581 matches
-
este și ea impregnată cu simboluri solare, păsări a căror încărcătură simbolică șoimul o cumulează: „Șoim ce-mi aracnește,/ Cu ce-l hărănește?/ Păsări gălbioare/ Prinse-ș după mare,/ După Marea Neagră” (Grădiștea - Ialomița). Replică a puterilor feciorului, șoimul îi augmentează capacitatea biruitoare printr-o ridicare la multiplu de natură magică: „șoimul, al cărui tip simbolic este întotdeauna solar, uranian, masculin, diurn, este un simbol ascensional pe toate planurile, fizic, intelectual și moral”. Plecarea în incursiunea mitică se face odată cu apariția soarelui, într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trece cu alaiul său prin numenal pentru a-l infuza cu energia numinoasă eliberată prin gesturile arhetipale. Abia apoi, ca încununare a procesului de revigorare a lumii își va întemeia familia, acționând așa cum îi stă în fire: ca un războinic biruitor. În balada Dămean și Sîla I(10), monstrul este înfruntat sub aceeași protecție solară: „De la roșu răsărit/ Păn’ la negrul asfințit” (CoșteiBanatul Sârbesc). Ipostaza terifiantă a răului conține aici atribute solare prin ochi - simbol al forței spirituale - și tocmai pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vântu-n dos,/ Umplu țara de miros./ De m-o bate vântu-n față/ Umpli țara de dulceață” (Lipova - Arad). Mireasma resimțită în toată țara redă amplitudinea funcției pe care o îndeplinește fecioara inițiată, dăruind universului cunoscut beatitudinea rodirii mirifice. Strigătul creației biruitoare asupra haosului pustiitor are aici o dimensiune olfactivă extremă, dulceața mirosului marcând atât apogeul inițierii nubile, cât și al lumii regenerate de fata - floare. Textele poetice folosesc în mod constant rima florisurori, dincolo de principiul muzicalității asocierea conține legătura magică dintre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și sfârșesc cu nasul mâncat, semn al contagiunii nefaste cu spiritele malefice, consemnat și în scrierea antică, Măgarul de aur. Femeia nu dezvăluie decât mezinului secretele rituale și selectarea lui dintre cei trei nu primește nici o justificare în text. Calul biruitor vine tot de pe tărâmul subpământean, el se află sub podelele din grajd (spațiu denumit în text corbaș) și trebuie readus la forma lui specifică, fiindcă a suferit un proces de atrofiere. Odată îndeplinite condiția veștmintelor și a bidiviului cu funcție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Comunicați la Paris telegrama dv. nr. 19 despre situația internă, dacă n-ați făcut-o încă. Noulens 58 1918, ianuarie 31/februarie 12. Chemarea scriitorilor din România, Ardeal și Bucovina, adresată locuitorilor din Basarabia În aceste clipe, când armata noastră biruitoare la Oituz, Mărăști și Mărășești, intră în Basarabia chemată de ocârmuirea voastră națională, ca să vă deie liniște și să așeze puternic stăpânirea voastră pe pământul muncit de voi, inima noastră, în care atâta amar de vreme am frământat și sporit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
moldoveni, care le ies înainte cu steagul național al întregului popor românesc. La despărțire, învățătoarele moldovence dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei. Ca dintr-un singur piept răsună cu acest prilej din mii de piepturi moldovenești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
atacurilor des înnoite ale turcilor, în 1711”. Atent la evoluția Porții, înțelegând foarte bine că se agrava criza politică și militară prin care aceasta trecea, marele cărturar era convins că țara sa - Moldova - trebuie să scape de această „urgie turcească biruitoare”, dornic de a fi „liberator și organizator de țară, întemeietor de dinastie”. De aceea, domnul Moldovei se va orienta către o alianță cu Rusia, sperând să elibereze țara de dominația otomană cu sprijinul țarului Petru I (Petru cel Mare, 1682-1725
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oamenii nici mâncare, nici adăpost. Rămâneau sărmanii lungiți pe marginea șoselei în ploaie și noroi; vremea se înăsprise și sosea iarna peste ei. Toți refugiații din Transilvania, care alergaseră cu o parte din avutul lor ca să scape de ungurii reveniți biruitori în sate și orașe, erau îndreptățiți să caute un adăpost în țara mumă pentru care manifestaseră cu entuziasm la intrarea trupelor noastre, dar unde se duceau? Ce-i aștepta pe toți acei nenorociți fără bani, fără nici un rost, chiar de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mobilizare într-un moment de inconștiență! Carp, convins că a obținut de la germani cele patru gubernii ale Munteniei, vedea realizându-se visul întregii lui vieți și uita că această realizare se făcea nu prin voința românilor, ci impusă de inamicul biruitor! Țăranilor și soldaților se împărți următorul manifest: „Noi țăranii n-am vrut războiul. Noi am dorit de a vedea în pace de treburile noastre, dar guvernului nostru și bogaților noștri proprietari și arendași nu le pasă de cerințele noastre. Doar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tăcut și s-a uitat lung la mine. Eu urmai: „Știi că eu îți sunt prietenă din zile grele și că îți voiesc binele, cum poți aluneca așa departe? Dai cu piciorul Angliei și Franței, nu vezi că Anglia iese biruitoare? Ce faci în ziua când Germania va fi învinsă?