782 matches
-
curentă În astfel de cazuri, aerarea apei lacului, e fundamentată din două motive: oferă oxigen peștilor, iar pe de altă parte mărește potențialul redox al apei făcândul, În aceste condiții de temperatură, și mai nociv pentru alge. Cu alte cuvinte, biocenoza s’a adaptat, chiar dacă o parte din pești au murit, devenind detritus. Acest detritus va deveni poate, În altă vară, cauza altei catastrofe ecologice. De ce am insistat asupra tuturor acestor aspecte? Pentru caracterul generalizant al cazului, care poate fi tratat
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
heterotrof care determină deplasarea și expunerea la pericole pentru a-și căuta hrana; el are deci nevoie de un semnal rapid. Pentru plantă e suficient puțin Soare... În acest context, al universalității semnalului chimic, se petrec și relațiile dintre componentele biocenozei. Am repetat, poate obsesiv dar nu excesiv, termenul biocenoză, discutându-l În fel și chip. Repetând Încă o dată din ce se compune ea, mă pregătesc a-mi pune o Întrebare care desigur planează și În intenția unora dintre cititorii atenți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a-și căuta hrana; el are deci nevoie de un semnal rapid. Pentru plantă e suficient puțin Soare... În acest context, al universalității semnalului chimic, se petrec și relațiile dintre componentele biocenozei. Am repetat, poate obsesiv dar nu excesiv, termenul biocenoză, discutându-l În fel și chip. Repetând Încă o dată din ce se compune ea, mă pregătesc a-mi pune o Întrebare care desigur planează și În intenția unora dintre cititorii atenți. În modul cel mai direct, tot ceea ce este viu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care, utilizând această substanță, generează energia de care au nevoie, adică consumatorii, eliberând produșii anorganici oxidați de care au nevoie autotrofele. Cititorul atent ar putea replica acum că am omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un al treilea segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică rezidiile și corpurile organismelor moarte, sunt Întotdeauna organisme heterotrofe. Mai precis, avem o singură treaptă de producție, autotrofele, și două
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
planta este consumată de animal, acesta de un altul ș.a.m.d., sau de parazitism: planta, dar și animalul, vii sau moarte, sunt parazitate de saprofite, adică de descompunători. Răspunsul pe care Îl dau acum e că relațiile trofice din biocenoză, departe de a fi dure, generând chiar expresia “legea junglei”, sunt acceptate de cele trei genuri de organisme, chiar mai mult, sunt Încurajate cu bună știință, prin semnale chimice. Să trecem acum la câteva argumente. Auxinele, cei mai mai cunoscuți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sar În ochi: concentrația oxigenului crește de aproximativ trei ori spre timpurile actuale și, mai mult, această evoluție are loc sub forma unor oscilații. Ce putem afla de aici În folosul temei propuse astăzi? Din nou trebuie să ajungem la biocenoză, amintind că Între condițiile optime oxidante caracteristice segmentului ei autotrof, În principal vegetal și condițiile optime reducătoare caracteristice segmentului heterotrof, În principal animal, nu poate Încăpea Înțelegere decât ca urmare a unor oscilații În cursul cărora, rând pe rând, cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
condițiile optime oxidante caracteristice segmentului ei autotrof, În principal vegetal și condițiile optime reducătoare caracteristice segmentului heterotrof, În principal animal, nu poate Încăpea Înțelegere decât ca urmare a unor oscilații În cursul cărora, rând pe rând, cele două segmente ale biocenozei dețin supremația, dar În același timp pregătesc condițiile optime de mediu pentru celălalt segment, dar defavorabile pentru el Însuși. Mai concret, la un moment dat planta poate fi predominantă, dar ea va modifica spre reducător caracterul redox al mediului, aducându
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
