807 matches
-
timiditate proprie copiilor. Chelfăneala între cele două bande de funcționari, pe baza unor rivalități cutumiare, constituie preambulul episodului care prefațează schimbarea la față a lui Mișu. Dramatizarea secundă îl are ca regizor pe Mitică. Fapta este pusă la cale la berărie, locul unde e de presupus că beau și discută amicii lui Mișu. Cum spuneam, spiritul carnavalului și al sărbătorii cu măști se află aici, însă carnavalul are în centrul său două elemente fundamentale : masca și o răsturnare violentă a ierarhiilor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a societății avem o agregare violentă a unei ordini superioare care nivelează sub semnul punitivului vinovățiile. O formă de exasperare personală solicită o rezolvare globală, violentă și tribală a unei stări de fapt, în absența unui proces, a oricărei deli- berări. Personajul în cauză, probabil un funcționar mărunt care răspunde la apelativul familiar de Nae, oferă soluția radicală ca pe un panaceu politic. În termenii moderni, soluția este aceea a unei dictaturi, formă politică care nu avea cum să-i fie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
următor când adierea zefirului este îndepărtată de norul de praf stârnit de mătu- roiul serviciului municipal. Recursul la idee al personajelor caragialești conduce adesea către enormități emasculate de conținutul grav. Nae sosește dintr-un periplu nocturn, se află în circuit, berăria la care îl întâlnește pe narator nefiind decât o stație printre atâtea altele. Invocarea noutății tipică pentru debu- tul unei conversații declanșează listarea discursivă a cala- mităților. Toate sunt înscrise în registrul enormului care se transformă pas cu pas sub
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
format din militanții propriului partid, celălalt își caută publicul de „amici” prin cafenele, într-un periplu nocturn și se instituie ca orator. Rică Venturiano își recuperează dignitatea prin discurs în fața unui public captiv și Lache își desfășoară asaltul polemic în berării cu un public format din impiegați ca și el, asemeni agitatorilor comuniști în perioada revolu- ționară. Ambele ispostaze reflectă două tipuri de deformare, unul în registrul utopiei, celălalt în registrul distopiei. Dacă încetăm să vedem în personaj doar rezultatul unui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sunt printre cei care constituie o middle class în formare în a doua jumătate a secolului XX. Ei sunt cei pentru care biroul devine un spațiu agasant, alienant, dispensator de nevroze, dar și locul de unde se pleacă în grup spre berăriile și cafenelele unde se dezbat intens chestiunile zilei, unde se comunică ultimele știri, unde Miticii își consumă cheful de vorbă cu berea, șvarțul pe care le aduce țalul. Însă mai există un alt mare scriitor european pentru care birocratul se
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
temei dezbătute de ziar, ele sunt doar expresia unei imponderabilități agitatorice, a unei irascibilități inter- mitente. Există aici predispoziția unei exaltări retorice, iar Lache are nevoie doar de public pentru ca reacția exogenă să se producă. Publicul și-l caută prin berării și cafenele, public format din funcționari ca și el. Observația lui José Ortega y Gasset privitoare la acest principiu al dilatării ignoranței cu privire la un subiect, sau altfel spus a vidului de cunoaștere, este relevantă pentru că aduce în discuție potențialul violent
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și șarjă retorică ca și în Situațiune unde Nae rătăcea atât discursiv, cât și fizic refuzând recentrarea sa în spațiul familiei, al gineceului și al discursului. La fel, Lache refuză cu obstinație reîntoar- cerea acasă, iar discursul lansat în diferite berării și cafe- nele devine expresia acestei forțe centripete care-l scoate permanent în afara spațiului conjugal. A reintra în familie are aici semnificația unei reintrări în sine, a unui rapel la propria interioritate ca familiaritate cu sine și autoscopie. Hemoragia verbală
