542 matches
-
XX : „Cu excepția unui mic număr de notabili (bancheri și comercianți bogați) asimilați, și În afară de o burghezie puțin numeroasă (negustori) mai mult sau mai puțin asimilată, majoritatea evreilor trăiau din munca manuală [...]. Ei erau croitori, cizmari, tinichigii, tâmplari, tapițeri, strungari, zidari, birjari, fierari, hamali, vidanjori etc., constituind o clasă de meseriași și proletari, având caracteristicile unei populații subdezvoltate” <endnote id="(125, p. 167)"/>. În 1891, socialistul dr. Ștefan Stâncă ajungea la aceeași concluzie. El făcea un apel către tinerii evrei să colaboreze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote id="(792, p. 204)"/>. Referindu-se la aceeași epocă, Oscar Schwartz Își aducea aminte că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene „birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În celelalte orașe maramureșene „birjele erau aproape toate ale evreilor” <endnote id="(809, p. 47)"/>. La Începutul secolului XX, Nicolae Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri cu câte o gloabă-două”, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iorga remarca și el tendința evreilor din Bucovina de a monopoliza transportul cu căruța și birja al mărfurilor și oamenilor : „Birjarul e, neapărat, evreu”, conchidea el <endnote id="(428, p. 10)"/>. Iorga scria cu sarcasm despre „fiacări” (de la germ. Fiaker = „birjar”) <endnote id="(vezi 645)"/> și despre „harabagii cu perciuni”, care transportă „greutăți mari de mărfuri cu câte o gloabă-două”, și despre „evrei habotnici cu peisăh [= perciuni rituali] și caftan de «pielea dracului», cari țin câte o dughiană prin mahalale și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iași, evreii Rossenblum și Scherer, erau brevetați de regele Carol I cu titlul de „Furnizor al Curții M.S.R. Domnitorului” <endnote id="(834, p. 116)"/>. În aceeași epocă, Într- un mic târg moldovenesc ca Piatra-Neamț, de pildă, erau Înregistrați 42 de birjari, dintre care 35 (adică 83%) erau evrei. Unii dintre aceștia erau birjari de lux, conducând cabriolete sau cotiugi cu doi cai <endnote id="(752, p. 36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
titlul de „Furnizor al Curții M.S.R. Domnitorului” <endnote id="(834, p. 116)"/>. În aceeași epocă, Într- un mic târg moldovenesc ca Piatra-Neamț, de pildă, erau Înregistrați 42 de birjari, dintre care 35 (adică 83%) erau evrei. Unii dintre aceștia erau birjari de lux, conducând cabriolete sau cotiugi cu doi cai <endnote id="(752, p. 36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
târg moldovenesc ca Piatra-Neamț, de pildă, erau Înregistrați 42 de birjari, dintre care 35 (adică 83%) erau evrei. Unii dintre aceștia erau birjari de lux, conducând cabriolete sau cotiugi cu doi cai <endnote id="(752, p. 36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
erau birjari de lux, conducând cabriolete sau cotiugi cu doi cai <endnote id="(752, p. 36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doi cai <endnote id="(752, p. 36)"/>. La Galați, breasla birjarilor evrei era atât de numeroasă și de puternică, Încât În 1860 și-a ridicat propriul ei lăcaș de cult : Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sinagoga Birjarilor, din Str. Războieni <endnote id="(751, p. 18)"/>. Birjarii evrei erau la concurență cu muscalii, care Încercau să monopolizeze transportul cu trăsuri pe străzile Bucureștiului, Iașiului și ale altor mari orașe. Iată-i descriși de Gheorghe Crutzescu pe birjarii muscali, „aliniați ca la paradă cu trăsurile sclipitoare și caii mai lucioși ca oglinda”, așteptând În Piața Teatrului din București „răbdători, impunători, nepăsători” <endnote id=" (426)"/>. „Rețeaua deasă de stetl-uri - scria A.N. Poliak - făcea posibilă