4,624 matches
-
mele, À tort et à raison (Pe drept și pe nedrept): Giscard d'Estaing, președintele Republicii, a comandat unor biologi de mare calitate, François Jacob, François Gros și Pierre Royer, un raport despre evoluția societății. De ce a cerut așa ceva unor biologi? Ideea sa era că știința trebuie să informeze politicul despre "felul cum se petrec lucrurile", ceea ce are drept corolar că, atunci cînd politicul știe cum se petrec lucrurile, deciziile sînt obligatoriu bune, deoarece sînt adevărate din punct de vedere științific
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că știința trebuie să informeze politicul despre "felul cum se petrec lucrurile", ceea ce are drept corolar că, atunci cînd politicul știe cum se petrec lucrurile, deciziile sînt obligatoriu bune, deoarece sînt adevărate din punct de vedere științific. Dar cei trei biologi care au redactat raportul nu au vrut să intre în joc și au fost rezervați. Totuși, după predarea raportului, unul dintre purtătorii de cuvînt ai lui Valéry Giscard d'Estaing, Michel Poniatowski, a explicat într-un articol din Le Monde
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să intre în joc și au fost rezervați. Totuși, după predarea raportului, unul dintre purtătorii de cuvînt ai lui Valéry Giscard d'Estaing, Michel Poniatowski, a explicat într-un articol din Le Monde că președintele primise un raport redactat de biologi și că avea să poată spune acum că deciziile sale sînt bune deoarece sînt fondate din punct de vedere științific. Or, raportul spunea exact contrariul: după o descriere a situației științelor biologice din epoca respectivă, autorii explicau faptul că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
spărgînd mutra" superiorului său ierarhic, spre exemplu dezvoltă o depresie și face ulcer, după părerea mea este evidențiat impactul socialului asupra comportamentului individual. Dar asta nu ne spune nimic despre logica socialului care conduce la această situație. Henri Laborit, în calitate de biolog, poate că se putea mulțumi cu legătura între individ și societate pe care o permitea sistemul său de inhibare a acțiunii, însă eu, ca economist, am nevoie să merg mai departe și să analizez această logică socială, să știu unde
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și chiar în apariția vieții. Ajungeam, deci, la ideea că se dobîndiseră noi elemente pentru a înțelege viul. În cursul sejurului la Institutul Salk, am continuat să-mi îmbogățesc "cultura", cu atît mai mult cu cît existau laboratoare conduse de biologi și fizicieni foarte mari. Mi-am construit așadar o foarte serioasă cultură biologică în acea perioadă, și foarte repede, căci îmi puteam alege profesorii și discuta liber cu ei despre probleme-cheie. S-a întîmplat ca în aceeași perioadă, la San
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Centrul Royaumont pentru științele omului în 1972 pentru a încerca să promovez aceste idei într-un mod mai sistematic. B.C. Cum ați ajuns să creați acest Centru Royaumont pentru științele omului? E.M. Îi cunoscusem în California pe Salvador Luria, marele biolog, prieten al lui Monod, cît și pe Jonas Salk și alți cîțiva biologi eminenți. Ideea lui Jacques Monod era că trebuie să încercăm să facem să se întîlnească științele biologice și cele umane. Punctul său de vedere, bineînțeles, nu coincidea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
idei într-un mod mai sistematic. B.C. Cum ați ajuns să creați acest Centru Royaumont pentru științele omului? E.M. Îi cunoscusem în California pe Salvador Luria, marele biolog, prieten al lui Monod, cît și pe Jonas Salk și alți cîțiva biologi eminenți. Ideea lui Jacques Monod era că trebuie să încercăm să facem să se întîlnească științele biologice și cele umane. Punctul său de vedere, bineînțeles, nu coincidea efectiv cu al meu. El era mai aplecat spre interdisciplinaritate, iar eu, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se consacra acestei întreprinderi cum o făcea în trecut. Jacques Robin ținea loc de "constructor de rețele", deoarece cunoștea multă lume în sfere diferite: medic, apoi director al unei întreprinderi farmaceutice, interesîndu-se de multă vreme de politică, el frecventa medici, biologi, industriași, dar și politicieni. Poziția sa de fondator și organizator al grupului îi conferea un rol-cheie în această structură. Participa activ în fixarea obiectivului de a-i apropia pe politicieni și savanți și și-a prezentat de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru a instala bazele unei societăți viitoare egalitare. Unul dintre mijloacele pe care le-a imaginat, alături de Jacques Robin, pentru a construi acest edificiu apela la întîlnirea dintre cei care de obicei nu se întîlnesc deloc sau foarte puțin: medici, biologi, politicieni, sociologi, filosofi, antropologi, ingineri, economiști. Aceste schimburi nu se făceau fără primejdii, căci, dacă unii erau sceptici cu privire la transferul conceptelor din biologie la politică, alții dădeau adesea dovadă de naivitate, luînd anumite ipoteze drept sigure sau făcînd abuz de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