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Totul se schimbase, eu, oamenii, străzile, casele, vremurile! Cât de profunde erau aceste schimbări aveam să le aflăm în zilele următoare, când, profitând de vremea superbă de toamnă, ne-am propus o călătorie "în căutarea timpului pierdut". Am început cu berăria din Straussbergerplatz berea era la fel de bună, puiul la gril la fel de gustos, doar prețurile erau altele. Pe Karl Marx Allee aceleași edificii, cinematograful International, barul Moskau... În Alexanderplatz totul era un șantier și n-am mai regăsit magazinul Zentrum, iar hotelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lui : au o structură de dialog platonician, dacă suntem atenți, mă refer la perioada dialogurilor de tinerețe, așa-numite anatreptice, ale lui Platon, dialogurile socratice, adică. Afară de asta, avem piața publică sau echivalentul ei, anticamera. Lucrurile se desfășoară undeva : la berărie, pe stradă, la o sală de ședințe, la tribunal, chiar când se-ntâmplă să aibă loc în salonul doamnei Esmeralde Piscupesco, tot un fel de anticameră este. E o anticameră a bunei societăți, din care „fugi, nenorocitule !” îi spune cel
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Cercul Regal (devenit Clubul Regal) își mută sediul în altă clădire de pe Calea Victoriei, iar casa Oteteleșanu este închiriată restauratorului Mihai Sterescu, care deschide aici o terasă. Notorietatea localului, altfel - cum își amintesc cei care l-au frecventat în epocă - o berărie modestă, prost întreținută, cu produse și servicii de calitate îndoielnică, cu un patron antipatic și, în plus, cu o pianină mecanică în continuă funcțiune, la intensități exasperante pentru consumatori, este dată de prima sală din dreapta intrării, consacrată, din 1910, ca
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
fac cunoștință cu profesorii mei. La religie, părintele Veniamin Catulescu, preot cult și respectabil, foarte iubit de elevi. La franceză, domnul Tănăsescu, gras, rotund și roșu ca un rac. Era cu noscut că bea în toate zilele multă bere la berăria Grebert, mai târziu Osvald, în strada Câmpineanu. Ilie Benescu, profesorul de elină, un om foarte de treabă, dar cu totul agramat. Nu avea decât o singură lecție: cercul vocalelor. Se știa însă că bea în toate serile vin roșu la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu prea departe de magazinul Muzica de astăzi. 113. După moartea proprietarei (1888), în vechile case bătrânești ale Elenei Oteteleșanu și în grădină a început să funcționeze, în primele decenii ale secolului al XX-lea, Terasa Oteteleșanu (cafenea, restaurant și berărie), vestit loc de întâlnire al scriitorilor și artiștilor vremii; Terasa Oteteleșanu a fost demolată în 1931 când s-a început aici construcția de către o societate americană a Palatului Telefoanelor. Hotelul Oteteleșanu, de venit pe la 1875 Hotel Frascati, se afla pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
construcție de lemn a Circului Suhr. Mai târziu, circul a fost dărâmat, iar locul a rămas viran purtând numele de Piața Constantin-Vodă.127 Alături, colț cu str. Carol, un șir de prăvălii mărunte, evrei cu mărun țișuri și o cunoscută berărie, mi se pare berăria „La Carul cu bere“128. Într-o bună di mineață, în localul acestei berării s-a deschis un „café-chantant“, iar sala a primit numele de Valhala. Biserica Zlătari era înconjurată, pe cele trei strade, cu un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Circului Suhr. Mai târziu, circul a fost dărâmat, iar locul a rămas viran purtând numele de Piața Constantin-Vodă.127 Alături, colț cu str. Carol, un șir de prăvălii mărunte, evrei cu mărun țișuri și o cunoscută berărie, mi se pare berăria „La Carul cu bere“128. Într-o bună di mineață, în localul acestei berării s-a deschis un „café-chantant“, iar sala a primit numele de Valhala. Biserica Zlătari era înconjurată, pe cele trei strade, cu un șir de case vechi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numele de Piața Constantin-Vodă.127 Alături, colț cu str. Carol, un șir de prăvălii mărunte, evrei cu mărun țișuri și o cunoscută berărie, mi se pare berăria „La Carul cu bere“128. Într-o bună di mineață, în localul acestei berării s-a deschis un „café-chantant“, iar sala a primit numele de Valhala. Biserica Zlătari era înconjurată, pe cele trei strade, cu un șir de case vechi, având prăvălii de jur împrejur.129 Pe strada Stavropoleos era o berărie și birtul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
localul acestei berării s-a deschis un „café-chantant“, iar sala a primit numele de Valhala. Biserica Zlătari era înconjurată, pe cele trei strade, cu un șir de case vechi, având prăvălii de jur împrejur.129 Pe strada Stavropoleos era o berărie și birtul „La Pisica neagră“, renumit pentru vinul ce debita. bucureștiul în 1871 117 121. Astăzi, strada general Gh. Manu; o „casă Filipescu“, devenită apoi proprietatea lui Costică C. Cesianu se află ceva mai departe pe Calea Victoriei, la nr. 151
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
