1,685 matches
-
măritate....și văduvioare tinerele.....și mai puțin tinerele....că de....satul era mare! Mergea așadar Ion seară de seară, indiferent că era senin, înnorat, ploaie vânt ori zloată.....că nu era o problemă...găsea el o poartă deschisă și vreo binevoitoare care să-l primească în casă. Se ducea drept la țintă, după timpul de afară....știa unde să meargă! Mergea, mergea, dar de multe ori, uita să mai plece, și-l prindeau zorile....și se culca și el, ca omul
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
trăsăturile fundamentale ale poetului, care era modestia -ambele calități îi înnobilau caracterul și explică totodată marele număr de prieteni și apropiați, admiratori care s-au înfruptat cu fructele alese ale formelor lui de expresie și cu atitudinea generoasă, tandră și binevoitoare. Mi-amintesc că o dată fiind invitat (într-un moment neprielnic pentru starea sa de spirit) să vorbească despre Eminescu, a refuzat printr-un răspuns de mare subtilitate: trebuie să ai stare de Eminescu, să poți vorbi (despre Eminescu), cu alte
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
care o țin în viață? aproape că urlă mama îngrozită. Codruț o prinse de după umeri, încercând s-o liniștească. - Doamnă, aparatele o vor însoți oriunde veți decide s-o transferați! Cum să o lipsim de ele? Fiți liniștită! o asigură binevoitoare asistenta. Ceva mai calmă, Paula decise în acel moment: - În cazul acesta, o vom lua acasă! Tu ce spui Codruț? Nu concep ca fetița mea să fie aruncată dintr-un spital în altul și supusă la un chin inutil! Bărbatul
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
atent, fără a-i întrerupe povestea. Fata se trezi că-i vorbește despre casa ei, despre familie, despre lucruri pe care nu le dezvăluise nici măcar părinților. Se oprise din plâns și se concentra asupra cuvintelor, rezemată de trupul înalt al binevoitorului bărbat. - Uite, spuse tânărul, poate că soarta mi te-a scos în cale! Îi zâmbi, ridicându-i mâna să i-o sărute. Eu am un apartament mare, părinții mei sunt plecați din țară și poți locui cu mine dacă vrei
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
fir de păr negru ca păcatul și inelat precum cea mai fină lână, părea că știe care îi este locul în vârtejul complicat al unei imagini fără cusur. Ochii căprui îi luceau în privirea ușor mijită cu care o măsură binevoitor din cap până în picioare. Îi adusese, galant, un trandafir superb, roșu, legat cu o fundă de mătase cu bordură de pietricele strălucitoare pe care ea simți imboldul de a le privi ca pe niște cristale Swarovski. Poate că asta și
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
reuși decât să se lase să alunece înapoi în locul pe care abia îl părăsise. Ceața spoturilor prinse a coborî înfierbântată și, prin trup, îi porniră mii de furnici un dans nărăvaș, amețitor. - Întinde-te puțin, auzi ca prin vis vocea binevoitoare a arhitectului, te las câteva momente să te odihnești și vorbim mai târziu. Nu își dădea seama dacă el ieșise din încăpere sau nu și nici nu reușea să își stăpânească relaxarea din ce în ce mai profundă a mușchilor. Se rezemă de perna
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
dintre toate. - Deja am mâncat, este excelent; doamna Moise este o gospodină desăvârșită! am răspuns amabilă mătușii care mă poftise să mă servesc. Mă simțisem stingherită toată ziua și de aceea mă mulțumisem să zâmbesc sau să articulez câteva cuvinte binevoitoare celor din jur, nu mânată de lingușeală, ci din bun simț; mi se părea că politețea mi-o cerea odată ce acceptasem să le calc pragul. Aș fi plecat învârtindu-mă la București, dar convenisem cu Ovidiu că ne vom întoarce
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
dacă aceștia afișează ca Becali largile închinăciuni sau nu. Duhul Sfânt este totalitatea credincioșilor, biserica însăși. Asta se înțelege prin purcederea Duhului Sfânt direct din Domnul Dumnezeul Nostru al tuturor. Casă dovedești Domnului Dumnezeului Tău că ai înțeles puterea sa binevoitoare, că ești un credincios activ, care nu se rezumă la două trei închinăciuni între vorbe urâte, scuipături și înjurături debitate în jur, că faci parte din însuși Duhul Sfânt spre a-ți câștigi o șansa la raiul veșnic, trebuie să
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
Puterile centrale în august 1914, eliberează Bucureștiul de obligațiile sale față de Viena și Berlin. Memoriul românesc declară: "De la începutul ostilităților, guvernul rus a propus României o înțelegere pe care aceasta a acceptat-o și care îi asigura, în afară de o neutralitate binevoitoare, dreptul de a ocupa, cînd va crede necesar, teritoriile Ungariei locuite de români". Această promisiune era esențială. Memoriul mai subliniază că "...guvernele aliate au cerut guvernului român cooperarea militară". În ciuda imposibilității în care se găseau Aliații de a-și îndeplini
