765 matches
-
și-au pus în gând să lipăie peste stânci fără a scuipa vreo urmă de spumă. E o mare densă, radioasă, placidă, foarte frumoasă. Ar trebui să fie foci, astăzi înseși valurile par foci, dar scrutez în zadar apa cu binoclul meu. Pescăruși uriași, cu pliscuri galbene, cocoțați pe bolovani se holbează la mine cu ochi sticloși, lucitori. Un cormoran smântânește marea de glicerin\. Stâncile sunt năpădite de fluturi. Temperatura se menține ridicată. Continuu să-mi spăl rufele și să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spațios, cu un prag lat, semicircular, vopsit în alb, înconjurând tot cuprinsul ferestrei, oferea o vedere parțială asupra satului și o priveliște grandioasă a golfului și a mării. Pe pragul ferestrei, alături de o vază mare cu trandafiri, se afla un binoclu puternic, din cele costisitoare. Marea, poleită de lumina clară, strălucea în cameră, ca o oglindă emailată. Lumina bogată mă ațâța și mă deprima, mă orbea în asemenea hal, încât abia de puteam desluși obiectele care mă împrejmuiau. Pe jos se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
năpădeau, am reușit s-o identific drept senzația de a fi urmărit cu privirea. Era cât pe-aci să întorc capul, când mi-am dat seama că mă aflam în câmpul vizual oferit de bovindoul de la Nibletts, și în sfera binoclului puternic al lui Fitch dacă îi venise cumva ideea să se așeze pe pragul ferestrei și să urmărească plecarea mea. De la Nibletts puteau fi văzute părți întregi ale satului, dar biserica și cimitirul erau ascunse de copaci. Deci asta era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
tăcere vechea ei iubire, atât de nebunește respinsă. Totuși, acum, reușeam să întrezăresc alte motive de teamă mai imediate, și mă simțeam cuprins de o furie penibilă și respingătoare la gândul bărbatului aceluia „băiețos“, bolnav de gelozie, care stătea cu binoclul de câmp și o pândea să vină acasă. Curând a devenit limpede, și această hotărâre a însemnat o ușurare, că era necesar să-i scriu o lungă scrisoare, apoi să-i las timpul s-o înțeleagă, să-mi răspundă, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
atunci am pornit să-mi pun în aplicare planul predării scrisorii. Am îmbrăcat un fulgarin ușor și o pălărie de soare șleampătă, mi-am vârât scrisoarea în buzunar, fără să mai șterg post-scriptum-ul, și mi-am agățat de gât un binoclu de câmp pe care mi-l dăduse James, pe vremea școlii, pentru a urmări păsările. Nu-mi aminteam să-l fi folosit vreodată la urmărirea păsărilor. Exista un obicei tacit în copilăria noastră, ca James să-mi dea felurite cadouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-i dădeam nimic. Presupun că părinții mei acceptau acest lucru ca pe un inevitabil aspect al patronajului celor bogați asupra celor săraci; abia mult mai târziu am avut revelația că, firește, darurile veneau de la unchiul Abel [i de la mătușa Estelle. Binoclul acesta nu era foarte puternic, nu se putea compara cu acela prin care Ben își pândea nevasta, totuși îmi putea fi de folos. Am pornit-o pe drumul din interior pe care mai fusesem o dată, adică prin mlaștină și pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o lua spre mare, dincolo de capătul drumului către Nibletts. Câteva minute mai târziu am putut vedea lumina câmpului deschis și, puțin mai încolo, am reușit să zăresc, printre trunchiurile copacilor, bungalovul destul de îndepărtat, pe care-l țineam sub observație cu ajutorul binoclului. Am avut de așteptat destul de mult, înfiorat de răcoarea serii mai curând decât de frig, deși strălucirea soarelui adăsta încă pe cer. Brațele și ochii începuseră să mă doară. În cele din urmă, domnul a ieșit în grădină. Temperatura corpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să-mi dispară din obiectiv, întrucât se interpusese casa. Îmi dădusem seama că vor fi două sau trei secunde, după ce voi ieși în câmp deschis, în care s-ar putea să mă zărească. I-am aruncat o ultimă privire prin binoclu. Era cu spatele spre mine, aplecat lângă răzorul de flori. Am străbătut cu pași mari, precauți, porțiunea de iarbă cea mai apropiată, apoi, dintr-un salt, am ieșit în drum și, de acolo, am intrat pe poartă și, ]u[t
