511 matches
-
al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite orașe mari, așa cum ar fi Toronto și Quebec în Canada, Oslo în Norvegia, Stockholm în Suedia, Helsinki în Finlanda și Moscova în Rusia se află la extremitatea sudică a acestui biotop. Biotopul este unul prielnic vară și neprielnic iarnă. Astfel, temperatura medie vară este de 5-10 C, iar iarnă este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitații, dar sunt doar două anotimpuri principale: iarnă și vară. Iarnă este foarte rece
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
regiunilor euroasiatice, dar pot fi întâlnite, cu unele modificări, și în Africa, Australia, în America de Nord și în America de Sud. În România, regiuni de stepă sunt cele din estul Câmpiei Române, o parte din Dobrogea și un sector din sud-estul Podișului Moldovei. Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puține precipitații, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C...-5 °C, iar vara poate ajunge până la 30...35 °C.Stepele
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
27% din suprafața totală a țarii. Mediul de viață se caracterizează prin diferiți "factori naturali". Cei lipsiți de viață se numesc "factori abiotici", iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc "factori biotici". Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoza. Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoza constituie un ecosistem. Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare, transformarea de rocă mama sub influența
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
de viață se numesc "factori abiotici", iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc "factori biotici". Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoza. Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoza constituie un ecosistem. Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare, transformarea de rocă mama sub influența de hidroliza acidă, îndepărtarea de nămol, cu două, și metal trivalent din orizonturile superioare eluvial de profilul
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
se numără: Parcul Peisagistic Bielany-Tyniec ("Park Bielańsko-Tyniecki"), Parcul Peisagistic Tenczynek ("Park Tenczyński") și Parcul Peisagistic Văile Cracoviei ("Park Krajobrazowy Dolinki Krakowskie"), împreună cu râurile ce le traversează. Toate rezervațiile naturale din lanțul muntos Jura Poloneză fac parte din programul CORINE pentru biotopuri, datorită florei, faunei, geomorfologiei și peisajelor unice. Partea vestică a Cracoviei constituie așa-numita rețea ecologică "Obszar Krakowski", cuprinzând și coridorul ecologic al Vistulei. Versanții sudici ai dealurilor de calcar constituie locuir propice pentru dezvoltarea vegetației termofile, a pășunilor și
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
mult mai drepte, unde tufișurile și grohotișurile le asigură un adăpost pentru a se odihni. Leoparzii zăpezilor sunt cu mult mai mulți mai sus de pădure, dar se pot întâlni și în păduri (cel mai des iarna). Habitatul lor cuprinde biotopurile care sunt între 1500—4000 metri deasupra nivelului mării. Uneori leoparzii zăpezilor se întâlnesc la frontiera veșnicii zăpezi, în munții Pamir în vârfurile Aliciura, urmele lui chiar și iarna au fost observate de câteva ori la o altitudine de 4500
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
acvariu) sau se cultivă plante acvatice. Într-un sens mai larg, este o construcție specială unde sunt ținuți în stare vie reprezentanți ai faunei și florei marine sau de apă dulce, în scopul de a-i studia sau prezenta publicului. Biotopul acvariului cuprinde substratul si factorii de mediu (temperatura, lumina, gazele si sărurile minerale). Substratul este format din nisip, pietriș si masa apei. Volumul apei variază in funcție de capacitatea acvariului; aceasta depinde de necesitățile ecologice ale peștilor care îl populează. De
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
lor, folosesc în același proces dioxidul de carbon provenit prin respirația animalelor. Dintre peștii de acvariu, unii de o frumusețe rară, amintim Scalarul, Xifoforul, Bibanul Pitic și Soare, etc. Unele specii tropicale foarte rare și scumpe au nevoie de un biotop special, adecvat climatului cald, și de anumite plante care le asigura existența fără probleme. Acvariul este un univers în sine, iar cei care au unul știu că te extrage din grijile cotidiene și te inserează într-o lume calmă și
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
apă chinezești ("Hydropotes") 4-7 pui. Puii se nasc într-un stadiu înaintat de dezvoltare și sunt capabili să-și urmeze mama imediat după naștere. Rumegătoarele sunt animale terestre răspândite în stare sălbatică în toate continentele, în afară de Australia. Trăiesc în diverse biotopuri. Se crede că pădurile ar fi constituit locul lor inițial de formare. Unele specii s-au adaptat ulterior la locuri deschise, de stepă etc. Numeroasele specii actuale sunt repartizate în șapte familii, grupate în trei superfamilii, reprezentate prin numeroase genuri
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
foioase sunt predominate de speciile de stejar, și carpen. Vegetația de stepă s-a păstrat doar pe alocuri în formă de terenuri aparte și fragmente de asociații vegetale de stepă. Fauna este variată și bogată și se grupează în cinci biotopuri. Pădurile sunt populate de mistreți, vulpi, bursuci, cerbi, căprioare, diferite pasări și reptile. Pe câmpuri poți întâlni rozătoare. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de crap, plătica, altele. Pe teritoriul satului se găsesc și resurse naturale. Climă este temperat-continentală influențată
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
altitudinal. Fauna prezintă un grad ridicat de diversitate, lucru care se datorează în mare parte următtorilor doi factori: poziția geografică a Spaniei, între oceanul Atlantic și marea Mediterană și între Europa și Africa, precum și a marii difersități de medii și biotopuri, consecință a unei varietăți considerabile de microzone climatice și zone bine diferențiate între ele. În Spania se pot întâlni, pe lângă altele, o serie de specii care au disparut din alte țări europene. Acest lucru se datorează în principal faptuli că
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
osteomuscular cu care joacă un rol important în deplasare.Sistemul osos este și o formă de depozitare a calciului și fosfaților care pot fi oricând mobilizate în funcție de necesitățile organismului. Scheletul vertebratelor are multe caractere comune, totuși există diferențe determinate de biotop (mediul de viață) și de diferite cerințe fundamentale specifice fiecărei categorii de amimale.Cu aceste trăsături comune și diferențe se ocupă discipina anatomiei comparative.