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Programul lui Gheorghiu-Dej din 1948 este al său în 1965. Mai trebuie doar ceva schimbări în privința limbajului la adresa țăranilor și intelectualilor, așa cum fusese necesară o oarecare răbdare privitoare la aceiași țărani și intelectuali de stînga în 1945-1947. Judecățile occidentalilor sînt binevoitoare, iar analiștii jonglează cu noțiunile de destalinizare și desatelizare, pentru că Bucureștiul vorbește curînd limbajul națiunii și pentru că o cultură romantic-occidentală opune națiunea internaționalismului. Într-o coerență de suprafață, naționalismul este înțeles ca antipod al comunismului. Victoria este marcata de o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ghaznilor au răspuns la împărtășirile ce le-a făcut Mustafi-Habi-Bullah în mod safisfăcător. D. F. Roberts a primit o epistolă scrisă de copilărosul prinț Movsa-Khan și subscrisă de toți capii ghaznilor, în care se zice că ei, convinși de intențiunile binevoitoare ale Engliterei, sânt hotărâți a se supune și a veni cu toți la Maidan (25 mile de Cabul) spre a negocia cu noi. Diferiții șefi locali din Loghaz, Kohistan etc. au fost invitați a veni acolo spre același scop. După ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Paris, nici la Petersburg o impresiune tocmai înveselitoare. Mai cu seamă lângă Neva impresia era neplăcută dar și la Paris erau indispuși. "Le Temps", care stă în relații cu ministerul francez, găsi chiar ocazie de a da României un sfat binevoitor. "Adevărații amici ai României, zicea acreditata foaie pariziană, nu pot aproba silințele de a preface Principatul în aliat al celor două împărății căci România ar pierde prin aceasta foloasele unei neutralități cari o scutesc de orice aventură hazardată". Sfatul e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei cea bună, până în ultima consecuență. Îndată așadar ce greșala participării la război s-a comis trebuia cel puțin ca laturea favorabilă a ei să se păstreze intactă: bunele relațiuni cu Rusia. Ar fi trebuit ca aliatul să rămână un binevoitor amic, consiliu pe care, după cât aflăm, l-ar fi dat delegaților români însuși d. de Bismarck. Ce se-ntîmplă însă? În loc ca partidul liberal să-și bea păharul greșelei comise până la fund, ceea ce pentru moment l-ar fi costat popularitatea, ia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o. Nici una din puterile mari nu are gustul sau interesul de-a-și strica sau încorda relațiile de dragul ochilor celor frumoși ai d-lui C. A. Rosetti, ba nici chiar de dragul țării noastre. Întru cât serviciile pe cari puterile, în genere binevoitoare, ni le fac, nu le costă nimic pe ele, dar ne bucură pe noi, sîntem siguri că nici una nu ni le va refuza; dar îndată ce ne grămădim pentru a esploata rivalitatea ce-o presupunem că există între ele dispunem neapărat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiunea rectificării granițelor în minus, fie-n cestiunea izraelită ori a drumurilor de fier, ori a Arab Tabiei, vedem că a sosit și vremea învățămîntului public, care pare a se afla în fericita poziție de-a fi atras asupră-și binevoitoarele priviri ale organului mult învățatului și prin multe academii trecutului d. Costinescu. Desigur nici o foaie nu e mai competentă în materie de învățămînt decât acea dirijată de-un bărbat al națiunii împodobit cu atâtea învățătură și cu atâtea daruri firești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o cale mult mai scurtă spre Constantinopol. Asupra zgomotului unei alianțe austro-romîne foaia zice că în realitate România nu s-a opus niciodată de-a merge mînă-n mână cu Austria și c-a fost totdauna gata de-a urma consiliile binevoitoare ale monarhiei vecine, însă politica oamenilor de stat ai Austriei pare a-și da toate silințele pentru a face cu neputință o apropiare între cele două state. Cum a lucrat Austria în cestiunea Arab Tabiei? Părând că voiește să vină
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