“ „Ce făcea Ionel Brătianu dacă Germania era victorioasă.“ „Ionel Brătianu a spus-o: își trăgea un glonț de s-ar fi nenorocit țara, dar Ionel Brătianu știa că nu se va
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fi devenit mai important decât personajul pietrificat. * Pentru a ți se recunoaște valoarea, mai întâi trebuie să mori. * Din victorie în victorie, înfrângerea este asigurată. * Gloria postumă e o moarte prematură. * Nu doar urcușurile abrupte amețesc, ci și succesele facile. * Biruitor e acela ce mai are încă speranța victoriei. * Mieii născuți timpuriu nu apucă primăvara; ei prevestesc apropierea Paștelui. * Nu doar coala de hârtie e netedă, ci și unele creiere. Prostia e o boală incurabilă. * Snobul îți poate povesti și cartea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
învăluie într-o aureolă poetică de legende. Așa se zice că Ștefan cel Mare, învins de turci la Valea Albă, vroind a se retrage în cetate, a fost respins la poartă de maică-sa, care i-a zis că numai biruitor îl va primi. După o altă legendă, se zice că 18 plăieși închiși în cetate s-au luptat cinci zile cu întreaga armată a lui Sobieski, regele Poloniei. Întăia legendă a servit de subiect lui Bolintineanu în compunerea cunoscutei poezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a fost gândit în spiritul legislației internaționale, ca o pârghie importantă pentru obținerea, asigurarea și punerea în circuitul economic numai a unor produse performante, funcționale, fiabile și competitive pe plan național și internațional. Mentalitatea românilor, în special în epoca socialismului biruitor, era producerea cu orice preț a unor mari cantități de produse, în timp minim și cu costuri declarate minime, chiar dacă prin asta se compromitea calitatea și competitivitatea acestor produse și adesea se deteriorau mijloacele de producție (vezi metodele Stahanoviste). În
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ceasul grelei încercări Un braț puternic ne-ai întins! [...] Armata sovietică, Slăvim în cântec ostășesc Avântul și puterea ta Pe-ntreg pământul românesc În lupta grea ne-am înfrățit Armată bravă și popor Sub flacăra din Răsărit Sub roșu steag biruitor.“ (Acest „Cântec de înfrățire între Armata Sovietică și Armata Română“ a fost pus pe muzică de Vasile Popovici și a fost transmis la posturile de radio reperiste la 18, 19, 20, 21, 22 februarie 1958) „Alături de întregul nostru popor, intelectualii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
urmașii voștri dragi“, Munca, 21 august 1975) „El zilelor le-adaugă altă față Făcându-le mai roditoare piscuri, Istoriei îi ctitorește obeliscuri Iar omului o demnă-n libertate viață.“ („De ziua Președintelui“, România liberă, 26 ianuarie 1984) „A răzbătut mereu biruitor A timpului de suferinți văpaie Și-avu în frunte drept conducător Un Ștefan, Vlad, Mihai ori Nicolae.“ („Strâns unit, întreg poporul“, Scînteia, 24 ianuarie 1986) BERCEANU Patrel „Este o bucurie pentru mine să pot să leg această emoționantă amintire a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Un abur e pământul, deși ne-aflăm-n ianuar, când îi privim portretul iradiind a jar. Curg râurile molcom, se iscă o văpaie, oricând din balsamul zilei desprind pe chipul Lui nemuritoare semne săpate în statui și le adun cum raze pătrund biruitoare în patria cea nouă scăldată-n nimb de soare.“ („Omul nemuritor“, Contemporanul, 22 ianuarie 1982) „A fi revoluționar în truda vie A bobului zvârlit cu asprul har, A scoate minereu, a sta ca-n glie La fluviul de oțel curgând
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Elena Ceaușescu, Care-și aniversează acum, vârsta matură a triumfului personalității, a puterii De muncă sigură de fructele ei, a marilor înțelegeri umane.“ („Cu iubire profundă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) „Patria-n floare îți slăvește harul, Lumină a spiritului ei, biruitor. Pe fruntea științei, strălucind mărgăritarul: E dar al țării, e respectul tuturor.“ („Speranță a păcii“, Scînteia, 8 ianuarie 1984) „O viață de om dăruită, vă cânt, Un destin-călăuză, o sublimă splendoare Sunt solie a patriei vestind pe pământ Sărbătoarea de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