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și, în timp ce treceam pe lângă „Leul Negru“, mi-am spus că aș fi făcut mai bine să mă fi întors tot pe drumul pe care venisem. Oricum, în timp ce străbăteam cu pași lenți ulița satului și coteam pe potecă, urmărit, poate, de binoclul lui Ben, am început să mă simt nepăsător și puternic, așa încât și recentele mele precauții mi se păreau a fi o lașitate. Oare Ben mai stătea aplecat peste răzorul lui de flori, sau se afla în casă, smulgându-i scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ținut doar câteva zile. În ultima dintre aceste zile, cea în care tête-à-tête-ul nostru a încetat abrupt, m-am simțit răscolit, încă de dimineață, de o neliniște cu totul deosebită. Evitându-l pe Gilbert, am pornit-o peste stânci, cu binoclul agățat de gât, propunându-mi să urmăresc păsările. Mă gândeam că s-ar putea să văd și o focă, din moment ce Gilbert pretindea că zărise una. Oricum, din clipa în care m-am aflat pe creasta „muntelui“ meu minuscul, am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
găsi la zeci de metri sub mine, deși, fiind în plin flux, mă despărțeau de valuri doar vreo patru metri. A trebuit să mă așez. Pe urmă m-a îmboldit o nevoie nervoasă de a scruta suprafața mării, atent, cu binoclul - dar nu în căutarea focilor. Firește, cu fiecare zi care se scurgea, eram conștient că se apropia din ce în ce un lucru înspăimântător, și anume devenea iminent să inițiez ceea ce, în concepția mea, trebuia să fie o salvare; sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
vânt. Albastrul întunecat al mării își schimba nuanțele, sub un cer palid, cu un singur nor mare, gălbui strălucitor, plutind deasupra orizontului, ca o lungă zdreanță de mătase. Purtam jerseul irlandez primit de la Doris. Am început să cercetez marea prin binoclu. Scrutam suprafața fremătătoare, împroșcată cu pete albe, și mă lăsam pradă unei anxietăți crescânde, dându-mi seama că ceea ce căutam eu acum, așteptându-mă să apară dintr-o clipă în alta, era monstruosul meu șarpe marin. Mi-am lăsat jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Scrutam suprafața fremătătoare, împroșcată cu pete albe, și mă lăsam pradă unei anxietăți crescânde, dându-mi seama că ceea ce căutam eu acum, așteptându-mă să apară dintr-o clipă în alta, era monstruosul meu șarpe marin. Mi-am lăsat jos binoclul și am constatat că inima-mi bătea cu viteză, pulsând în bufniri accelerate, ca ale acelor hyoshigi, pe care le auzisem ultima oară în sumbra, vaporoasa galerie din muzeul Colecției Wallace. În mod deliberat, pentru a mă asigura că, desigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
netedă de lângă turn. Pe urmă fundamentul turnului, pietrele masive, cârpăcite cu petice de licheni, și brăzdate de crăpături negre. Pe urmă, pe la mijlocul turnului, un picior de om, încălțat într-un papuc de gimnastică rebegit. La vederea acestui picior, am scăpat binoclul, și privind uluit pe sub mâna dusă streașină la ochi, am deslușit clar o siluetă care se lăsa în jos, săltând ca o broască pe pietre, încleștându-se cu mâinile, bâjbâind cu picioarele după o muche de sprijin, în orice caz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o muche de sprijin, în orice caz, coborând. De fapt, pentru o persoană agilă, coborârea turnului nu era o greutate de neînfrânt, dar pe mine m-a săgetat un junghi de spaimă, care m-a făcut să iau din nou binoclul și să-l înalț la ochi. În acest interval, cățărătorul mai coborâse o bucată și acum, ajuns la o distanță rezonabilă, sări de pe turn pe pământ, iar când l-am prins din nou în obiectiv, se întorsese cu fața, stând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întorsese cu fața, stând rezemat de zidul turnului, cu brațele întinse în lături, și privind fix în direcția mea, evocându-mi brusc o siluetă prinsă în lumina unor faruri puternice și țintuită de o stâncă. Acum că-l priveam prin binoclu, am constatat că nepoftitul meu cățărător era un băiat, sau mai curând o făptură aflată la acel stadiu imprecis de eflorescen]ă a bărbăției timpurii. Purta niște pantaloni cafenii, suflecați până la genunchi, și un maiou alb, rotund la gât, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
foarte neuzual. Dar acesta nu era un simplu contravenient. M-am ridicat în grabă și m-am îndreptat spre stânci. Nu știu de ce, era limpede că eu trebuia să mă duc la el și nu el să vină la mine. Binoclul atârnat de gât îmi împiedica înaintarea, așa încât n-am oprit și l-am agățat de o creastă, apoi am continuat să mă cațăr, fără să-l scap pe băiat din priviri. Am traversat podul de peste Cazanul lui Minn. Urcușul final