incendiu care a pustiit Bucureștii în 1847; tot aici, în săli improvizate au dat spec tacole circul Huttemann și apoi, până în 1877, circul Suhr, despre care amintește și Bacalbașa; după 1877, în Piața Constantin Vodă aveau loc întruniri publice. 128. Berăria Carul cu bere a funcționat la început pe Podul Mogoșoaiei, ceva mai departe, în Hanul Zlătari (aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
loji la nivelul sălii, în genul sălii Majestic; era și sala de bal mascat. După dispariția sălii Slătineanu, această sală a rămas cea dintâi și mai șic întâlnire de bal mascat.139 Jos, intrai pe sub scară într-un local de berărie și, de multe ori, local de café chantant. Palatul Imobiliara e de dată recentă 140, la 1871 era Hanul Mercuș. Engliș Hotel nu era decât o casă cu un etaj. În acest imobil a deschis Papa Gilet restaurantul său select
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cinematograful Volta, care nu exista, apoi Hotelul Minerva, clădit de drul Steiner, în locul unor căsuțe mizerabile. Casa în care e instalată drogheria Zamfirescu nu exista, grădina din fața Universității nu exista.169 Aci se aflau niște case ruinate cât și o berărie cu un biliard de o șchioapă și o grădiniță de vară cu firma la „Der grosse Fritz“. În locul clădirii de prelungire a Universității 170 era o casă și curte, proprietatea unui domn Ritoride. Alături grădina Rașca 171. Această grădină avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Regal, avea și o grădină, vestită în epocă (Grădina Alcazar). la Biserica Albă231, cu firma: „La Mielul alb“. Casa a ars și în loc s-a clădit o alta. Se mânca excelent, cu porții foarte mari, pentru 80 lei pe lună. Berăria și birtul cu bucătăria germană a lui Grebert, mai târziu Oswald, în strada Câmpineanu colț cu strada Regală 232. Porții mari și mâncare bună. Dar mai ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alcătuit un taraf propriu în preajma Războiului de Independență, cu care a cântat și peste hotare. 269. Ion Dinu (Dinicu), a cântat și el în străinătate, în Franța și Rusia. bucureștiul în 1871 145 bătrânul 270, Pădureanu surdul, care cânta la berăria Ströbel, al doilea Angheluș din Ploiești care, în realitate, nu era Angheluș, ceva mai târziu Marin Buzatu, chitarist și cântăreț, un alt lăutar numit Muscalu, care avea în repertoriu un cântec pe care-l cânta râzând cu hohote etc. Pădureanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
N.H. (fiul): 257 Stoicescu, C.: 266 Stoicescu, D.: 266 Stoicescu, Petre: 273 Stoienescu, C.: 266 Stolojan, Anastasie: 263, 269, 272, 273, 302, 306-308, 345, 346 Storck, Karl: 157 Strat, Ion: 72, 177, 185, 272, 283 Ströbel (patron de cafenea și berărie): 133, 145 Stroici, G.M.: 266 Strousberg, Bethel Henry: 69, 75, 189 Stuart, Dimitrie: 335, 340, 342 Sturdza, Costache D. Sturdza, D.A. (Mitiță): 21, 27, 60, 68, 72, 241, 265, 266, 268, 273, 276, 288, 309, 316, 318, 322, 331, 332
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
indice ne-am folosit de unele sugestii oferite de complexul indice al lucrării Istoria Bucureștilor de C.C. Giurescu. Atragem atenția că nu am înregistrat numele de edituri și tipografii cuprinse în indicațiile bibliografice. Numele localurilor de consum și de petrecere: berării, cafenele, cofetării, grădini, restaurante, hoteluri ș.a. care, uneori, aveau o destinație multiplă se regăsesc în indicele nos tru atât la fișa comună, cât și la locul cuvenit potrivit orânduirii alfabetice; de exemplu, cofetăria: Capșa; cafeneaua: Capșa; restaurantul: Capșa; hotelul: Capșa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a II-a a acestui volum, în lunile aprilie- mai 2013. 444 indice de nume de locuri Păun Popescu 118, 146, 147, 149; Petrache Ioan 121, 146; Rietz („La Steagul alb“) 146; Săl cianu 146, 378, 419; Dumitru Staicovici 146 berăria: Carul cu bere 117; Grebert 54; 136, Osvald 54; Oteteleșanu (Terasa) 115, 156, 298; Ströbel 145 Biblioteca Academiei Române: 37, 39, 41, 42, 95 Biblioteca Centrală de Stat: 126, 230 birourile primăriei Municipiului Bucu rești: 156 birtul: v. restaurantul biserica: Albă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
298, 310, 359, 368, 397, 399, 419; 13 Septembrie 49, 142, 222; Capitol (hotelul-restaurant): 52 Capșa („casa“; cofetăria; cafeneaua; res taurantul; hotelul): 59, 118, 119, 127, 130, 131, 141, 264, 303 Capul Podului (Piața Victoriei): 113, 371 Carul cu bere (berăria; restaurantul): 117 Casa de economii și consemnațiuni (Casa de depuneri; C.E.C.): 146, 312 Casa Episcopiei v. Metohul Episcopiei de Râmnicu Vâlcea Casa Poporului: 142 casa (casele) particular: Anagnostiadi 122; Nicolae Andronescu 258; Assan 120, 131, 397; Bălcescu 127; Băleanu 50
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]