administrativ". INFLUENȚA ȘTIINȚELOR VIEȚII Dacă politica joacă un rol important în istoria grupului, reprezentanții științelor vieții exercită foarte repede un ascendent cu totul deosebit. De fapt, oamenii de știință care făceau parte din Grupul celor Zece erau în majoritate medici biologi, iar reprezentanții științelor umane, pre-cum Edgar Morin, dădeau multă importanță științelor vieții. Fizicienii, interlocutorii de formație științifică privilegiați ai politicienilor în timpul Frontului popular din Franța, erau absenți din acest mediu în care științele vieții ocupau un rol central. Dacă cibernetica
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
medici, pe cînd fizicienii, matematicienii și inginerii se aflau în rîndurile primelor trupe ciberneticiene americane. Cît privește teoria informației, Henri Atlan o prezenta într-un mod critic, analizînd excesele folosirii în biologie a acestei teorii care măsura informația cantitativ. Privirea biologului era întot-deauna prezentă, chiar dacă subiectele abordate erau legate mai direct de matematică sau de fizică. Pentru a înțelege mai bine locul diferitelor discipline din sînul Grupului celor Zece, vom încerca să reluăm cursul cronologic al istoriei. În timpul primului an, modul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care știu să facă" (oameni de știință) și că "în timp ce politicienii și filosofii marxiști făceau în continuare ca "știința discursului" să se împotmolească, cunoașterea științifică experimentală continuă să invadeze lumea". Experiența și priceperea sînt importante pentru acești medici și/sau biologi a căror profesie face apel la aceste două componente esențiale. Denunțînd "ignoranța politicienilor și orgoliul filosofilor literari față de această uimitoare aventură a gîndirii pe care o reprezintă intruziunea metodei experimen-tale în viața societăților noastre", cei care voiau să creeze punți
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
reprezentate, confruntarea diferitelor pă-reri va ajunge să-i facă pe membri conștienți că acest text mergea prea departe și, un an mai tîrziu, ideea de a redacta și difuza manifestul ce acorda o importanță prea mare savanților, și mai ales biologilor, e abandonată în fața reticențelor unora dintre membrii grupului. Jack Baillet explică, într-o scrisoare datată 22 noiembrie 1971: Fără îndoială că, prin osmoză cu ideile unora dintre fondatorii săi (biologii) și cu practica experimentală a tuturor, grupul procedează și progresează
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sau o dezbatere despre creșterea economică. E vorba de un proiect pentru specia umană, iar Jacques Robin critică faptul că, deși Clubul de la Roma numără printre membrii săi economiști, ingineri, informaticieni și sociologi remarcabili, nu fac parte din el nici biologi, nici antropologi. Jacques Robin amintește că, în primăvara lui 1972, Clubul de la Roma a publicat un raport despre limitele creșterii, ce a fost scris pornind de la un studiu realizat de Grupul de studiu al dinamicii sistemelor al MIT), numit Raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
înlocui religia în societate printr-un sistem de valori care să poată asigura coeziunea socială și folosirea raționamentelor științifice pen-tru a crea un fel de "religie" nouă bazată pe raționalism și pe o etică seculară umanistă, numită "umanism științific" de către biologul Julian Huxley. Acest umanism științific ce vizează să planifice evoluția societăților umane printr-un control științific al biologiei, omului și societății se regăsește în afirmațiile lui Jacques Robin. O nouă fi-losofie holistă a medicinei, care năzuiește să reorienteze practicile medicale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de la univeristatea Paris I și Grupul celor Zece au realizat împreună, în beneficiul CNRS, acest stagiu al cărui obiectiv era de a permite cercetătorilor consacrați să obțină un complement de informație despre tehnicile de modelizare: economiști, sociologi, psihologi, matematicieni, fizicieni, biologi, în total vreo patruzeci de cercetători au beneficiat de această educație. La sfîrșitul anilor '70, nu mai au loc întîl-nirile lunare, dar unii dintre membrii grupului se întîlnesc în mod regulat. Apare o revistă destinată să favorizeze transdisciplinaritatea, Macroscope, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apropia pe savanți și politicieni, și, dacă sînt descrise legături strînse între fizicieni și politicieni, fie în Franța, în anii '30-'40, fie în Statele Unite în timpul războiului și după acesta, se dau puține exemple de relații între politicieni, medici și biologi. Cînd există, acestea sînt adesea de tip infor-mal și nu sînt întotdeauna ușor de analizat cu adevărat. Studierea Grupului celor Zece permite scoaterea în evidență a acestor legături și ilustrarea dorinței oamenilor de știință, adesea medici și biologi, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