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pare rău, v-am bătut la cap, v-am răpit timpul. Acum plec. Sper că n-ai să pleci. Am să te conduc până la drum, e mai ușor pe partea aceea. Dar mai înainte, n-ai vrea să-mi aduci binoclul de câmp, atârnă acolo, pe stânca aceea. Titus părea mulțumit că-i cerusem un serviciu, într-o clipită se lăsase să alunece pe povârnișul pe care eu îl urcasem cu atâta strădanie, și acum sărea ca o capră de pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
conștient de absoluta necesitate de a le ascunde. Trebuia să caut să nu-l alarmez, să nu-l jignesc, să nu-l dezgust. S-a întors mult prea repede, cățărându-se instabil, în fugă, pe stânca abruptă și înmânându-mi binoclul cu un zâmbet, primul pe care l-am văzut pe fața aceasta rezervată, suspicioasă, semicopilărească. — Poftim. Știați că acolo, între stânci, zace o masă bună? Uitasem complet de masă. — A, da, mulțumesc. Poate că mai târziu ai să-mi ajuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
înăuntru. Am pășit în încăpere. Fereastra panoramică oferea priveliștea câmpiei povârnite și a salturilor mării albastre, voalate de aburul arșiței. Nicicând o priveliște frumoasă n-a fost atât de sinistră. Cele două magnetofoane zăceau pe pragul lat al ferestrei, lângă binoclul de câmp. — Ia loc, îmi spuse Hartley. Am observat că astăzi arăta aproape elegantă. Își coafase părul, strângându-l într-un coc onorabil, și purta o rochie albastră, dreaptă, gen salopetă, peste o bluză în dungi albe și albastre. Părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
putut, am aruncat obloanele, că erau gratiile și, în oblic, erau niște obloane din lemn, ca nu cumva să vedem afară, sau din stradă să ne vadă cineva înăuntru... pentru că exista riscul ca din stradă să se uite cineva cu binoclu peste zidul închisorii... Noi eram cu fața spre orașul Gherla, și , vis-a-vis, peste zidul închisorii era cimitirul catolic, după aceea era șoseaua și orașul. Și dacă cineva s-ar fi uitat printre gratii, ar fi putut să vadă afară, dar
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din fier și oțel Metale neferoase (aluminiu, zinc, plumb), inclusiv semifabricate din metale neferoase Tractoare și utilaje agricole Echipament industrial Mașini rutiere și de construcții Mașini-unelte pentru prelucrarea metalului și lemnului Pompe și compresoare Produse electrice, inclusiv motoare electrice Microscoape, binocluri, diferite instrumente, echipamente și aparatură medicală și chirurgicală, inclusiv părți Rulmenți Nave Împletituri și articole de artizanat din lemn, jucării din lemn, artizanat textil Diverse alte produse LISTA B Exporturi norvegiene în Republică Socialistă România Fire, fibre și topsuri din
ACORD COMERCIAL din 7 decembrie 1970 pe termen lung între Republica Socialistă România şi Regatul Norvegiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127650_a_128979]
-
51 31. B031 Bidinea 1 buc. 6 32. B032 Bigudiuri din material plastic 1 set 2 (12 buc.) 33. B033 Bigudiuri electrice (trusa) 1 buc. 18 34. B034 Bijuterii din metal comun cu pietre stras 1 buc. 12 35. B035 Binoclu de câmp 1 buc. 60 36. B036 Binoclu pentru sală 1 buc. 23 37. B037 Bisturiu chirurgical 1 buc. 18 38. B038 Bliț foto, cu acumulator, director 10 1 buc. 21 39. B039 Bliț foto, cu 4 baterii de 1
ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
B032 Bigudiuri din material plastic 1 set 2 (12 buc.) 33. B033 Bigudiuri electrice (trusa) 1 buc. 18 34. B034 Bijuterii din metal comun cu pietre stras 1 buc. 12 35. B035 Binoclu de câmp 1 buc. 60 36. B036 Binoclu pentru sală 1 buc. 23 37. B037 Bisturiu chirurgical 1 buc. 18 38. B038 Bliț foto, cu acumulator, director 10 1 buc. 21 39. B039 Bliț foto, cu 4 baterii de 1,5 V sau cu alimentare directă de la rețea
ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
aparate, altele|produsului | | | |decât articolele din sticlă | | | | |neprelucrata optic | | | | | | | | | 9004 |Ochelari (de corecție, de |Fabricare la care valoarea tuturor | | | |protecție sau altele) și |materialelor folosite nu trebuie să | | | |articole similare |depășească 40% din prețul de uzina al | | | | |produsului | | | | | | | |ex. 9005 |Binocluri, lunete, telescoape |Fabricare la care: |Fabricare la care | | |optice și monturi ale acestora |- toate materialele folosite trebuie |valoarea tuturor | | | |să fie încadrate la o altă poziție |materialelor | | | |decât cea a produsului, |folosite nu trebuie| | | |- valoarea tuturor materialelor |să depășească 30
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]