Schelet () [Corola-website/Science/305898_a_307227]
-
mai mare felină — dimensiunile unui tigrișor de 6 luni sunt comparabile cu ale unui leopard adult. Tigrul bengalez sau bengalez regal ("Panthera tigris tigris") — subspecia nominală a tigrului — trăiește pe teritoriul Indiei, Bangladeshului, Nepalului, Bhutanului, populează un spectru larg de biotopuri, de la păduri tropicale umede până la savane uscate și mangrove. Conform informațiilor puse la dispoziție de organele indiene de profil, numărul de exemplare este de 3.100-4.500, din care cca 3.000 populează teritoriul Indiei, însă mulți specialiști indieni se
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
din Egipt. În parc se află 22 de insule de corali cu păduri de mangrove, regiune de deșert cu dune de nisip, depuneri de cristale de sare. Regiunea parcului ocupă suprafață de 35.600 km² și a fost declarată datorită biotopului deosebit în anul 1986 „parc național”. În regiune trăiesc triburi de beduini care au fost prin proiectul de organizare a parcului, obligați să se stabilească în regiune. Parcul se află la că. 100 de km la sud de granița cu
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
39,3 grade a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947. Flora cuprinde o mare varietate de: Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 etnici
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
de apă cu o concentrație a sării de 38-39‰ dinspre Mediterana spre Marea Neagră, provocând în strâmtoare curenți primejdioși pentru navigație. Circa 200 km³ de apă se evaporă anual. Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin de apă salmastră al lumii, cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. Apele Mării Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare variabilitate a salinității totale în corelație cu
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
sărată. Din punct de vedere al salinității, Marea Neagră se împarte în: Sub aspect biocenotic găsim trei zone: Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși. Biotopul pontic poate fi împărțit în 4 etaje principale. Etajul supralitoral este format din zonele de țărm acoperite ori stropite de valuri în mod ocazional. Zona prezintă o umiditate accentuată, inundabilitate, o cantitate în general mare ori măcar semnificativă de materii
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
fixează prin firele cu bissus). Aici intră unele specii de alge și scoici. Li se adaugă viețuitoare care vin periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. În anumite condiții și în acest mediu apar depozite de materie organică, făcând legătura cu biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute viețuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în special animale capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru mediolitoralul nisipos
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
încadrează valea Vardarului. Trei mari lacuri — Lacul Ohrid, Lacul Prespa și Lacul Dojran — se află la granița de sud, fiind traversate de frontierele cu Albania și cu Grecia. Ohridul este considerat a fi unul dintre cele mai vechi lacuri și biotopuri din lume. Regiunea este activă din punct de vedere seismic și a fost în trecut locul unor cutremure distructive, cel mai recent în 1963 când orașul Skopje a fost puternic afectat de un cutremur major, în care au murit peste
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
transpaleartic. Trăiește pe lângă lacuri și bălți mari de apă dulce. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România. Preferă locurile foarte liniștite, biotopul de clocit îl constituie lacurile de apă dulce sau lagunele litorale cu vegetație. Corcodelul cu gât negru Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în martie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții. A
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
Răspândirea sa în Europa este limitată la Dobrogea și o mică parte din estul Bulgariei. În Dobrogea, răspândită mai mult insular, intensitatea cea mai mare fiind în județul Tulcea. Animal exclusiv de stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60-80
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
a redeschis, îngrășământul fiind dus la serele lui Ceaușescu. După 1990, exploatarea a fost închisă pentru a apăra peștera Cioclovina de doritorii de guano. Guanoul produs de lilieci este extras din peșteri și este asociat cu o pierdere corespunzătoare de biotop troglobit și cu o diminuare a biodiversității. Depozitele de guano întrețin o varietate mare de nevertebrate adaptate la viața în peșteră, care se bazează pe fecalele liliecilor ca sursă principală de nutrienți. Depozitele adânci de guano conțin informații paleoclimatice locale
Guano () [Corola-website/Science/324759_a_326088]
-
specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România că specii vulnerabile, periclitate sau critic periclitate, dintre care: gârlița mică, rata roșie, codalbul, cristelul de
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
oregoni") și 18 ("Necromys urichi") până la 66 ("Oryzomys") și 72 ("Tatera indica"). Cricetidele sunt răspândite pe tot globul, cu excepția Antarcticii, unor insule arctice - Irlanda, Islanda, precum și în regiunea Australo-Malaeziană. În România, reprezentanții acestei familii se găsesc în întreaga țară. Populează biotopuri foarte variate, de la tundră până în zona subnivală (= înzăpezită) din munți, urca în Anzi până la o înălțime de 5500 m, în Pamir și Tibet până la 4000 m deasupra nivelului mării. Majoritatea speciilor duc o viață galericoiă. Unele s-au adaptat la
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]