justiție generală să triumfe, să devină realitatea însăși.“ („Nobila misiune“, Steaua, martie 1989) DARAGIU Gheorghe „Glorie frumoaselor noastre ninsori De gânduri, de fapte, de pajere Ce ne priveghează Carpații și Marea Glorie gândului liber și treaz; Fie-ne în veci biruitoare urarea: Glorie Partidului nostru comunist, Glorie Marelui Conducător, Glorie faptelor sale.“ („Glorie Marelui Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 25 iulie 1987) „CEAUȘESCU e numele care cuprinde întreaga-ne suflare, El e alesul întregii noastre națiuni, A patriei iubire
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
avansată a gândirii marxiste, expresia realistă, nu utopică, a înfăptuirii idealului de dreptate și egalitate pe Pământ.“ (De la Sisif la Prometeu. Curente de idei în filozofia contemporană, Editura Politică, 1977) DUMITRICĂ Dumitru „August sculptând o zi de vară, August mereu biruitor E țara azi mândră și unită Popor, partid, conducător.“ („Popor, Partid, Conducător“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 27 august 1988) DUMITRU, M. Ion, scriitor „Nicicând România nu a cunoscut un asemenea gigantic mod de a-și gândi prezentul și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a valma trandafiri sălbateci, crăițe ofilite și buruieni, grădină ce prelungea vraja de casă bătrână, părăsită. Am ieșit iar prin ploaie (și acum ploua, picura mai trist, mai insistent, mai ursuz). Am lăsat acolo nu mele tău tânăr ce suna biruitor și scutura praful, bătrânețea și tristețea. Ea te vedea încă, mică de 3 ani, cu o rochiță de lână albă și cu babouches albi îmblăniți... Atât de departe e vremea pe care totuși am trăit-o. O! Monică, tu trebuie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
evreii] dau În sinagogă ordine de zi pentru concurarea și ruinarea negoțului creștin...” (285, p. 157). La rândul său, În 1910, Henri Stahl descria În termeni militari „asediul” dat de comercianții evrei „contra cetățuii negoțului românesc”. „Armata” comercianților evrei iese biruitoare „prin solidaritatea fără pereche” de care dă dovadă (843, pp. 103-104). Este aici, rezumată În câteva cuvinte, toată esența ideii „complotului iudeo-masonic” și a Protocoalelor Înțelepților Sionului. 287. Daniel Perdurant, Antisemitism in Contemporary Greek Society, The Hebrew University, The Vidal
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau distruge!”. În posturi sfinte ar trebui să fie persoane care să reprezinte Glasul lui Dumnezeu către popor!” (Evenimentele ultimelor zile, 34). Am încredințarea că Dumnezeu va pune totul în ordine. El are o biserică - Filadelfia - care nu este încă biruitoare dar este luptătoare. Îmi pare rău că există membri cu defecte mari, că există neghină între grâu... dar Dumnezeu spune că această biserică slăbită și cu defecte, care are nevoie să fie mustrată, avertizată și sfătuită, este singurul obiect de pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-au întors înapoi cu izbândă... Minunat lucru: că așa iaste Ștefan Vodă după poticala dintâi, unde biruia alții, nu perdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei C VALEA ALBĂ. ISPĂȘIREA. BUCIUMĂ!!! Un bucium buciumă răgușit. "Fugi!! Fugi Măria ta!! Fugi", aude el răsunându-i ca un ecou, gândul... "Și eu , Măritul Domn și Voievod a toată Țara Moldovei! Sabia Creștinătății! Athletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aude glasul lui Daniil, grav, solemn: Află dar! Nu vei fi biruit... dar nici biruitor nu vei fi!" Câteva clipe, Ștefan, aiurit, nu pricepe: Eu fierb... și sfinția ta mă pune să dezleg cimilituri... Cum vine aiasta? "Nici biruit... nici biruitor?" Nu înțeleg? Ori, ori! Nu te juca cu inima mea, că șoarece nu-s... și nici pisică nu ești! Daniil zâmbește blând și glăsuiește răspicat: Află dar! Mahomed a venit în Moldova ca un zmău! Se va căra valvârtej, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fugi, lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-au întors înapoi cu izbândă... Minunat lucru: că așa iaste Ștefan Vodă după poticala dintâi, unde biruia alții, nu perdea nădejdea , că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Principii creștini și vecinii... cu toată nădejdea mea într-înșii, deși aveam cu ei jurăminte și învoieli... m-au înșelat și m-au lăsat singur... Turcii, tătarii și muntenii, m-au înconjurat din trei părți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]