distribuirea produselor manufacturiere În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și milenii Însă, unele tabuuri au fost receptate ca stânjenitoare. Istoricii evrei dau ca exemplu de mare curaj pe rabinul Iosef David din Iași, care - pe la Începutul secolului al XIX-lea -, aflând că arde Târgu Frumos, i-a strâns pe birjarii evrei din oraș și a transportat de sabat pâine și alte produse sinistraților. Și a făcut-o - comentează Wilhelm Schwarzfeld În 1888 - „fără a se teme că va fi Învinovățit de profanarea sâmbetei” <endnote id=" (778, p. 289)"/>. Începută În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a făcut să cred că ar putea fi vorba de o practică a evreilor din zonă de eludare a interdicției. În volumul Oameni și locuri (1908), Sadoveanu redă „sfatul Înțelept” pe care hangiul Solomon din Pașcani l-a dat unui birjar evreu, neliniștit că Îl „apucă șabăs-ul pe drum” : „Cu șabăs-ul te poți Împăca. După lege n-avem voie să călătorim În ziua sâmbetei decât pe apă... Tu fă așa : umple la o fântână găleata cailor cu apă, leag-o dedesubtul căruței
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429, p. 12)"/> ; sau : „La Sighet toate prăvăliile sunt Închise sâmbăta [...], toate birjele au fost date
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsesc din neamul creștinesc oameni din cei bețâvi di le slujesc În zioa Paștilor și la toate eresurile [= sărbătorile] ci au Împotriva legii creștinești” <endnote id="(814, p. 31)"/>. Alteori, când nu puteau rezolva problema prin angajarea unui șabăs-goi, unii birjari mai puțin habotnici cedau pentru un preț bun și Încălcau interdicția : „Opt ruble, prețul cu care ne-am Învoit până la Hotin - comentează Nicolae Iorga cu ironie -, nu sunt bani de lepădat nici pentru un habotnic, care știe Însemnătatea unui șabăs
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intensifice propaganda antievreiască și, să justifice acțiuni violente organizate împotriva populației evreiești. Un exemplu, în acest sens, îl oferă un incident petrecut în iulie 1926 în Dorohoi, în care au fost implicați studentul Mociulschi și evreul Aron Hascal zis Șaia, birjar în orașul Dorohoi. Potrivit referatului agentului de poliție, studentul Mociulschi, după ce a participat la nunta studentului Malineț din Dorohoi, s-a bătut cu birjarul Aron Hascal zis Șaia, care a refuzat să-l ducă cu trăsura. Mociulschi a scos revolverul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1926 în Dorohoi, în care au fost implicați studentul Mociulschi și evreul Aron Hascal zis Șaia, birjar în orașul Dorohoi. Potrivit referatului agentului de poliție, studentul Mociulschi, după ce a participat la nunta studentului Malineț din Dorohoi, s-a bătut cu birjarul Aron Hascal zis Șaia, care a refuzat să-l ducă cu trăsura. Mociulschi a scos revolverul și a rănit pe evreii birjari, Aron Hascal zis Șaia și pe Haim Ștrul Godrich. Mulțimea l-a dezarmat pe student, iar un procuror
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
agentului de poliție, studentul Mociulschi, după ce a participat la nunta studentului Malineț din Dorohoi, s-a bătut cu birjarul Aron Hascal zis Șaia, care a refuzat să-l ducă cu trăsura. Mociulschi a scos revolverul și a rănit pe evreii birjari, Aron Hascal zis Șaia și pe Haim Ștrul Godrich. Mulțimea l-a dezarmat pe student, iar un procuror de la Tribunalul Dorohoi a cerut poliției să facă cercetări și să dreseze acte. Potrivit rapoartelor agenților de poliție, înaintate spre prefectură, studenți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