medici și biologi. Cînd există, acestea sînt adesea de tip infor-mal și nu sînt întotdeauna ușor de analizat cu adevărat. Studierea Grupului celor Zece permite scoaterea în evidență a acestor legături și ilustrarea dorinței oamenilor de știință, adesea medici și biologi, de a a participa activ la viața intelectuală, culturală și politică a țării, propunînd metode și soluții unor probleme de ordin social, economic și politic și difuzînd cele mai recente cu-noștințe științifice. Pregătirea viitorului îi stimulează pe membrii Grupului celor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
elemente de transpus în ele, fiind un al doilea în raport cu hegemonia acestora. Atât timp cât oamenii își construiesc o gândire pe baza limbajului și a diverselor discursuri prezente în media, ei nu au o relație de autenticitate cu factorul uman, cu istoria. Biologul austriac Oskar Heinroth (1871-1945) obișnuia să le spună studenților săi: Ceea ce gândim e de multe ori fals, dar ceea ce știm e adevărat"173. Afirmație care vizează proiectul unor filosofi și istorici de a transforma întreaga cercetare istorică, întreaga istorie într-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cantonează doar la speciile canonice, semnalându-i deci și pe epigramiști, memorialiști, iatroistoriografi, publiciști, alături de prozatori, poeți, eseiști sau dramaturgi. În sfera acestei nobile profesii, autorul îi cuprinde nu numai pe medici și psihiatri, ci și pe farmaciști, asistenți medicali, biologi, fără să-i neglijeze pe "evadații" dintr-ale medicinei (cu studii superioare incomplete, pe cei care n-au profesat deși au absolvit etc.) totuși adoratori, fie și sporadic, ai zeului Asklepios. Calificarea acestei cărți-eveniment n-ar fi completă dacă n-
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
penis și nimeni n-ar putea spune la o primă vedere cărui sex îi aparține. Crescând mare, el va avea mușchi de băiat și va putea participa la concursuri de atletism ca fată, căci ceea ce contează acolo este sexul genetic. Biologii numesc un astfel de om hermafrodit fals, căci există și hermafrodiți adevărați, al căror sex nu este decis nici măcar la nivel genetic. Numele de hermafrodit vine de la Hermes și Afrodita, părinții unei creaturi despre care nu se putea spune la
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
unui ciclu circadian al hormonilor. Dimineața, ei prezintă cel mai scăzut nivel al hormonilor glandei suprarenale, cei care răspund de modularea reacției la stres. Din acest punct de vedere, se poate spune că un bărbat este mai vulnerabil la stresuri biologi ce în primele ore ale zilei. Pe lângă aceasta, încă din seco lul al XIX-lea s-a observat că sângerările bărbaților bolnavi de tuberculoză, ulcer sau boli de ficat apar într-un ritm anume. În ceea ce privește viața psihică, se poate vorbi
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de efectele otrăvii, de senzațiile ciudate pe care aceasta le trezește în el. Naloboșul nu întrevede moartea. Ceea ce alimentează teama de moarte e imaginația și inteligența, precum și suferința fizică ori mentală care se citește pe chipul unui muribund. În opinia "biologilor", dacă animalul (naloboșul, în special) nu are chip, dacă natura nu i-a oferit un teren, un teatru al durerii, acestea se întâmplă pentru că el nu cunoaște durerea. Apărătorii naloboșului găsesc acest argument stupid. Pentru cei care au ochi de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de la un cercetător ce profesie are, așteptând un răspuns care să facă referire la profesie și nu la locul de muncă, un atare interes nu va fi satisfăcut niciodată. Astfel, un cercetător de la un institut de biologie se va considera biolog, un alt cercetător de la un institut de fizică se va crede fizician. Modestia cercetătorilor se pliază, paradoxal, pe faptul că o atare profesie este element de bază în statistici, utilizat cu scopul de a măsura puterea unui stat, prin observarea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
nivelul oaselor și viscerelor. Infiltrația măduvei oaselor cutiei craniene, vertebrelor, coastelor, sternului, bazinului ș.a., produce dislocarea celulelor mieloide normale și insuficiență medulară gravă, dar și demineralizare osoasă, apariția nucleilor de osteoliză difuză, dureri și fracturi patologice, până la osteoporoză generalizată. Ca biolog, autorul cărții nu insistă asupra amănuntelor cu specific strict medical ci se mărginește să sistematizeze din literatură principalele aspecte teoretice privind mielomul multiplu, inclusiv tipurile de investigații folosite în laboratoarele de profil și să evidențieze principalele modificări hematologice care apar
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]