moment dat planta poate fi predominantă, dar ea va modifica spre reducător caracterul redox al mediului, aducându-l de fapt la valori improprii ei, dar proprii animalului. La acest moment, animalul va fi stimulat, iar planta inhibată: rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei dar impropriu lui Însuși, Închizând ciclul. Aceste oscilații sunt relativ dese În cadrul ecosistemelor mici, locale, având perioada cam cât viața medie a indivizilor ce alcătuiesc biocenoza. Ca urmare, știind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rămas stăpân pe biocenoză, animalul va modifica caracterul redox al mediului spre oxidant, propriu plantei dar impropriu lui Însuși, Închizând ciclul. Aceste oscilații sunt relativ dese În cadrul ecosistemelor mici, locale, având perioada cam cât viața medie a indivizilor ce alcătuiesc biocenoza. Ca urmare, știind ca planta generează oxigen, iar animalul Îl consumă, putem discuta acum oscilațiile din evoluția concentrației oxigenului din atmosferă În ultimii 600 milioane de ani amintiți mai Înainte. În acest interval s’au manifestat trei oscilații majore, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
putea include, cât se poate de bine, oxidarea continuă a mediului pe care o observăm astăzi. Ca o concluzie, am putea considera aceste trei mari oscilații drept o armonică superioară a oscilațiilor biocenotice locale amintite mai Înainte, armonică caracteristică unei biocenoze planetare, adică biosferei. Și dacă mai aruncăm o privire peste evoluția concentrației oxigenului, vedem că dinamica lui medie e exponențială, adică crește Într’un ritm din ce În ce mai mare. Pentru că nu putem accepta o creștere la infinit, caracteristică exponențialei, pentru că totuși cele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cele 21 de procente de oxigen ale atmosferei nu pot deveni decât cel mult 100, cred că ea, exponențiala, e doar Începutul unei oscilații armonice de grad Încă mai Înalt decât al celor trei, ale biosferei, discutate. Cărui fel de biocenoză Îi este caracteristică această ultimă armonică, e o altă problemă, poate metafizică. În tezaurul spiritual al omenirii există o metaforă care, ea de fapt, m-a Împins la considerațiile expuse până acum, anume Isaia, 11.6 și 11.7: “Atunci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care Însoțește schimbarea sensului oscilației din evoluția caracterului redox al mediului discutată Înainte. De aceea, Isaia ( 11.11) continuă: “În același timp, domnul Își va Întinde mâna a doua oară, ca să răscumpere rămășița poporului său...” Și un alt ciclu al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întinde mâna a doua oară, ca să răscumpere rămășița poporului său...” Și un alt ciclu al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații ale biocenozei planetare sunt Însoțite de dispariția unor grupuri de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații ale biocenozei planetare sunt Însoțite de dispariția unor grupuri de specii. Dar câștigul este perpetuarea și evoluția Vieții. “Radiosfera”, 28 noiembrie 1994, ora 12,22 11. Dacă Viața n’ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi, marile oscilații ale biocenozei planetare sunt Însoțite de dispariția unor grupuri de specii. Dar câștigul este perpetuarea și evoluția Vieții. “Radiosfera”, 28 noiembrie 1994, ora 12,22 11. Dacă Viața n’ar fi existat Viața se Întreține exclusiv din energia primară a Soarelui. Pământul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate trăi În mod obișnuit În climatul Angliei. Câștigul e dublu: se evită importul acestui fel de pește, deosebit de apreciat pe piață dar, mai ales, eventualele exemplare scăpate din fermă nu pot supraviețui, fiind evitată astfel o posibilă dezechilibrare a biocenozei exterioare. Să ne amintim, În acest sens, ce a Însemnat aducerea În Australia a câtorva iepuri care, lipsiți de dușmanii lor naturali, s’au Înmulțit În așa măsură Încât au distrus vegetația; Încercarea de a redresa situația, importând și dușmanul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a câtorva iepuri care, lipsiți de dușmanii lor naturali, s’au Înmulțit În așa măsură Încât au distrus vegetația; Încercarea de a redresa situația, importând și dușmanul natural, vulpea, n’a devenit decât un exemplu tipic de dereglare a unei biocenoze. Succesul În perspectivă al afacerii depinde Însă de stabilitatea ecologică a ecosistemului artificial descris mai Înainte. De