azi, după propria lui mărturisire, și - din întîmplare poate - în scrierile panslavistului Danilewski. Nu găsim cu cale de-a face ziarelor austriace din Viena ori din București asigurări patriotice, nici nu ne vom sili măcar de-a le scoate din binevoitoarele păreri ce le au asupra noastră. Ar fi, o știm de mai nainte, o osteneală zadarnică, căci cu oameni cari voiesc, fără indicii, să ne atribuie intențiile ce le convine lor de-a ni le atribui nu încape discuție. Dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fiecăria vom întîlni cîte-un protector, prea puternic pentru noi toți. Le vom zice dar acestor onor. adversari că nu avem dragoste deosebită nici pentru unul dintre dezinteresații protectori ai popoarelor balcanice și că, precum dezbinările dintre popoare se datoresc acestor binevoitoare protectorate, tot astfel disparițiunea acestor din urmă e o condiție sine qua non a înțelegerii cordiale între țările balcanice. Până atunci garanția existenței micilor state de la Dunăre, în loc de-a se întemeia pe sentimentul lor de neatârnare și pe propriile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
domina strategic Silistra, spre a zădărnici caracterul deloc întărit al acestui oraș și spre a-l face să înceteze de-a fi o eventuală piedică a liberei navigații pe Dunăre. În timpul din urmă în fine se pretindea că, în urma mediațiunii binevoitoare a Austro-Ungariei, Arab-Tabia era să ne fie dată pe seamă. Care-i însă realitatea? Frontiera noastră, ni se zice, c-a fost retrasă mai înăuntru cu șase chilometri, iar fortul e ocupat de trupe bulgare și armat cu șapte tunuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noștri aveau rezerve și îndoieli întru aceasta. Groapa cu secretul s-a transformat în mlaștină și trestiile ce au crescut acolo, repețind mereu tuturor că Midas are urechi de asin, a trebuit în fine să, convingă și pe cei mai binevoitori. Astăzi îndoiala nu mai este, căci urechile există! Și noi mulțumim trestiilor de baltă pentru c-au făcut să dispară o prejudecată mai mult. Românii, mai primitivi și mai puțin poetici decât civilizații eleni, au un proverb popular care zice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reivi puternică. Se simțea de toți că politica de "fier și sînge" avea să se pună în lucrare și contra Austriei. Cea mai de căpetenie grijă diplomatică a Prusiei era pe atunci de-a-și asigura pentr-un asemenea caz neutralitatea binevoitoare a lui Napoleon III. Repetatele convorbiri ale d-lui de Bismarck cu împăratul Franței la Biarritz, zgomotele despre o alianță cu Italia treceau drept semne clare ale timpului. Broșuri inspirate, "des ballons d'essai", erau, după obiceiul epocei napoleoniane, la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Iertați-mi neobrăzarea. La Peleș, în fostul grajd al curții, acum garaj, o expoziție de pictură. Un băiețică ras la tîmple, cu cerceluș în stînga. Kitsch ireproșabil. Dar tocmai prin asta, atît de reconfortant acum, în sejurul ăsta benevol și binevoitor. Traversez podețul pe care am cunoscut-o cîndva pe Ileana Mălăncioiu. Ținusem să mă cunoască mai... altfel. Într-o seară, cînd ajunsese pe la mijlocul gelatinoasei punți, m-am apropiat hoțește de poetă și, din spate, i-am prins umerii. Nu s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dezbaterea postmodernism versus "a doua modernitate", Octogon își propune o lectură a artelor vizuale fără să se raporteze la o ordine de semnificații prestabilite". Editorialul mai precizează că publicația încearcă să depășească orice fel de schematism estetizant, în favoarea unui eclectism binevoitor și "moale". E și asta o soluție. Deși, în ce mă privește, prefer cele hard. Micile bucurii ale unui idiot" sună, vag dostoievskian, textul lui Nelly Graur (din același Observator cultural nr. 43-44) și se referă la fenomenul care domină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nou și în această privință și felul de a munci dă loc la lipsuri în activitatea lor. S-au întâmplat cazuri când ducându-mă la o regiune, un lucrător de securitate ridică problema că comandantul (sic!) nu are o atitudine binevoitoare față de ei, nu are poziție caldă. În general, problema căldurii din partea unor elemente care o revendică este foarte frecventă la elementele înapoiate. Dar când l-am întrebat despre ce căldură e vorba, mi-a răspuns foarte deschis că, de exemplu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din purtarea lui Constantin Vodă față de Imperiali și față de regele saxon al Poloniei, el nu voia, nu putea, având grija sa și a țării sale, să primească o suzeranitate creștină, care nu s-ar fi dovedit întâi deplin și statornic binevoitoare. Față de ruși, el n-a fost nici mai bun, nici mai rău - mai Iuda pentru a întrebuința cuvântul țarului însuși - decât față de alți creștini, pe care, în teorie, ca ideal politic și simpatii personale, îi voia desigur mai bucuros decât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]