agenților de poliție, înaintate spre prefectură, studenți creștini l-au fotografiat pe studentul Mociulschi în starea în care se afla, după comiterea crimei, fiind extrem de surescitat, rănit și plin de sânge la cap, în urma loviturilor primite cu coada biciului de la birjar. Intenția studenților creștini era de a trimite fotografia la Iași, pentru a servi la propagandă și agitații între cuziști, al cărei număr este mare în județ, să o publice în ziare pentru a o trimite apoi centrelor studențești antisemite din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fost atât de ușor de făcut și că, autoritățile trebuiau să accepte necesitatea utilizării muncii evreilor meseriași care nu au putut fi înlocuiți cu români. De exemplu, la 29 iulie 1942, Cercul de recrutare pune în vedere Poliției că evreii birjari, cotiugari, sacagii au scutire de muncă obligatorie numai până la 30 septembrie 1942 și solicită luarea de măsuri pentru înlocuirea lor cu elemente creștine să se facă în timp pentru ca populația orașului să nu sufere. La 30 septembrie 1942, Cercul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și solicită luarea de măsuri pentru înlocuirea lor cu elemente creștine să se facă în timp pentru ca populația orașului să nu sufere. La 30 septembrie 1942, Cercul de recrutare solicită Poliției trimiterea, pentru data de 1 octombrie 1942, pe evreii birjari: Făinaru Iancu, Iancu Sărăcuțu, David Habot, Ștrul Sidor, Birjaru Avram, Idel Marcu Birjaru, Meir Stoleru, Leizer Moise Șmil, necesari pentru transportul de echipamente. Problemele generate de organizarea muncii obligatorii a evreilor au fost discutate în Conferința interministerială din 29 octombrie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
f.314. 1091 Idem, Fond Poliția Dorohoi, ds.272/1941, f.660. 1092 Ibidem, ds.272/1941, f.658-722. 1093 DJANB, Fond poliția Dorohoi, ds.272/1941, f.603. 308 Situația este confirmată și de declarația evreului Sacagiu Wolf, șeful birjarilor din Dorohoi: „la evacuarea evreilor din acest oraș, caii și trăsurile evreilor birjari: Iancu Sărăcuțu, Avram Dubnicu, Zeilic Codreanu, Iosub Fane, David Dubnicu, Iosub Hascal, au fost luate de Primăria Dorohoi”1094. Totuși, prin hotărârea Consiliului de Miniștri din 13
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Ibidem, ds.272/1941, f.658-722. 1093 DJANB, Fond poliția Dorohoi, ds.272/1941, f.603. 308 Situația este confirmată și de declarația evreului Sacagiu Wolf, șeful birjarilor din Dorohoi: „la evacuarea evreilor din acest oraș, caii și trăsurile evreilor birjari: Iancu Sărăcuțu, Avram Dubnicu, Zeilic Codreanu, Iosub Fane, David Dubnicu, Iosub Hascal, au fost luate de Primăria Dorohoi”1094. Totuși, prin hotărârea Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941, Centrul național de Românizare urma să gestioneze imobilele rămase de la evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este nefavorabil pe motiv că s ar crea un precedent. La fel pentru evreul Iancu Călugăru 1104, care s-a adresat Ministerului de Justiție, cerând repatrierea soției și a celor cinci copii; răspunsul șefului Poliției a fost: „evreul de profesie birjar nu este urmărit pentru fapte contrare ordinii și siguranței statului, dar nu se vrea crearea de precedente pentru întoarcerea evreilor”. Același răspuns și în cazul evreicei Zlota Argintaru 1105, văduvă de război, cere repatrierea fiului său Saia Argintaru, cu motivația
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la Suceava unde mi-ar plăcea să primesc răspunsul tău. Iată adresa: Fam[ilia] Octavian Cazievici (p[en]t[ru] Nicu), str. Mihai Viteazul, 15, Suceava. Acolo stau pînă pe 1 aug[ust], dată după care, împreună cu Doamna mea, mînă birjar... Pa, Nicu [P.S.] Ca unui prieten: Pe 31 martie mi-am susținut teza. Ieri am primit răspunsul că ea a fost confirmată de Comisia Superioară de Diplome (Buc[urești]). Așa că a trecut și asta! </citation> (9) (10) <citation author=”N.V.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]