regulă, o biocenoză, adică partea vie a ecosistemului, este cu atât mai instabilă cu cât e mai simplă; dar e mai ușor de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de a redresa situația, importând și dușmanul natural, vulpea, n’a devenit decât un exemplu tipic de dereglare a unei biocenoze. Succesul În perspectivă al afacerii depinde Însă de stabilitatea ecologică a ecosistemului artificial descris mai Înainte. De regulă, o biocenoză, adică partea vie a ecosistemului, este cu atât mai instabilă cu cât e mai simplă; dar e mai ușor de controlat. Or, În cazul de față, ea nu cuprinde decât peștii, precum și unii descompunători microscopici, adică ceea ce poate trece prin
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de controlat. Or, În cazul de față, ea nu cuprinde decât peștii, precum și unii descompunători microscopici, adică ceea ce poate trece prin filtrele instalației industriale. Plantele acvatice propriu-zise nu pot exista În această situație, ci doar algele. O analiză a acestei biocenoze nu poate evita unele paralele cu cazul Podu Iloaei, discutat cu câteva capitole În urmă, cu deosebirea că, dacă la Podu Iloaei creșterea temperaturii pentru câteva zile a Însemnat o catastrofă ecologică, la Spondon, deja de trei ani, se trag
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu câteva capitole În urmă, cu deosebirea că, dacă la Podu Iloaei creșterea temperaturii pentru câteva zile a Însemnat o catastrofă ecologică, la Spondon, deja de trei ani, se trag foloase. Să ne reamintim cum acționează creșterea temperaturii asupra unei biocenoze. Segmentul ei heterotrof, adică consumatorii (animalele) și descompunătorii (organismele saprofite) vor necesita În acest caz condiții de mediu mai oxidante. Cum de regulă mediul acvatic este, prin chimismul său, relativ oxidant, aceste organisme vor găsi acum, la temperaturi mari, condiții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai alert de creștere a peștilor, cât și de mineralizare a reziduurilor rezultate de la ei. În cazul concret de la Spondon, acest aspect este foarte important, apa râului fiind folosită și ca sursă de apă potabilă. În schimb, segmentul autotrof al biocenozei, adică plantele, necesită, odată cu creșterea temperaturii, condiții de mediu mai reducătoare. Cum, așa cum am menționat mai Înainte, apa e În general relativ oxidantă, plantele se vor dezvolta mai Încet; plantele au Însă la dispoziție, În aceste condiții, o cantitate mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
așteptat În sertarul meu o revistă și a găsit-o abia cu o lună Înainte de eveniment, adică În volumul pe care-l editează acum profesorul Avarvarei de la Agronomie. Iată de ce m’am decis să reiau problema răspunsului plantei − baza oricărei biocenoze și, implicit cheia Vieții − la factorul temperatură, de data asta așa cum e ea prezentă În natură. Punctul de plecare În comentariul de astăzi se leagă de aniversarea prietenului meu bucureștean, de mâine, pe care am anticipat-o cu o vodcă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidative, respectiv este vorba de o treabă făcută de unele organisme. Și, de aici, acel cititor poate intui Încă două aspecte: că acțiunea reparatoare, care este apanajul unor organisme heterotrofe, este posibilă doar În cadrul unei asociații de organisme, adică a biocenozei. Tot atât de evident, pentru simplul motiv că se desfășoară Într’o biocenoză, este faptul că această acțiune reparatoare decurge În paralel cu secreția substanței reducătoare de către plantă, Însă cu o viteză mai mică. O atare viteză e chiar firească dacă luăm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Și, de aici, acel cititor poate intui Încă două aspecte: că acțiunea reparatoare, care este apanajul unor organisme heterotrofe, este posibilă doar În cadrul unei asociații de organisme, adică a biocenozei. Tot atât de evident, pentru simplul motiv că se desfășoară Într’o biocenoză, este faptul că această acțiune reparatoare decurge În paralel cu secreția substanței reducătoare de către plantă, Însă cu o viteză mai mică. O atare viteză e chiar firească dacă luăm În discuție participanții. Substanța În dispută e sintetizată de plantă dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]