, Vela regis quassae qualiacumque ratis. Quaeque ita
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lapso quam potes, affer opem. Si bene te novi, si quod prius esse solebas, Nunc quoque es, atque animi non cecidere tui, Quo fortuna magis saevit, magis ipse resistis, Utque decet, ne te vicerit illa, caves, Et bene uti pugnes, bene pugnans efficit hostis. Sic eadem prodest causa nocetque mihi. Scilicet indignum, iuvenis rarissime, ducis Te fieri comitem stantis in orbe deae. Firmus es, et quoniam non sunt ea, qualia velles, Vela regis quassae qualiacumque ratis. Quaeque ita concussa est, ut
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și emoțiile tinereții și, în primul rând, ca să poată scrie. Nu mai călătorește ca să vadă, ci ca să scrie"6. Or, cum personalitatea criticului modernist era fixată deja, în liniile esențiale, de la primele texte, tot ceea ce urmează (din perspectivă psihologică, nota bene!) e numai operă artizanală, și deci minoră, de clarificare a ideilor preexistente, in nuce, asemeni statuii în blocul de marmură. Printre altele, Lovinescu rămâne Lovinescu și pentru că, nici în tinerețe măcar, el nu călătorește "ca să vadă", ci (la fel mai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
doar pentru a trăi mai mult, în eternitate. Și fiindcă tot am adus vorba, să nu uităm că "poveștile" din eposurile homerice erau "dramatizate", ca simplu material diegetic (mituri, legende etc.), în forma cristalină, sublim estetică, a tragediilor care (nota bene!) dezvoltau "subiectul" sau "tema" în "cicluri" mai ample (trilogii sau tetralogii). Autorul de tragedii nu "inventa" nimic sub raport epic: se mulțumea doar să prelucreze niște "subiecte" gata făcute. De aici să fi preluat Lovinescu ideea serialității tipologice și a
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
and the Sacred: an Anthology in Religion and Art, coord. Diane Apostolos Cappadona, The Continuum International Publishing Group Inc, New York, 2005. ***, Arta at the turn of the millenium, Taschen, Köln, 1999. ***, Arta romanică, Editura NOI, București, 2009. ***, Arte sacra contemporanea: bene culturale della Chiesa, coord. Fabio Leonardis, Silvana Editoriale, Milano, 2007. ***, Bellezza e Vita. La spiritualità nell'arte contemporanea, coord. Timothy Verdon, Edizioni San Paolo, Torino, 2011. ***, Beyond Belief: modern art and religious imagination, coord. Rosemary Crumlin, National Gallery of Victoria
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Ionescu, Radu, Scrieri alese, Editura Minerva, București, 1974. Rădulescu, Heliade-Ion, Versuri și proză, prefață de Mircea Anghelescu, Editura Minerva, București, 1972. 3. Referințe critice 3.1 Lucrări generale, tratate, dicționare *** États du polémique, coord. și co-autor Anette Hayward, Éditions Nota bene, col. Les Cahiers du Centre derecherche en littérature québécoise, Québéc, 1998. *** La parole polémique, Champion, Paris, 2003 (Études réunies par Gilles Declerq, Michel Murat et Jacqueline Dangel). *** Le discours polémique: aspects théoriques et interprétations, G. Narr
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
alese, București Editura Minerva, 1974. Rădulescu, Heliade-Ion, Versuri și proză, cu o prefață de Mircea Anghelescu, București, Editura Minerva, 1972. 3. Referințe critice 3.1 Lucrări generale, tratate, dicționare *** États du polémique, coord. și co-autor Anette Hayward, Québéc, Éditions Nota bene, coll. Les Cahiers du Centre derecherche en littérature québécoise, 1998. *** La parole polémique, Paris, Champion, 2003 (Etudes réunies par Gilles Declerq, Michel Murat et Jacqueline Dangel). *** Le discours polémique: aspects théoriques et interprétations, Tübingen, G. Narr
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Johan Huizinga, Homo ludens, Editura Humanitas, București, 2002 (ediția a II-a), p. 8. 9 Marc Angenot, op. cit., p. 372. 10 Ibidem. 11 Vezi Thierry Belleguic, "Archéologie de la Polémique", în États du polémique, coord. și co-autor Annete Hayward, Éditions Nota bene, Québéc, coll. Les Cahiers du Centre de recherche en littérature québécoise, 1998, p. 62. Pentru cercetarea etimologică, am recurs și la documentarea on-line, accesând surse oficiale ale căror informații și date au fost ulterior coroborate; vezi Online Etymology Dictionary. 12
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
semn toponimic. Primele clasificări au fost efectuate cu precădere de către toponomaștii geografi, fiind numite, de aceea, geografice, iar clasificările care au la bază cuvintele cuprinse în formulele toponimice constituie îndeosebi preocuparea lingviștilor, fiind numite, în consecință, lingvistice. Toponimia romînească a bene ficiat de numeroase variante ale ambelor tipuri de clasificare, precum și de încercări de combinare a celor două criterii pentru obținerea unei sistematizări „integratoare“ a numelor de locuri. Vom prezenta, selectiv și sumar, cîteva categorii de nume cuprinse în aceste clasificări
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ochii mei, Nu stă la Roma! Va trebui să mergem la Ancona! La cine, Andrea? și el nerăbdător să-mi spună, ca și cum dacă s-ar opri pentru o clipă să se gândească, A mio padre! La tatăl tău?! Si! Va bene! Și n-a mai spus nimis Andrea până am ajuns în Piazza di Espagna, acolo, pe trepte, în soarele puternic de iulie, nu departe de ispita mea de la Caffe Greco, Andrea îmi spune ceea ce nu știam până acum despre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să dea semne de viață. Mângâindu-i ușor părul, el spuse: Nu am mai întâlnit niciodată pe cineva ca tine. Ești atât de... puternică. Ea răspunse cu un oftat. —Ai minibar? Pune-mi ceva de băut. Mă duc până la baie. — Bene. Bene! Abia dacă se putea strecura în baia lui, pentru că era plină de produse pentru îngrijirea pielii, șampoane, spume, loțiuni și parfumuri. Avea mai multe ca ea. Ce femeie! Își strâmbă gura, dezgustată. Pe etajera de la duș erau niște sticluțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dea semne de viață. Mângâindu-i ușor părul, el spuse: Nu am mai întâlnit niciodată pe cineva ca tine. Ești atât de... puternică. Ea răspunse cu un oftat. —Ai minibar? Pune-mi ceva de băut. Mă duc până la baie. — Bene. Bene! Abia dacă se putea strecura în baia lui, pentru că era plină de produse pentru îngrijirea pielii, șampoane, spume, loțiuni și parfumuri. Avea mai multe ca ea. Ce femeie! Își strâmbă gura, dezgustată. Pe etajera de la duș erau niște sticluțe frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pe o indicație profetică s-a dovedit a fi corectă. După ceva mai mult de un kilometru de mers pe traverse de lemn și pe pietriș am văzut pe un pod nevătămat care trecea peste linii mai întâi mașini cu benă și camioane cu infanteriști, și un obuzier tras de cai, apoi grupuri mai mici pe jos: inconfundabilii infanteriști după tiparul german, pasul lor târșâit. Orbește, m-am alăturat unei coloane, căci chiar și fără intervenția dușmanului un ins care merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
germană sudetă, care se prezentaseră voluntari la construirea de buncăre în apropierea graniței franceze. Încă mai am înaintea ochilor imagini din jurnalul săptămânal: bărbați mânuind lopețile, tasarea betonului. Până cu puțin înainte de începutul războiului, erau umplute cu ciment betoniere cu bene rotative. Noi, băieții, priveam cu enuziasm cum crește bastionul ridicat împotriva dușmanului de moarte. Baraje de tancuri lungi de kilometri, care ajunseseră să facă parte dintr-un peisaj ușor delurit, ni se păreau de netrecut. În interiorul buncărelor căutam ținte prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lui Predator, alcătuită din cîrlige cartilaginoase mișcătoare, deși e inteligent. El Îi spune Împăratului că fiul ducelui trebuie să moară. Adică Paul Atreides. Și trebuie să moară pe planeta Caladan, de care-i va fi dor. Mai există o planetă, Bene Treilax, pe care nu-mi dau seama ce se-ntîmplă, și Încă una, Arrakis, mai mare. Se vorbește În șoaptă despre mina de mirodenie și despre harkonnieni, dușmanii oamenilor cinstiți. Detectivul Cooper este fiul ducelui. Ducele e cumsecade. Din nefericire, viermii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]